HCL 140/2022 Miercurea Ciuc adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI MIERCUREA — CIUC HOTĂRÂREA Nr. 140/2022 privind aprobarea depunerii cererii de finanţare cu titlul: „Dezvoltarea sistemelor inteligente de gestionare a traficului și creșterea siguranţei spaţiilor publice”, din Municipiul Miercurea-Ciuc, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10- 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde — ITS/alte infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local) și valoarea maximă eligibilă a proiectului Consiliul Local al Municipiului Miercurea-Ciuc, întrunit în şedinţa ordinară din data de 29 . aprilie 2023; Analizând Referatul de aprobare nr. 21424 din data de 19.04.2022 şi Raportul de specialitate înregistrat cu nr. 21426 din data de 19.04.2022 înţocmit de Direcţia managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea- Ciuc, prin care s-a propus adoptarea hotărârii cu privire la aprobarea depunerii cererii de finanţare cu titlul „Dezvoltarea sistemelor inteligente de gestionare a traficului şi creşterea siguranţei spaţiilor publice”. din municipiul Miercurea-Ciuc; Pe baza rapoartelor comisiei: - Şaridice - Bconomice servicii publice şi comerț; În baza prevederilor: „= Hotărârii ar, 43/2022 al Consiliului Local al Municipiului Miercurea-Ciuc privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al municipiului Miercurea-Ciuc pe anul 2022 şi estimări pentru anii 2023-2025, cu modificările şi completările ulterioare, . - Regulamentului (UE) 20217241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului, de redresare şi reziliență şi ale Deciziei de punere în aplicare a „Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României; - Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi reziliență, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei. de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României -pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile: în cadrul Mecanismuilui de redresare şi reziliență; - Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normeldr metodologice de aplicare ă prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin "Mecanismul de redresare şi: rezilienţă, precum. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rarribuzsabile şi nerambursabile în cadrul „ Mecanismului de redresare şi rezilienţă; - Ghidului Specific — Condiţii de accesare a fondurilor europene aferente PNRR. în cadrul apelurilor de proiecte PNRR/2022/C19; - Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale; - În temeiul prevederilor art. 129 alin, (2). literele b) şi d) şi alin. (4) litera d), alin. (7 bit k, art. 139 alin. (1) și (3), art. 196 alin. (1) lit. a) şi art. 627 alin (1) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi. completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE Art. 1. Se aprobă depunerea cererii de finanțare cu titlul „Dezvoltarea sistemelor inteligente de gestionare a traficului și creşterea siguranţei spațiilor publice”din municipiul Miercurea-Ciuc, în cadrul apelului de proiecte cu titlul PNRR/2022/C10- 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte infrastructuri TIC, şi măsurile propuse în cadrul Notei de Fundamentare a Investitiei (Model F), conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Se aprobă valoarea maximă eligibilă a proiectului cu titlul „Dezvoltarea sistemelor inteligente de de gestionare a traficului şi creşterea siguranței spaţiilor publice”din municipiul Miercurea-Ciuc de 5.291.902,50 lei fără TVA. Art. 3. Se aprobă preluarea de către Municipiul Miercurea-Ciuc a tuturor costurilor neeligibile care pot apărea în perioada de implementare. Art. 4. Cu aducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează viceprimarul municipiului, dl. Bors Bela, Direcţia proiecte cu finanțare nerambursabilă, Direcţia economică - Biroul financiar-contabil din cadrul aparatului de specialitate al primarului Municipiului Miercurea- Ciuc. Art. $. Prezenta hotărâre se comunică: | a) Instituţiei Prefectului - Judeţul Harghita; b) Primarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Korodi Attila; c) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, dl. Bors Bela; d) Viceprimarului municipiului Miercurea-Ciuc, d-na Saga Enik; e) Biroului de investiţii; £) Compartimentului de achiziţii publice; 8) Direcţiei proiecte cu finanțare nerambursabilă; h) Direcţiei economice. 