HCL 151/2015 adoptată
HOTĂRÂRE NR.151/2015 privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Miercurea Ciuc move_to_inbox Descarcă fișier Hotărârea
Documente
Text
ROMÂNIA
JUDEŢUL HARGHITA
CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL
MIERCUREA–CIUC
HOTĂRÂRE NR.151/2015
privind aprobarea Strategiei culturale a municipiului Miercurea Ciuc
Consiliul Local al Municipiului Miercurea Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din
31.07.2015;
Având în vedere Raportul nr. 11350/2015 al Serviciului de integrare europeană şi
managementul proiectelor, din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului
Miercurea Ciuc;
Văzând rapoartele comisiilor:
- pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură şi oraşe înfrăţite;
- de studii şi prognoze economico-sociale, buget, finanţe, investiţii şi administrarea
domeniului public şi privat;
- pentru administraţia publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
- sănătate, protecţie socială, tineret, sport, agrement, turism şi culte;
Proiectul Strategiei culturale a fost afișată p pagina www.miercureaciuc.ro pentru
dezbatere publică;
Văzând Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului național pentru
perioada 2014-2020;
În spiritul Convenției UNESCO privind protejarea și promovarea diversității de
expresii culturale;
Potrivit prevederilor art. 36 alin. (2) lit. b) și d), alin. (4) lit. (e), alin. (6), art. 45
alin. (1), respectiv art. 115, alin. (1), lit. b), din Legea nr. 215/2001 privind administraţia
publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
HOTĂRĂŞTE:
Art.1. Se aprobă Strategia culturală a municipiului Miercurea Ciuc conform anexei,
care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. Cu aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează
viceprimarul Füleki Zoltán, Serviciul de integrare europeană şi managementul proiectelor
din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Miercurea Ciuc.
Art.3. Prezenta hotărâre se comunică:
a) Instituţiei Prefectului judeţului Harghita;
b)Viceprimarului cu atribuții de primar al municipiului Miercurea Ciuc;
c)Consilierului cu atribuţii de viceprimar, Füleki Zoltán;
d)Serviciul de integrare europeană şi managementul proiectelor.
Preşedintele şedinţei Contrasemnează-secretar
SOMAY PETER HIPPACH CHRISTIAN
Anexă la Hotărârea nr.151/2015
ROMÂNIA
JUDEŢUL HARGHITA
CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL
MIERCUREA–CIUC
Strategia culturală a Municipiului Miercurea Ciuc 2014–2020
(draft / plan)
Cuprins
I. Aspecte introductive ..............................................................................................................4
1. Prezentarea generală a municipiului......................................................................................4
2. Metodologie........................................................................................................................... 5
3. Concepții asupra culturii........................................................................................................5
4. Domeniile strategiei...............................................................................................................8
II. Cultura în activitățile consiliului local..................................................................................8
1. Analiza mediului administrativ și bugetul............................................................................. 8
2. Analiza potențialului cultural...............................................................................................13
2.1.Cultura scrisa................................................................................................................. 13
2.1.1. Editura Csíkszereda............................................................................................... 13
2.2. Artele spectacolului...................................................................................................... 14
2.2.1. Teatrul Csíki Játékszín ..........................................................................................14
2.2.2. Ansamblul Național Secuiesc Harghita.................................................................15
2.2.3. Muzică....................................................................................................................16
2.3. Artele vizuale................................................................................................................17
2.3.1. Muzeul Secuiesc al Ciucului .................................................................................17
2.4. Patrimoniul cultural material........................................................................................ 18
2.4.1. Patrimoniul cultural mobil..................................................................................... 18
2.4.2. Patrimoniul cultural imobil....................................................................................19
2.5. Patrimoniul cultural imaterial.......................................................................................20
3. Influența domeniilor sinergetice (sinergii între cultură și alte sectoare)..............................21
3.1. Cultura și tradițiile........................................................................................................ 21
3.2. Educația și cercetare culturală...................................................................................... 21
3.3.Cultura și mass-media....................................................................................................22
3.4.Cultura și turism.............................................................................................................23
3.5.Cultura și cultele religioase (turism religios).................................................................24
3.6.Cultura și sport, agreement............................................................................................25
