Miercurea Ciuc › 17 august 2015

HCL 151/2015 adoptată

HOTĂRÂRE NR.151/2015 privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Miercurea Ciuc move_to_inbox Descarcă fișier Hotărârea

Documente

Text

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC HOTĂRÂRE NR.151/2015 privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Miercurea Ciuc Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din 31.07.2015; Având în vedere Raportul nr. 11350/2015 al Serviciului de integrare europeană şi managementul proiectelor, din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea Ciuc; Văzând rapoartele comisiilor: - pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură şi oraşe înfrăţite; - de studii şi prognoze economico-sociale, buget, finanţe, investiţii şi administrarea domeniului public şi privat; - pentru administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; - sănătate, protecţie socială, tineret, sport, agrement, turism şi culte; Proiectul Strategiei culturale a fost afișată p pagina www.miercureaciuc.ro pentru dezbatere publică; Văzând Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014-2020; În spiritul Convenției UNESCO privind protejarea și promovarea diversității de expresii culturale; Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b) și d), alin. (4) lit. (e), alin. (6), art. 45 alin. (1), respectiv art. 115, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă Strategia culturală a municipiului Miercurea Ciuc conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul Füleki Zoltán, Serviciul de integrare europeană şi managementul proiectelor din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Miercurea Ciuc. Art.3. Prezenta hotărâre se comunică: a) Instituţiei Prefectului judeţului Harghita; b)Viceprimarului cu atribuții de primar al municipiului Miercurea Ciuc; c)Consilierului cu atribuţii de viceprimar, Füleki Zoltán; d)Serviciul de integrare europeană şi managementul proiectelor. Preşedintele şedinţei Contrasemnează-secretar SOMAY PETER HIPPACH CHRISTIAN Anexă la Hotărârea nr.151/2015 ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL MIERCUREA–CIUC Strategia culturală a Municipiului Miercurea Ciuc 2014–2020 (draft / plan) Cuprins I. Aspecte introductive ..............................................................................................................4 1. Prezentarea generală a municipiului......................................................................................4 2. Metodologie........................................................................................................................... 5 3. Concepții asupra culturii........................................................................................................5 4. Domeniile strategiei...............................................................................................................8 II. Cultura în activitățile consiliului local..................................................................................8 1. Analiza mediului administrativ și bugetul............................................................................. 8 2. Analiza potențialului cultural...............................................................................................13 2.1.Cultura scrisa................................................................................................................. 13 2.1.1. Editura Csíkszereda............................................................................................... 13 2.2. Artele spectacolului...................................................................................................... 14 2.2.1. Teatrul Csíki Játékszín ..........................................................................................14 2.2.2. Ansamblul Național Secuiesc Harghita.................................................................15 2.2.3. Muzică....................................................................................................................16 2.3. Artele vizuale................................................................................................................17 2.3.1. Muzeul Secuiesc al Ciucului .................................................................................17 2.4. Patrimoniul cultural material........................................................................................ 18 2.4.1. Patrimoniul cultural mobil..................................................................................... 18 2.4.2. Patrimoniul cultural imobil....................................................................................19 2.5. Patrimoniul cultural imaterial.......................................................................................20 3. Influența domeniilor sinergetice (sinergii între cultură și alte sectoare)..............................21 3.1. Cultura și tradițiile........................................................................................................ 21 3.2. Educația și cercetare culturală...................................................................................... 21 3.3.Cultura și mass-media....................................................................................................22 3.4.Cultura și turism.............................................................................................................23 3.5.Cultura și cultele religioase (turism religios).................................................................24 3.6.Cultura și sport, agreement............................................................................................25 4. Sistemul de finanțare nerambursabilă..................................................................................26 4.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice..................................................................26 4.2. Identificarea grupurilor-țintă în cazul proiectelor ........................................................27 5. Evenimente culturale........................................................................................................... 