8) S.C. Innovation Development Consulting S.R.L. ij Preşedintele şedinţei Contrasemnează pentru legalitate — BARDOCZ LASZLO Secretar| general PE WOHLFA UDOLF | Verificat Viceprim Director executiv Bors B Dosa Eszter Zsuzsanna Director executiv. RGHITA mută ERCUREA-CIUC Gyenge Aro , pe p— i 29.APR.2072 [8] < d A Pentru control financiar preven) 7 Vizat juridic Elaborat/redactat // Avizat pentru/fegalitate Consilier / Consilizf//| Gostian-Bara Noemi Ejibifi “Pianul Haţiona! de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modat Anexă la HCL nr. Îko /2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE privind Planului Naţional de Redresare și Rezilianţă, Componenta 10 - Fondul Local „Dezvoltarea sistemelor inteligente de gestionare a traficului şi creșterea siguranței spaţiilor. publice”, din Municipiul Miercurea Ciuc, în cadrul apelului de proiecte PNRR/2022/C10 - 1.1.2 - Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte . infrastructuri TIC (sisteme inteligente de management urban/local) 1, Descrierea pe scurt a situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Orașul Miercurea Ciuc, reședința județului Harghita, este situat în partea estică a Transilvaniei. Municipiul, fiind reședința de judeţ, funcționează ca un centru administrativ și |. cultural al regiunii. | În ceea ce privește ctima orașului, Miercurea Ciuc este unul dintre cele mai reci oraşe, iarna |. temperatura scade chiar și sub -30 "C, temperatura medie anuală fiind de 5,9 *C. Clima în |. această zonă este rece (zona fiind numită și "Mica Siberie”), verile fiind foarte scurte (2-3 buni |! pe an), cu temperaturi între 10"-32 "C în timpul zilei și 2*-15 "C pe timpul nopţii, iar ternile | lungi (5-6 iuni pe an) și geroase, cu temperaturi frecvent sub -30 "C, Acest fenomen este |. - cauzat de microclima specifică zonelor dintre munţi înalți. În cazul Ciucului, este vorba-de || bazinul: Ciucului de Mijloc - zona situată între Munţii Ciucului și Munţii Harghita. fara în |! această zonă aerul'rece nu poate să fie diziocat, rezultând suprapunerea unor straturi de aer |! rece, Aceeași cauză este și cea care duce la persistenţa ceţii pe perioade lungi (uneori chiar ! 7-10 zile). | Municipiul Miercurea Ciuc are o suprafaţă de.11.764 hectare, fiind format din trei suburbii și | patru cartiere, respectiv o zonă industrială, unde se află supermarketuri construite în ultimii |! ani. Centrul istoric al orașului era în jurul Pieței Cetăţii. În prezent există o zonă centrală cu |! două centre diferite. Unul dintre ele include strada istorică Petâfi, stradă pietonală unde se |. găsesc numeroase case cu statut monument istoric. Celălalt centru al orașului se află la o |. distanţă relativ mică, construit în timpul socialismului, care cuprinde Piaţa Libertăţii, aici se |! află clădirea Consiliului Județean. Orașul are trei suburbii, care erau înainte sate separate: |. Jigodin, aflat în partea de sud a orașului (aparţine orașului din 1930), Topliţa Ciuc situată în | partea nordică a municipiului și Șumuleu ta nord-estul orașului (ambele aparţin orașului din 1959), În aceste zone, fiind sate vechi secui (prima atestare a localității Șumuleu datează din anul 1335, a localităţii Jigodin din anul 1539, iar a Topliţei Ciuc din 1567), se găsesc case în majoritate case vechi. În ultimii ani s-au construit în