4. Sistemul de finanțare nerambursabilă..................................................................................26
4.1. Stabilirea obiectivelor generale și specifice..................................................................26
4.2. Identificarea grupurilor-țintă în cazul proiectelor ........................................................27
5. Evenimente culturale........................................................................................................... 28
5.1. Programe prioritare, tradiționale, în colaborare cu alte instituții......................................28
5.1.1.Înmormântarea farșangului......................................................................................... 28
5.1.2.15 Martie, sărbătoarea națională a maghiarilor...........................................................29
5.1.3.Ciclul de prezentări în cadrul programului „De la descălecare până la UE”..............29
5.1.4.Seria de Concerte Orchestrei de Cameră Ciuc............................................................30
5.1.5. Festivalul de Jazz....................................................................................................... 30
5.1.6.Ziua Celor O Mie Fete Secuiene.................................................................................31
5.1.7. Festivalul Muzicii Vechi............................................................................................31
5.1.8.Turului Ciclist al ținutului Secuiesc............................................................................31
5.1.9.Diferite festivaluri de film.......................................................................................... 31
5.1.10.Campionat de atelaj canin.........................................................................................32
5.1.11.Alte programe........................................................................................................... 32
5. 2. Programe proprii a municipalității...................................................................................32
5.2.1.Zilele Municipiului Miercurea Ciuc........................................................................... 32
5.2.2.Concursul „Ziua Europei”...........................................................................................33
5.2.3.Ziua internațională a copilului....................................................................................33
5.2.4.Gala Teatrului Csíki Játékszín....................................................................................33
5.2.5. Ziua Apei Minerală – Harghita Băi........................................................................... 33
5.2.6. Comemorarea Martirilor de la Arad.......................................................................... 34
5.2.7.23 Octombrie – comemorarea revoluției ungare din 1956......................................... 34
5.2.8. șir de evenimente cu ocazia Adventului.................................................................... 34
5.2.9.Concursul de împodobirea a pomilor de crăciun........................................................34
5.2.10. Alte activități............................................................................................................34
III. Bilanțul analizei – Analiza SWOT.................................................................................... 34
Sumar.......................................................................................................................................39
IV. Priorități de dezvoltare.......................................................................................................40
4.1. Viziune și misiune.............................................................................................................41
4.2. Propuneri și obiective prioritare........................................................................................41
4.3. Plan de acțiune - generalități.............................................................................................44
V. Sumar de legislație și alte documente relevante în domeniul culturii.................................48
Bibliografie.......................................................................................................................... 49
Pagini web............................................................................................................................49
Strategia culturală a Municipiului Miercurea Ciuc 2014–2020
(draft / plan)
I. Aspecte introductive
1. Prezentarea generală a municipiului
Municipiul Miercurea Ciuc este reședința județului Harghita. Este așezat în partea
estică a Transilvaniei, în zona centrală a Depresiunii Ciucului, care este încadrat de lanțul
vulcanic Harghita și Munții Ciucului. Vatra orașului s-a dezvoltat la încrucișarea căilor de
comunicații de direcția nord-sud de pe valea Oltului, respectiv vest-est, care traversează
pasurile carpatice Vlăhița (Tolvajos) și Ghimeș. Coordonatele geografice ale orașului sunt:
46°21’ latitudine nordică și 25°48’ longitudine estică.
Orașul este se situează pe terasele Oltului și parțial pe marginea conurilor de dejecție
a pârâului Șumuleu, la poalele muntelui Șumuleu Mare cu o înălțime de 1033 m. Altitudinea
localității variază între 655 și 730 m deasupra nivelului mării. În împrejurimile orașului apar
formațiuni sedimentare din perioada mezozoicului, roci vulcanice neogene, cu preponderență
andezite, precum și sedimente fluvio-lacustre mai noi. Activitatea post-vulcanică se
manifestă și azi sub forma apelor minerale carbogazoase ("borvíz") și mofete (emanații
gazoase de bioxid de carbon și hidrogen sulfurat). Principalele zăcăminte de ape minerale se
găsesc la Șumuleu, la Băile Miercurea Ciuc și la Băile Jigodin. Ultimele două sunt băi
apreciate încă din epoca medievală, funcționează și în prezent, Băile Jigodin având și o
mofetă.
