HCL 370/2022 Mediaș adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL SIBIU A MUNICIPIUL MEDIAŞ Judeţul Sibiu, 551017, Mediaş, Piaţa Corneliu Coposu nr. 3, Tel: +40 269 803 803, Fax: -+40 269 841198 ww w.primariamedias.ro; e-mail: primariatâ primariamedias.ro nf HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei şi a Planului de Atenuare şi adaptare la schimbările climatice în Municipiul Mediaş (SPAASC-CLIMADAPT Mediaș) Consiliul Local al Municipiului Mediaş, întrunit în şedinţa ordinară în data de 24 noiembrie 2022, Având în vedere: - Referatul de aprobare nr. 374/2022 al proiectului de hotărâre prin care se propune aprobarea Strategiei şi a Planului de Atenuare şi adaptare la schimbările climatice în Municipiul Mediaş (SPAASC- CLIMADAPT Mediaş) şi Raportul de specialitate nr. 20451/22.11.2022, întocmit de Direcţia de Administrare a Domeniului Public din cadrul Aparatului de Specialitate al Primarului Municipiului Mediaş. - avizele comisiilor de specialitate nr. 1. 2 şi 3 la proiectul de hotărâre înscris la punctul nr. 39 de pe Ordinea de zi. înregistrate sub nr. 888. 896 şi 909/23.1 1.2022. Văzând HCL nr. 105/2022 privind aprobarea Acordului de parteneriat între UAT-Municipiul Mediaş și UAT Judeţul Sibiu prin Consiliul Judeţean Sibiu în vederea implementării proiectului ..Schimbări climatice-plan de acţiune pentru atenuare şi măsurile necesare pentru adaptarea în Judeţul Sibiu (SC- PAAMA-CJS-2021)”. În temeiul prevederilor „Ghidului solicitantului- APEL DE PROPUNERI pentru Elaborarea planurilor de atenuare și adaptare în municipalități -Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European (SEE) 2014-2021, art. 44 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică. republicată. cu modificările şi completările ulterioare. În conformitate cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată şi actualizată, art. 129 alin. (2) lit. „b”, alin. 4 lit. e” art. 130 alin. (3) lit. „g”, art. 196 alin, (1) lit. „a”. art. 200. din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ. cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE Art. 1. Se aprobă Strategia şi Planul de Atenuare şi adaptare la schimbările climatice în Municipiul Mediaş (SPAASC-CLIMADAPT Mediaş). elaborat în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii Babeş- Bolyai din Cluj Napoca. conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Primarul Municipiului Mediaș, prin Direcţia de Administrare a Domeniului Public din subordinea sa, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri, cu respectarea dispoziţiilor din actele normative în materie. Art. 3. Secretarul general al Municipiului Mediaş are responsabilitatea comunicării prezentei hotărâri Primarului Municipiului Mediaş. Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, Direcţiei Economice. Direcţiei de Administrare a Domeniului Public şi se aduce la cunoştinţă publică prin publicarea acesteia în pagina de internet un. primariamedias.ro. Contrasemnează Secretar general, Muntean Sanda Ligia Preşedinte de ș Toderici Mari jhță, oan Nr. 370/2022 Prezenţi la şedinţă: 21 consilieri Adoptată în ședința ordinară din data de 24 noiembrie 2022 Cu un număr de 20 voturi ..pentru” şi i abţinere. din numărul total de 21 consilieri în funcție MSL/CC 4 ex. Cod: FP-06-01 ver. 1 Aro A HCL NR. 3% poza UNI LASITATEA DABES-BOLA A TUDOSE ETA ANS UANEAST Letea MINISTERUL MEDIULUI CONSILIUL JUDEȚEAN FE Iceland mea APELOR SI PĂDURILOR Liechtenstein Norway Norwaygrants grants Strategia și Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice în municipiul Mediaş Întocmit: Prof. univ. dr. loan-Cristian IOJĂ Prof. univ. dr. Adina-Eliza CROITORU Prof, univ. dr. Jozsef BENEDEK Șef lucr. dr. Sandu-Ciprian MOLDOVAN Șef lucr, dr. Csaba HORVATI UNIVERSITATEA DABES-DOLTAI BADES-DOLIAI TUBDMAN EU ET As SALAU LISITAT MINISTIRUL MI DU APILOR SE PÂDU INNA loeland N pi Liechtenstein Norway Norwaygrants grants CONSILIUL JUDEȚEAN Cuprins 