aceste zone, mai ales în Șumuleu, vile și case .mari, dar există în aceste zone și case micuţe și pungi. de sărăcie. Cartierele. Tudor Viadimirescu, Patinoarului, Spicului, dar și cartierul numit de localnici Țânţarilor sunt cartiere de blocuri construite în timpul socialismului Conform recensământului din anul 2011, populația. municipiului este de 38.966 locuitori, majoritatea populaţiei fiind de etnie maghiară (78,55%), procentul populației de etnie română | Planul Naţional de Redresare și Rezitienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F este de 16,78%, 0,86% romi, iar 0,13% al populaţiei au alte naționalități. La recensământul din ]2011, s-au declarat romi 377 de persoane. Numărul romilor din oraş, conform estimărilor, ar putea fi între 650-700 de persoane. Comunitățile compacte de romi surit: în centrul orașului, Strada Șumuleu nr. 33, Strada Primăverii 24,. (Primăverii 2), barăci, Strada Primăverii 16, Porcîn. Pianul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Miercurea Ciuc 2016-2025, evidenţiază un oraș cu o suprafață relativ mică cu diferenţe de nivel relativ mici, cu condiţii. de teren şi distanțe favorabite traficului pietonal și celui ciclist. Structura urbană se caracterizează printr-un centru civic unic. i Pe baza datelor culese, un sistem de monitorizarea al orașului trebuie să se bazeze pe 3 piloni (managementul traficului, siguranţa publică și gunoiul aruncat ilegal), astfel vom elabora ariile afectate de aceste trei segmente. Mobilitate urbană: Conform PMUD M- Ciuc, structura rețelei. de drumuri. al orașului facilitează deplasarea motorizată. Viteza de deplasare din Miercurea Ciuc, este mai moderată, datorită și prezenţei sporite a poliţiei rutiere, Acest fapt asigură condiţii bune traficului pietonal și ciclist - şi reprezintă o oportunitate pentru calmarea suplimentară a traficului prin amenajarea corespunzătoare a mediului construit.. În tipsa unui serviciu atractiv de transport public, la data prezentei, majoritatea cetățenilor deținători de masini personale optează pentru deplasarea motorizată pentru transportul copiilor la/de la școală sau grădiniţă. Cel mai popular și cel mai răspândit mod de deplasare este cel pietonal. investițiile din anii precedenţi facilitează în mod deosebit traficul pietonal, fiind o direcţie pozitivă (treceri pietonale. ridicate, eliminarea obstacolelor și creșterea accesibilității, zona. pietonală din centru), dar au rămas şi elemente negative. În lipsa de personal suficient fa Poliţiei Române și Poliţiei locale), în continuare sunt greu de gestionat situaţiile în care conducătorii auto nu acordă prioritate de trecere pietonilor angajaţi în traversare regulamentară, cât şi prin care pietonii. care nu respectă normele rutiere. Accidentele. pot fi prevenite numai prin conștientizare continuă asupra a normelor şi regulilor de circulație, nu numai a conducătorilor auto, dar și a pietonilor, de exemplu să se angajeze în traversarea drumului public numai prin locurile special amenajate (pe trecerea pentru pietoni) şi la culoarea verde a semaforului electric, acolo unde există, Pietonii trebuie să se asigure permanent, chiar şi atunci când se află pe trecerea pentru pietoni, că traversarea se poate face în condiţii de siguranță (vehiculele sunt oprite înaintea marcajului pietonal, în special când drumul are mai multe benzi de circulaţie pe sens). Este foarte important, să nu traverseze niciodată în fugă pe marcajul pietonal, indiferent de urgenţa existentă a un moment dat. Pietonii și biciclişti sunt expuși de riscul accidentelor de circulație şi mai mare pe vreme rea. sau întuneric, când vizibilitatea conducătorilor auto este redusă. În aceste condiţii pietonii şi bicicliștii trebuie să poarte haine de culori deschise și/sau elemente reflectorizante, pentru a fi vizibili. Este foarte primejdios, dacă pietonii apar brusc pe