La 19 km de oraș, la o altitudine de 1350 m se află stațiunea balneo-climaterică
Harghita Băi, aparținând din punct de vedere administrativ municipiului Miercurea Ciuc,
stațiunea fiind renumită datorită apelor minerale și mofetelor binefăcătoare. De asemenea
este localitatea situată la cea mai mare altitudine din județ. Din cauza climei răcoroase
Miercurea Ciuc este considerat unul din polii frigului din România.
Miercurea Ciuc s-a format în vecinătatea localităților deja existente: Șumuleu (1333),
Toplița-Ciuc și Jigodin (sec. XII–XII.) pe locul unde se țineau târgurile în zilele de miercuri -
de unde vine și denumirea orașului.
Primul document autentic cunoscut care atestă existența orașului este scrisoarea de
privilegii eliberată de Regina Izabella, mama lui János Zsigmond, Principele Transilvaniei,
datată la 5 august 1558, în care scutește locuitorii orașului de biruri în afara birurilor cuvenite
Porții otomane, motiv pentru care municipiul organizează „Zilele Municipiului” în primul
sfârșit de săptămână a lunii august.
Construirea cetății Mikó începe la 26 aprilie 1623 din ordinul lui Hidvégi Mikó
Ferenc (1585–1635), consilier al principelui Bethlen Gábor, diplomat, cronicar, căpitan al
scaunului Ciuc. Cetatea este reconstruită în forma actuală între anii 1714–1716 sub
conducerea generalului imperial Steinville, așa cum atestă și inscripția în piatră așezată
deasupra porții de intrare a cetății.
La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia
monahului franciscan Joannes Kájoni.
Începând din mijlocul secolului al XIX-lea au fost anexate orașului: Martonfalva,
Csütörtökfalva (1891), iar în 1920 Jigodin, în 1959 Șumuleu și Toplița-Ciuc. În anul 1878
Miercurea Ciuc a devenit reședința comitatului Ciuc.
Calea ferată dată în folosință la 5 aprilie 1897 a adus schimbări radicale în
dezvoltarea orașului. Se înființează unități industriale de prelucrarea lemnului, de industrie
ușoară și de construcții de mașini. În anul 1888 se reconstruiește spitalul, în 1898 se termină
construcția clădirii Primăriei, iar în 1911 clădirea gimnaziului Romano Catolic din Șumuleu
în care se mută școala medie înființată în Șumuleu în 1630.
Miercurea Ciuc și după cel de al II.-lea război mondial a rămas centrul regiunii, în
1968 devenind reședința județului Harghita. De la această dată s-a intensificat
industrializarea forțată a orașului, ducând la modificări semnificative în structura populației
orașului1. Conform datelor recensământului din anul 2011 populația orașului este de 37.980
persoane2.
Municipiul Miercurea-Ciuc are o viață culturală deosebit de bogată. Muzicieni, artiști
plastici, artiștii folclorului, ateliere de coregrafie își desfășoară activitatea în diferite forme de
organizare. Totodată are și o infrastructură culturală favorabilă, existând numeroase
posibilități pentru participarea la evenimente organizate de instituțiile culturale reprezentative
ale municipiului, dar și de școli și organizații civile.
Municipiul Miercurea Ciuc este un oraș bogat în valorile culturale și merită să fie
cunoscută.
2. Metodologie
Elaborarea strategiei culturale a Municipiului Miercurea Ciuc înseamnă analiza
ofertelor de bunuri și servicii culturale, identificarea tuturor ofertanților culturali și crearea
instrumentelor de informare și educare a populației, analiza infrastructurii culturale existente,
analiza resurselor culturale, activităților, manifestărilor culturale existente și co-finanțate de
Municipiul Miercurea Ciuc în anii trecuți.