0. Dicționar de termeni. ear canapea anna nana aa ae oana nenea atatea esanannaenasenaane ara 3 1. Introducere „ceea nenea nenea ennenoenaeneeeeaneenenno nenea nea enaeneeuanae ana naenseena a enuena aa enaennaaa nana 5 2. Ținte strategice la nivel european, naţional și local în domeniul schimbărilor climatice... ceace 6 3. Analiza-diagnostic a situaţiei existente în municipiul Mediaș... nana nenea ennernane ere neaenaee 11 3.1, Contextul climatic de la nivel local... nenea eneneeeeneneeneenoenenennenannnenaneanannanaenannenenaenenaanaaaeeaeee 14 3.1.1, insula de căldură urbană în municipiul Mediaş .... 3.1.2. Schimbările climatice identificate în municipiul Mediaş 3.2. impactul schimbărilor climatice asupra domeniilor sectoriale... eee ennenenennneenenennaneeaa nea 26 3.2.1. Agricultura... cane nnenennannnanonnaenaeenanenne nenea aneeananeaaaeeneanaeaenaaen en era nanaeaaneenana aan ear 26 3.2.2. Biodiversitatea ....ccae anna eee coana ana naneeeeeene unea ran nenananeea tan ena ana ae aenanana ea nanana nene 28 3.2.3. Resurse de apă... neam anna onaenaenannana nau anenana atente anannaenae 29 3.2.4, Silvicultura... 3.2.5. Infrastructura, construcţii și planificare urbană 3.2.6, Transporturi... a nenanenea eee neaeenanana nenea eennn nana unea enaaaa nenea anna 34 3.2.7. Energie... eee pane aan ennnenne ana nenea nana a acneea eee anenena enma naaaea nana 35 3.2.8. Industrie... enennrennanneeeaenanen enma enanenenanenaneeananenanenenanena nenea aan anaaanana nenea 37 3.2.9. Gestionarea deșeurilor... nenea oeaanenenee nenea senaenseneena aan senenenaeaze ameneeaenaansae 39 32.10. Sănătate. neant aa na eeneane enanenane aa paanaenanane nenea aan enanenenenenee 41 3.2.11. Turismul şi activități recreative ms 44 3.2.12. Asigurările, „macaroane nenea eee anennanananea nenea anna aan ate aaa e 45 3.2.13, Educaţie. enanaeaa nana nenea ananas e 47 4. Abordarea strategică a CLIMADAPTMediag.......cn nana narneeanenneaneeeeeeoe nenea eennoneanennaneaeaananenanaeaaraenaeeaeaa 48 4.1. Viziune CLIMADAPTMediaş........ne nana nenea eee eee eee naenea eee teama inannanaeneaanaeaeeae aaa ana 48 4.2. Principiile CLIMADAPTMediaş pentru municipiul Mediaș... eee eenoneenenaenenene acea ana ena ee 48 4.3. Obiective generale ale CLIMADAPTMediaş ... 4.4. Planul de acţiune pentru atenuare și adaptare la schimbări climatice al municipiului Mediaș ...... 50 5. Procedura de implementare, monitorizare, evaluare și revizuire... nenea eee nenea ananae 59 5.1. Procedura de implementare a CLIMADAPTMediaş maneca nenea anna enma enenn nana nesaaae 59 5.2. Procedura de monitorizare a CLIMADAPTMediaş pentru municipiul Mediaș... nenea renal 60 5.3. Planulde monitorizare al CLIMADAPTMediag....cec ne reneeeeneeneeaa en enaeneenea ae aea aaa naaea 64 5.4. Procedura de evaluarea a CLIMADAPTMediaş... 5.5. 0, Dicţionar de termeni Termen Definiţie Adaptarea la schimbările Abilitatea sistemelor naturale și antropice de a răspunde efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică și fenomenele meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a profita climatice i i A | A afie , N de oportunități și/sau a face față consecințelor schimbărilor climatice. Atenuarea Include orice acţiune de natură politică, legislativă ori de schimbărilor | implementare, care contribuie la menţinerea sau reducerea emisiilor și climatice concentraţiilor de gaze cu efect de seră (GES) în atmosferă, Capacitate de | Totalitatea instrumentelor, resurselor și structurilor instituționale adaptare necesare implementării în mod eficient a măsurilor de adaptare. Certificatele | Denumite generic certificate de carbon sau certificate de CO2, acestea de emisii de gaze de efect sunt drepturi tranzacţionabile, reprezentând o tonă de dioxid de carbon ne-emisă. Certificatele de carbon nu trebuie confundate cu certificatele de seră verzi, care se referă la certificatele obținute ca urmare a producţiei de energie regenerabilă sau