partea carosabilă a drumului public, așadar este important să nu traverseze prin fața sau prin spatele mijloacelor de transport în comun, atunci când acestea sunt oprite în staţie, Pianu! Naţional de Redrasare şi Rezitienţă - Componenta C1Q - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Pentru conducătorii de vehicule este recomandat să reducă viteza de deplasare şi să circule cu atenţie sporită la apropierea de trecerea pentru pietoni, astfel încât să poată opri şi acorda prioritate. Trebuie să fie şi mai atenți în zona înstituţiitor de învățământ, obiectivelor social- culturale sau economice, unde observă un flux mare de pietonii, în special copii. O atenţie sporită este necesară și în apropierea de staţiile mijloacelor de transport în comun, în special cele care-nu sunt prevăzute. cu alveole sau refugii pietonale, unde unii pietoni se pot angaja în traversare prin faţa mijlocului de transport. Potrivit datelor Oficiului European de Statistică (Eurostat), în 2019 România a fost ţara cu cele mai multe decese cauzate de accidentele rutiere din UE. În România au existat 96 de victime ale traficului rutier la un milion de locuitori, Cu aceste date, România se află pe primul loc în numărul deceselor cauzate de accidente rutiere; - În anul 2020, 18 800 de persoane și-au pierdut viața în urma unui accident rutier în cursul anului în UE. Din păcate, România rămâne ţara din Uniunea Europeană cu cele mai multe accidente soldate cu victime, aproape o zecime dintre victimele accidentelor au fost în România (1646). România trebuie să investească masiv și urgent în soluții pentru siguranța rutieră: management inteligent al traficului, monitorizare sporită a participanților î în trafic, infrastructură adecvată pentru fiecare tip de mobilitate, programe de educaţie, reformă legislativă pentru introducerea tuturor principiilor europene în domeniu, Traficul cu bicicleta este tradiţională pentru Miercurea Ciuc. Sondajele efectuate și vizitele pe teren arată că toate categoriile sociale și toate grupele de vârstă fnlosesc acest mod de deplasare aproape zilnic. În condiții meteo favorabile, aproximativ 10% dintre cei care se deplasează în oraș o fac pe bicicletă. Condiţiile climaterice, relieful şi dimensiunile oraşului asigură condiţii optime traficului pe bicicletă 8-9 luni anual, una dintre cele mai importante obstacole fiind indicat a fi tocurile cu trafic auto ridicat/viteză ridicată (sentiment de nesiguranță pe bicicletă) și traficul ridicat în orele de vârf. Sistemul de monitorizare video, prin amplasarea camerelor în intersecțiile cele mai aglomerate va. asigura reducerea vitezei, atenției mai sporite a participanţitor la trafic, contribuind la siguranţa traficului din incinta municipiului, Siguranța publică: După statisticile publice, Miercurea Ciuc este una dintre cele mai sigure reședințe de județ din țară (conferință de presă - Nicolae Florin Ghenci, comisarul șef al Poliţiei Municipiului Miercurea Ciuc), dar între motivul numerelor scăzute se află și lipsa sesizărilor. Conform datelor Inspectoratului Județean de poliție, Coeficienţii de criminalitate specifică la nivel de Municipiu/ Oraș/Comună din judeţul Harghita (%) este-de 2497,63 % în anul 2018, fiind încadrat în domeniul de încadrare a ratei de criminalitate - ridicat, în special faţă de media criminalității a județului de 2,52 %-pentru anul 2018. în 2019 fiind 1895,39 % - RIDICAT, în 2020 - .2668,14%, iar în 2021 - 2471,30 %. S-au înregistrat numeroase cazuri de comportament “antisocial, vandalism, furt, jaf, atac personal, intimidare, înjunghiere cu cuțitul, etc. Cele mai multe sesizări se dațorează comportamentului antisocial al romilor, Conform comisarului- şef, cei mai bun martori sunt camerele de monitorizare, şi recomandă extinderea rețelei camerelor, Până în anul 2016 s-au înstalat în oraș 25 de. camere de supraveghere, primele “Pianul Haţiarial de Redresare și Rezilianţă Componenta C10 - Fondi! Local Anexă la Ghidul specific Model F unsprezece au fost instalate în 2013 la ieşirea orașului dinspre Sâncrăieni, Odorheiu. Secuiesc şi Taploca, pe străzile Primăverii şi Șumuleu (concentraţie ridicată de case ocupate. de romi), precum și la marginea parcului central. În 2014, numărul camerelor a fost extins cu încă șapte, astfel s-a monitorizat ieșirea spre Leliceni, izvorul de apă minerală la Taploca, zona cunoscută ca parc dendrologic, Piaţa Majlâth Gusztăv Kâroly și o parte din Piaţa, Libertăţii. La sfârșitul anului 2015:au fost instalate camere la ieșirile spre Păuleni și Cioboteni, dar au fost instalate și noi dispozitive la așezările de romi. În anul 2046, printr-o investiţie de 225 mii lei efectuat din bugetul propriu al municipiului, s-au instalat încă 20 de camere. În această perioadă s-a concentrat în principal pe observarea intrărilor în oraș. Cinci camere de imagine de înaltă rezoluţie au monitorizat centrul oraşului. Momentan pe teritoriul orașului sunt înstalate 64 de camere de supraveghere care sunt montate la 56 puncte-de monitorizare. Înregistrările pot fi vizionate pentru o perioadă de 20 de zile, și au fost de mare folos. În cursul anului 2015, poliția a solicitat înregistrările de 23 de ori, pentru identificarea activităţilor de tâlhărie, vandalism, furt. Rețeaua de monitorizare dub Miercurea Ciuc nu este monitorizată | de personal permanent, ci un computer stochează imaginile, care pot fi accesate la cerere la i o anumită oră şi: locaţie. Astfel, înregistrările pot fi folosite doar pentru identificarea i făptașilor, nu și pentru prevenție. Cel mai important este prevenirea evenimentelor nedorite, | și cel mai eficient mod este urmărirea imaginilor de la camerele în direct la un centru de controi, astfel încât organele abititate să poată fi alertate imediat, şi să se poate deplasa la locul faptei, dacă este necesar. : Situaţia gunoiului abandonat Orașul Miercurea Ciuc, este încadrat de lanţul vulcanic Harghita și Munţii Ciucului, cu locuri extraordinare de relaxare doar la câţiva metri de părăsirea zonei locuite, în aproape toate direcţiile. Însă o realitate deprimantă, tristă apare în fotografiile încărcate pe rețelele de socializare, unde la periferia localității, la muntele de pelerinaj Șumuleu, de-a lungul Oltului, la marginea drumurilor de. câmp, se găsesc tot. mai multe gunoaie provenite din deșeuri menajere, arderi necontrolate de vegetaţie și deșeuri de construcţii abandonate în câmp. Depazitarea ilegală a deșeurilor poate fi sesizată în multe locuri în periferia oraşului Miercurea Ciuc, gunoaie aruncate la marginea -oraşului și în cursurile de apă. Orașul este înconjurat de un adevărat inel de deşeuri. De-a lungul anilor, s-au organizat nenumărate campanii de colectare voluntară a gunoiului, angajaţii mai multor instituții, școli: și organizaţii neguvernamentale adună mii de saci de gunoi în fiecare primăvară. Doar în anul 2021 s-au' organizat 31 de acţiuni de către Primărie pentru adunarea deșeurilor aruncate. Pe parcursul acestor acțiuni s-au adunat 215 mc de gunoi, din 30 de locaţii - aproape toate zonele periferice ale oraşului, însă măsurile voluntare și de adunare nu sunt suficiente împotriva acestui feniomen. Colectarea gunoiului aruncat şi împrăștiat de animale, de vânt mecesită multă | energie și timp, așadar prevenirea depunerii ar fi soluţia esenţială. Primăria are în vedere monitorizare/ supraveghere continuă și inspecții periodice. Având în vedere situaţia privind abandonarea deșeurilor pe raza UAT Miercurea-Ciuc, pentru reducerea cazurilor de abandonări este indicat extinderea rețelei de monitorizare video a municipiului Miercurea-Ciuc prin amplasarea camerelor de supraveghere video în aceste zone sensibile. Aceste camere vor fi înstalate în locaţiile unde abandonarea [...]