Între metodele colectării datelor putem menționa interviul cu viceprimarul de resort,
raporturile de activitate ale instituțiilor culturale subordonate consiliului local, proiectele
manageriale pe perioada 2015-2018, publicațiile apărute în anii precedenți (magazinul de
programe szereda.Origo, ziarele Csíkszereda și Miercurea Ciuc, alte publicații), raporturile
anuale și interviuri cu colegii din biroul Csík-Info și biroul cultural.
Obiectul strategiei culturale este prezentarea exhaustivă a activităților, evenimentelor
culturale existente, și armonizarea intereselor culturale ale factorilor de decizie politică și
administrativă cu cele ale tuturor actorilor culturali: instituții culturale, fundații și asociații,
uniuni de creație, personalități culturale etc. din municipiul Miercurea Ciuc.
La elaborarea strategiei culturale am analizat proiectele finanțate în anii trecuți și
relația cu organizațiile nonguvernamentale din oraș.
3. Concepții asupra culturii
Există multiple definiții ale culturii. În definirea strategiilor culturale ale orașelor,
abordara culturii s-a schimbat de-a lungul anilor. În prezent, cultura este un element esenţial
1
http://szereda.ro/#!ro/h/18/istoria-orasului.html
2
http://www.fejlodoszereda.ro/hu/h/5/szekelyfold-sziveben
al dezvoltării sociale şi al regenerării urbane. Ea reprezintă un indicator al calităţii vieţii şi
bunăstării individuale și colective. De aceea în definirea strategiei municipiului Miercurea-
Ciuc pentru 2014-2020, cultura – în special prin vitalitatea și potențialul demonstrate deja de
sectorul cultural - trebuie văzută ca unul dintre pilonii centrali ai dezvoltării oraşului.
Cultura include arta și toate formele de expresie artistică, și, mai mult, include modurile prin
care ne definim identitatea ca indivizi și comunităţi. Conform UNESCO, definim cultura ca
un set de trăsături spirituale, materiale, intelectuale şi afective distincte ale unei societăţi sau
a unui grup social şi cuprinde, pe lângă arte vizuale, muzică, teatru, dans, literatură etc şi
elemente definitorii pentru stilul de viaţă, sistemul de valori, tradiţiile şi credinţa
respectivului grup.
Strategia culturală elaborează prioritățile și măsurile care sunt necesare pentru
realizarea obiectivelor. Procesul de planificare și dezvoltare este un mecanism crucial pentru
implicarea cetățenilor în dezvoltarea unei reale și tangibile politicii culturale.
Pentru a defini conținutul cadrul de analiză, un set de definiții date culturii au stat la
baza fundamentării demersului strategic. Din perspectiva recentă a Comisiei Europene
“Cultura se află în inima dezvoltării și a civilizației umane.... Ea aduce oamenii împreună
prin dialog și pasiune înflăcărată, într-un mod care unește și nu divide. Cultura ar trebui
văzută ca un set de trăsături distincte spirituale și materiale care caracterizează o societate
sau un grup social. Ea îmbrățișează literatura și artele precum și modul de viață, sistemele
de valori, tradițiile și credințele.”3
Cultura este purtătoare a imaginii comunității care o generează pe plan regional,
național și internațional, oferindu-i o identitate proprie și o vizibilitate lărgită.
Într-o accepțiune unanima, cultura reprezintă „…întregul complex de elemente distinctive
spirituale, materiale, intelectuale și emoționale ce caracterizează o societate sau un grup
social. Cultura include nu numai artele și literatura, ci și moduri de viata, drepturile
fundamentale ale omului, sistemele de valori, tradiții și credințe.”
În elaborarea politicii și a strategiilor culturale se impune o viziune noua, pluralista, asupra
culturii4:
- Cultura este un factor de dezvoltare socială și comunitară; în contextul dezvoltării
durabile, cultura are multiple funcțiuni și implicații;
- Cultura este un factor al calității vieții; orice evaluare a standardelor de calitate a
vieții individului, a colectivității și a s
[...]
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.