verde. Perturbarea gravă a funcționării unui sistem natural sau antropic sub Dezastru acțiunea unui hazard, care implică un impact major la nivel ecologic, social și economic, ce depășește capacitatea sistemului afectat de a face față consecinţelor fenomenului folosind propriile resurse. Emisii ETS Emisii de gaze cu efect de seră care fac obiectul Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii, Evenimente climatice extreme Condiţiile meteo-climatice extreme, care se produc rar într-un anumit loc și/sau timp, fiind peste limitele normale ale fenomenului. Includ: intensificări ale vitezei vântului, valuri de căldură, valuri de frig, precipitaţii abundente, secete, polei, viscol, etc. Gaze cu efect de seră (GES) Gazele responsabile de amplificarea efectului de seră, prin captarea căldurii în straturile joase ale atmosferei, Principalele GES sunt dioxidul de carbon, metanul, protoxidul de azot și hidrofluorocarburile. Un eveniment meteorologic care poate provoca pierderi de vieţi, răniți Hazard sau alte impacturi asupra sănătăţii, daune materiale, pierderea climatic mijloacelor de trai, afectarea serviciilor publice, perturbări sociale și economice sau daune aduse mediului. Impactul Efectele negative ale modificărilor existente sau prognozate ale climei schimbărilor | asupra sistemelor construite, naturale și umane. climatice Probabilitate Posibilitatea producerii unui eveniment sau apariţiei unor rezultate, în condiţiile în care acest lucru poate fi estimat probabilistic. Rezilienţă climatică Capacitatea de a reacţiona la stimuli externi sau factori de stres determinaţi de schimbările climatice, inclusiv potenţialul de a îmbunătăţi starea unui anumit parametru sau factor declanșator, prin măsuri concrete. pi - Ei ză [33] pi paza sea Rezilienţă urbană Capacitatea oricărui sistem urban de a rezista ori de a se recupera rapid după șocuri și solicitări multiple și de a menţine continuitatea structurii și funcţiilor urbane. Este ţinta măsurilor de adaptare la schimbările climatice. Risc climatic Estimarea matematică a probabilității producerii de pierderi umane şi sau materiale pe o perioada de referință viitoare și Într-o zona dată pentru un anumit tip de dezastru climatic. Schema UE de comercializare a certificatelor de emişii (ETS) Stabilește un plafon al emisiilor de gaze cu efect de seră pentru instalaţiile care fac parte din schemă. La baza schemei stă principiul de „plafonare și comercializare”. Pentru a respecta acest plafon, instalaţiile primesc cu titlu gratuit certificate de GES și pot comercializa certificatele de GES excedentare emisiilor verificate. Certificatele pot fi achiziționate, de pe piața primară (platforma European Energy Exchange - EEX unde se licitează certificatele alocate SM) sau de pe piața secundară (Bursa Română de mărfuri, brokeri, etc.) Schimbări climatice Schimbări ale climei care sunt atribuite direct sau indirect activităților umane ce alterează compoziția atmosferei la nivel global și care se adaugă variabilității naturale a climatului, observat în decursul unor perioade de timp. Senzitivitate climatică Gradul în care un anumit sistem este afectat în mod direct sau indirect (negativ sau pozitiv) de condițiile climatice (ex. creșterea temperaturii) sau un impact specific al schimbărilor climatice (ex. creșterea inundațiilor). Vulnerabilitate Gradul în care un sistem natural ori antropic este expus efectelor negative ale schimbărilor climatice. Vulnerabilitatea depinde de tipul, climatică amplitudinea și rata variabilității climatice la care un sistem este expus, precum și de capacitatea lui de adaptare. Surse: htip://climate-adapt.eea.europa.eu/help/alossa www. icleicanada.org/resourceş/item/3-changina-climate-changina-communities. hitps; Wwww.meteoromania.roranm/images/clima/SSCGhidASG.paf, hitD://wwmmediu. ro, Î, introducere Creșterea sustenabilității și rezilienței urbane impune o modificare considerabilă a modului în care societatea