28 5.1. Programe prioritare, tradiționale, în colaborare cu alte instituții......................................28 5.1.1.Înmormântarea farșangului......................................................................................... 28 5.1.2.15 Martie, sărbătoarea națională a maghiarilor...........................................................29 5.1.3.Ciclul de prezentări în cadrul programului „De la descălecare până la UE”..............29 5.1.4.Seria de Concerte Orchestrei de Cameră Ciuc............................................................30 5.1.5. Festivalul de Jazz....................................................................................................... 30 5.1.6.Ziua Celor O Mie Fete Secuiene.................................................................................31 5.1.7. Festivalul Muzicii Vechi............................................................................................31 5.1.8.Turului Ciclist al ținutului Secuiesc............................................................................31 5.1.9.Diferite festivaluri de film.......................................................................................... 31 5.1.10.Campionat de atelaj canin.........................................................................................32 5.1.11.Alte programe........................................................................................................... 32 5. 2. Programe proprii a municipalității...................................................................................32 5.2.1.Zilele Municipiului Miercurea Ciuc........................................................................... 32 5.2.2.Concursul „Ziua Europei”...........................................................................................33 5.2.3.Ziua internațională a copilului....................................................................................33 5.2.4.Gala Teatrului Csíki Játékszín....................................................................................33 5.2.5. Ziua Apei Minerală – Harghita Băi........................................................................... 33 5.2.6. Comemorarea Martirilor de la Arad.......................................................................... 34 5.2.7.23 Octombrie – comemorarea revoluției ungare din 1956......................................... 34 5.2.8. șir de evenimente cu ocazia Adventului.................................................................... 34 5.2.9.Concursul de împodobirea a pomilor de crăciun........................................................34 5.2.10. Alte activități............................................................................................................34 III. Bilanțul analizei – Analiza SWOT.................................................................................... 34 Sumar.......................................................................................................................................39 IV. Priorități de dezvoltare.......................................................................................................40 4.1. Viziune și misiune.............................................................................................................41 4.2. Propuneri și obiective prioritare........................................................................................41 4.3. Plan de acțiune - generalități.............................................................................................44 V. Sumar de legislație și alte documente relevante în domeniul culturii.................................48 Bibliografie.......................................................................................................................... 49 Pagini web............................................................................................................................49 Strategia culturală a Municipiului Miercurea Ciuc 2014–2020 (draft / plan) I. Aspecte introductive 1. Prezentarea generală a municipiului Municipiul Miercurea Ciuc este reședința județului Harghita. Este așezat în partea estică a Transilvaniei, în zona centrală a Depresiunii Ciucului, care este încadrat de lanțul vulcanic Harghita și Munții Ciucului. Vatra orașului s-a dezvoltat la încrucișarea căilor de comunicații de direcția nord-sud de pe valea Oltului, respectiv vest-est, care traversează pasurile carpatice Vlăhița (Tolvajos) și Ghimeș. Coordonatele geografice ale orașului sunt: 46°21’ latitudine nordică și 25°48’ longitudine estică. Orașul este se situează pe terasele Oltului și parțial pe marginea conurilor de dejecție a pârâului Șumuleu, la poalele muntelui Șumuleu Mare cu o înălțime de 1033 m. Altitudinea localității variază între 655 și 730 m deasupra nivelului mării. În împrejurimile orașului apar formațiuni sedimentare din perioada mezozoicului, roci vulcanice neogene, cu preponderență andezite, precum și sedimente fluvio-lacustre mai noi. Activitatea post-vulcanică se manifestă și azi sub forma apelor minerale carbogazoase ("borvíz") și mofete (emanații gazoase de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat). Principalele zăcăminte de ape minerale se găsesc la Șumuleu, la Băile Miercurea Ciuc și la Băile Jigodin. Ultimele două sunt băi apreciate încă din epoca medievală, funcționează și în prezent, Băile Jigodin având și o mofetă. La 19 km de oraș, la o altitudine de 1350 m se află stațiunea balneo-climaterică Harghita Băi, aparținând din punct de vedere administrativ municipiului Miercurea Ciuc, stațiunea fiind renumită datorită apelor minerale și mofetelor binefăcătoare. De asemenea este localitatea situată la cea mai mare altitudine din județ. Din cauza climei răcoroase Miercurea Ciuc este considerat unul din polii frigului din România. Miercurea Ciuc s-a format în vecinătatea localităților deja existente: Șumuleu (1333), Toplița-Ciuc și Jigodin (sec. XII–XII.) pe locul unde se țineau târgurile în zilele de miercuri - de unde vine și denumirea orașului. Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului este scrisoarea de privilegii eliberată de Regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei, datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite Porții otomane, motiv pentru care municipiul organizează „Zilele Municipiului” în primul sfârșit de săptămână a lunii august. Construirea cetății Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó Ferenc (1585–1635), consilier al principelui Bethlen Gábor, diplomat, cronicar, căpitan al scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714–1716 sub conducerea generalului imperial Steinville, așa cum atestă și inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia monahului franciscan Joannes Kájoni. Începând din mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate orașului: Martonfalva, Csütörtökfalva (1891), iar în 1920 Jigodin, în 1959 Șumuleu și Toplița-Ciuc. În anul 1878 Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc. Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie ușoară și de construcții de mașini. În anul 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină construcția clădirii Primăriei, iar în 1911 clădirea gimnaziului Romano Catolic din Șumuleu în care se mută școala medie înființată în Șumuleu în 1630. Miercurea Ciuc și după cel de al II.-lea război mondial a rămas centrul regiunii, în 1968 devenind reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației orașului1. Conform datelor recensământului din anul 2011 populația orașului este de 37.980 persoane2. Municipiul Miercurea-Ciuc are o viață culturală deosebit de bogată. Muzicieni, artiști plastici, artiștii folclorului, ateliere de coregrafie își desfășoară activitatea în diferite forme de organizare. Totodată are și o infrastructură culturală favorabilă, existând numeroase posibilități pentru participarea la evenimente organizate de instituțiile culturale reprezentative ale municipiului, dar și de școli și organizații civile. Municipiul Miercurea Ciuc este un oraș bogat în valorile culturale și merită să fie cunoscută. 2. Metodologie Elaborarea strategiei culturale a Municipiului Miercurea Ciuc înseamnă analiza ofertelor de bunuri și servicii culturale, identificarea tuturor ofertanților culturali și crearea instrumentelor de informare și educare a populației, analiza infrastructurii culturale existente, analiza resurselor culturale, activităților, manifestărilor culturale existente și co-finanțate de Municipiul Miercurea Ciuc în anii trecuți. Între metodele colectării datelor putem menționa interviul cu viceprimarul de resort, raporturile de activitate ale instituțiilor culturale subordonate consiliului local, proiectele manageriale pe perioada 2015-2018, publicațiile apărute în anii precedenți (magazinul de programe szereda.Origo, ziarele Csíkszereda și Miercurea Ciuc, alte publicații), raporturile anuale și interviuri cu colegii din biroul Csík-Info și biroul cultural. Obiectul strategiei culturale este prezentarea exhaustivă a activităților, evenimentelor culturale existente, și armonizarea intereselor culturale ale factorilor de decizie politică și administrativă cu cele ale tuturor actorilor culturali: instituții culturale, fundații și asociații, uniuni de creație, personalități culturale etc. din municipiul Miercurea Ciuc. La elaborarea strategiei culturale am analizat proiectele finanțate în anii trecuți și relația cu organizațiile nonguvernamentale din oraș. 3. Concepții asupra culturii Există multiple definiții ale culturii. În definirea strategiilor culturale ale orașelor, abordara culturii s-a schimbat de-a lungul anilor. În prezent, cultura este un element esenţial 1 http://szereda.ro/#!ro/h/18/istoria-orasului.html 2 http://www.fejlodoszereda.ro/hu/h/5/szekelyfold-sziveben al dezvoltării sociale şi al regenerării urbane. Ea reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi bunăstării individuale și colective. De aceea în definirea strategiei municipiului Miercurea- Ciuc pentru 2014-2020, cultura – în special prin vitalitatea și potențialul demonstrate deja de sectorul cultural - trebuie văzută ca unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării oraşului. Cultura include arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult, include modurile prin care ne definim identitatea ca indivizi și comunităţi. Conform UNESCO, definim cultura ca un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc şi elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa respectivului grup. Strategia culturală elaborează prioritățile și măsurile care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor. Procesul de planificare și dezvoltare este un mecanism crucial pentru implicarea cetățenilor în dezvoltarea unei reale și tangibile politicii culturale. Pentru a defini conținutul cadrul de analiză, un set de definiții date culturii au stat la baza fundamentării demersului strategic. Din perspectiva recentă a Comisiei Europene “Cultura se află în inima dezvoltării și a civilizației umane.... Ea aduce oamenii împreună prin dialog și pasiune înflăcărată, într-un mod care unește și nu divide. Cultura ar trebui văzută ca un set de trăsături distincte spirituale și materiale care caracterizează o societate sau un grup social. Ea îmbrățișează literatura și artele precum și modul de viață, sistemele de valori, tradițiile și credințele.”3 Cultura este purtătoare a imaginii comunității care o generează pe plan regional, național și internațional, oferindu-i o identitate proprie și o vizibilitate lărgită. Într-o accepțiune unanima, cultura reprezintă „…întregul complex de elemente distinctive spirituale, materiale, intelectuale și emoționale ce caracterizează o societate sau un grup social. Cultura include nu numai artele și literatura, ci și moduri de viata, drepturile fundamentale ale omului, sistemele de valori, tradiții și credințe.” În elaborarea politicii și a strategiilor culturale se impune o viziune noua, pluralista, asupra culturii4: - Cultura este un factor de dezvoltare socială și comunitară; în contextul dezvoltării durabile, cultura are multiple funcțiuni și implicații; - Cultura este un factor al calității vieții; orice evaluare a standardelor de calitate a vieții individului, a colectivității și a s [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: miercureaciuc.ro