conștientizează, se adaptează și răspunde la provocările sociale, economice și de mediu. Schimbările climatice se plasează în categoria provocărilor de mediu, care au primit o atenţie foarte ridicată în ultimii ani, pe măsură ce cercetările efectuate au evidențiat relaţia strânsă dintre activităţile umane și evenimentele meteo-climatice extreme. Modificările semnificațive ale frecvenței, duratei şi intensității, respectiv a sezonului de producere a evenimentelor meteo-climatice extreme și celor asociate lor (precum valuri de căldură, secete, precipitații în cantităţi ridicate pe o perioadă scurtă de timp, intensificări semnificative ale vântului) generează o presiune din ce în ce mai ridicată la nivelul economiei, societății și ecosistemelor naturale. Din acest motiv, promovarea de măsuri de atenuare și/sau adaptare la efectele schimbărilor climatice a devenit o preocupare tot mai frecventă a factorilor politici, instituţiilor publice, companiilor și chiar a cetățenilor la scară globală, naţională și locală. Ca stat membru al Uniunii Europene, România s-a implicat în mod responsabil în acest efort internațional. Prin natura activității sale, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, care joacă un rol important în îndeplinirea obligațiilor asumate, a conceput Strategia Naţională privind Schimbările Climatice, document care oferă suportul, viziunea și reperele viitoarelor acțiuni concrete, În acest context, la nivelul municipiului Mediaș s-a realizat Strategia și planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice (CLIMADAPTMediaş) prin proiectul Schimbările climatice - Planul de atenuare și adaptare la schimbările climatice în județul Sibiu, finanțat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de Operator de Program pentru Programul RO-Mediu, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2014-2021. CLIMADAPTMediaş permite creșterea capacității municipiului de a se adapta la schimbările climatice, asigură implicarea reală a municipalității în eforturile globale și naţionale de atingere a neutralității climatice pentru orizontul 2050 și contribuie la îmbunătățirea capacităţii de adaptare a sistemelor naturale și antropice la schimbările climatice. CLIMADAPTMediaş oferă un suport consistent pentru eforturile de atenuare și adaptare pentru toate sectoarele analizate: agricultură, silvicultură, resurse de apă, biodiversitate, energie, industrie, transporturi, turism și activități recreative, sănătate publică, infrastructură și urbanism, asigurări, educaţie, informare și conștientizare. CLIMADAPTMediaş contribuie la o mai bună înțelegere a impactului variabilității și schimbărilor climatice, analizând nevoile specifice de adaptare în aceste sectoare. Dincolo de dimensiunea strategică, CLIMADAPTMediaş va avea un rol puternic informativ și educațional, atât pentru cetățenii municipiului, companii publice și private, cât și pentru factorii decizionali. CLIMADAPTMediaş a fost elaborată într-o manieră participativă, rezultatele studiilor realizate de către experți în cadrul proiectelor menţionate anterior fiind completate de contribuţiile reprezentanților instituțiilor relevante din Comitetul de coordonare și grupurile de lucru, organizate în cadrul consultărilor organizate. egice la nivel european, naționa! și local în im 2. Ținte strat i schimbărilor climatice domeni e La scară globală, reacţia la provocările generate de schimbările climatice s-a materializat prin semnarea unor convenții, protocoale și acorduri, prin care s-au stabilit direcţii strategice, obiective și ținte, care au fost adaptate la nivelul statelor semnatare. Cea mai mare relevanță o are în prezent Acordul de ja Paris, cu forță juridică obligatorie, acesta fiind parte a Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro în 1992. Acordul de la Paris a fost ratificat de Uniunea Europeană în anul 2016 și are drept scop consolidarea răspunsului global la amenințările reprezentate de schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile și al! eforturilor de eradicare a sărăciei prin: » reducerea substanţială a emisiilor globale de GES pentru a limita creşterea temperaturii globale în acest secol la 2 *C, continuând în același timp intensificarea eforturilor de limitare a creşterii la 1,5 9C; e creșterea capacităţii de adaptare la efectele negative ale schimbărilor climatice, de încurajare a rezilienței la schimbările climatice și a dezvoltării bazate pe un nivel scăzut de emisii de GES, într-un mod care nu pune în pericol producţia alimentară; e promovarea de măsuri necesare pentru ca fluxurile financiare la nivel naţional! și internațional! să poată fi direcționate către țările în curs de dezvoltare în vederea unei evoluţii către o dezvoltare cu un nivel scăzut de emisii de GES și rezilientă la schimbările climatice. Un alt document relevant la scară globală este Agenda 2020 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată la summit-ul Organizaţiei Naţiunilor Unite din anul 2015. Agenda 2030 reprezintă un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării, care are un caracter universal și promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile - economic, social și de mediu. Agenda 2030 cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă și o Agendă de acţiune care urmărește eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției, protecția mediului. Relevant pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice de mediu este Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 13 - Acţiune climatică care vizează luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor. La nivel european, documentul cu cea mai mare relevanță pentru coordonarea politicii Uniunii Europene este Pactul Verde European, Publicat de Comisia Europeană în anul 2019, acesta a devenit documentul Uniunii Europene care stabilește linia de orientare a diferitelor politici europene (mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar). Acest document cuprinde un pachet de măsuri care vizează creșterea nivelului de ambiţie al Uniunii Europene în ceea ce privește ţintele de reducere a emisiilor de gaze efect de seră cu cel puţin 55% până în anul 2030 comparativ cu nivelurile din 1990 și de atingere a neutralității climatice până în anul 2050, Printre inițiativele promovate prin Pactul Verde European se numără: e Paciul Verde European - implicarea cetăţenilor și a tuturor părţilor societăţii în atingerea obiectivelor climatice; o Pianul privind obiectivele climatice pentru 2030 - reducerea emisiilor de GES cu cel puţin 55% până în 2030 comparativ cu anul 1990; » Noua Strațegie a Uniunii Europene _ privind adaptarea _la schimbările climatice - crearea până în anul 2050 a unei societăți reziliente la, sean e Legea Europeană a Climei - includerea obiectivului de neutralitate climatică pentru anul 2050 în legislația Uniunii Europene. Strategia Uniunii Europene privind adaptarea la schimbările climatice vizează creșterea rezilienței la schimbările climatice la nivelul membrilor Uniunii Europene prin extinderea gradului de pregătire, coordonare, schimb de informaţie și a capacităţii de a reacționa la impacturile generate de schimbările climatice la nivel local. Sunt propuse o serie de măsuri de atenuare și adaptare la schimbările climatice, printre care: + încurajarea tuturor statelor membre să adopte/actualizeze strategii de adaptare cuprinzătoare; e asigurarea de finanţări LIFE pentru sprijinirea consolidării capacităţii și pentru accelerarea măsurilor de adaptare; e introducerea adaptării la schimbările climatice în cadrul Convenţiei primarilor privind clima și energia; e actualizarea informaţiilor referitoare la impactul schimbărilor climatice asupra societății; e dezvoltarea platformei Climate-ADAPT ca „ghișeu unic” pentru informațiile privind adaptarea la schimbările climatice; e facilitarea adaptării la schimbările climatic [...]