HCL 149/2011 Mediaș adoptată

ROMÂNIA A, JUDEȚUL SIBIU A MUNICIPIUL MEDIAȘ Iudeţul Sibiu, 551017, Mediaş, Piața Corneliu Coposu nr. 3, Tel: +40 269 803 803, Fax: +40 269 841 198 www.primariamedias.ro ; e-mail: primaria/primariamedias.ro HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de ordine şi siguranță publică a municipiului Mediaş Consiliul Local al municipiului Mediaş, întrunit în şedinţă ordinară la data de 27 iunie 2011, Având în vedere: - Expunerea de motive la proiectul de hotărâre şi raportul întocmit de Direcţia Poliţia Locală din subordinea Primarului municipiului Mediaş înregistrat sub nr. 557/08.06.2011, - avizele comisiilor de specialitate nr. 1 şi 3 la proiectul de hotărâre înscris la punctul nr. 15 de pe Ordinea de Zi, prin care se propune aprobarea Planului de ordine şi siguranță publică a municipiului Mediaş, înregistrate sub nr. 318, 332 şi 347/22.06.2011, Dat fiind avizul consultativ favorabil al Comisiei locale de ordine publică din data de 06.06.2011, În conformitate cu prevederile art. 6 lit. „a”, art. 29 alin. (1) lit. „c” din Legea nr. 155/2010 — legea poliţiei locale, Ordinul MAI nr. 92/2011 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranță publică al poliţiei locale, În temeiul prevederilor art. 36 alin. (2) lit. “d”, alin. (6) lit. „a” pet. 7, art. 45, art. 77, art. 115 alin. (1) lit. „b” şi alin. (7) din Legea nr. 215/2001 — Legea administraţiei publice locale, republicată şi actualizată, HOTĂRĂȘTE Art.1. Se aprobă Planul de ordine şi siguranță publică a municipiului Mediaș, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul municipiului Mediaş prin Direcţia Poliţia Locală din subordinea sa, va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri cu respectarea dispoziţiilor din actele normative în materie. Art.3. Secretarul municipiului Mediaş are responsabilitatea comunicării prezentei hotărâri Primarului municipiului Mediaş, Instituţiei Prefectului Judeţului Sibiu, Direcţiei de Administraţie Publică Locală, Direcţiei Poliţia Locală şi se aduce la cunoștință publică prin publicarea acesteia pe pagina de in; „primariamedias.ro. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, N CONTRASEMNEAZĂ Knall Helmuth , NI SEC AR, PA i | Miţiea ari Nr. 149/2011 Prezenţi la şedinţă: 19 consilieri Adoptată în şedinţa ordinară din data d Cu un număr de 19 voturi „pentru” din numi MM/DD 5 ex. Cod: FP-06-01 ver.1 COMISIA LOCALĂ DE ORDINE PUBLICĂ ANEXĂ LA HCL NR. 14 9 nou PLANUL DE ORDINE ŞI SIGURAN ȚĂ PUBLICĂ DI MUNCI LU LUI MEDIAS AL MUNICIPIULUI MEDIAS Având în vedere prevederile Legii 155/2010 —Legea Poliţiei Locale ale HG. 1337/20j Cadru de organizare şi funcționare a poliției locale, Ordinului 92/2011 privind aprobare Mă elaborare a planului de ordine şi siguranță publică a poliţiei locale, se elaborează prezent! pf siguranță publică. NA / LIU CAPITOLUL I ANALIZA SITUATIEI OPERATIVE A TERITORIUL Aşezare geografică Mediaş (în germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medves) este municipiu şi al doilea oraş ca mărime din judeţul Sibiu. Mediaşul este o aşezare urbana de podiş şi este aşezat în bazinul mijlociu al râului Târnava Mare, la altitudinea medie de 320,5 m. La intrarea râului Târnava Mare în zona oraşului altitudinea este de 295,3 m, iar la ieşirea acestuia altitudinea scade la 290 m. Cea mai înalta cotă existentă pe suprafața Mediaşului este de 555 m şi ea reprezintă vârful Dealului Wewern - situat în partea de nord-vest. Dealul Baznei (598 m) domină prin înălțime întreaga zona mijlocie a Târnavei Mari. La Mediaş domină relieful de culoar. Pe cele doua părţi ale Târnavei Mari, se înscriu o varietate de microforme adiacente. Distanţele până la cele mai importante localităţi sunt: 56 Km nord-vest de Sibiu ,25 de km de municipiul Târnăveni; 39 km de municipiul Sighişoara şi 41 de km de municipiul Blaj. La 10 km de Mediaş se găseşte stațiunea balneoclimaterică Bazna. Aici se intersectează drumurile naţionale DN 14 - Sibiu - Sighişoara cu D.N. 144 - Târnăveni - Mediaş şi drumul județean D.]. 141 - Mediaş - Agnita. Prin Mediaş trece magistrala feroviară Bucureşti - Braşov - Copşa Mică cu ramificații spre Sibiu , Oradea şi Timişoara. Suprafaţa municipiului este de 6.265 ha. Localitate componentă a municipiului Mediaş este satul Ighişul Nou Coordonatele geografice ale municipiului Medias e Coordonatele geografice ale municipiului Mediaş sunt: Longitudine: 24%22' E ; Latitudine:460%09' N Caracteristici climatice Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de către un complex de factori, între care se distinge poziţia Mediaşului în cadrul regiunii de podiş şi în culoarul Târnavei Mari. Astfel, la atributele specifice climei țării noastre, continental - moderată de tranziție, se adaugă cele de podiş şi de culoar, din care derivă o serie de consecințe. Oraşul se înscrie în climatul continental moderat cu o temperatură medie multianuală a aerului de 8,6*C. Cifra este deosebit de semnificativă. Media termică multianuală de peste 8*C reprezintă pentru Medias, un bilanţ termic radiativ care favorizează cultivarea deopotrivă a leguminoaselor, plantelor tehnice, cerealelor pentru boabe, viței de vie, pomilor fructiferi, etc., în condiţii climatice optime. Temperatura Temperaturile extreme care se înregistrează în zonă sunt obişnuite regiunilor deluroase din România (17... -24*C, iarna) şi (28 ... 32*C, vara). Primul îngheţ se înregistrează în jurul datei de 8 octombrie, iar ultimul în jurul datei de 21 aprilie. Îngheţurile timpurii de toamna şi cele târzii de primăvară, apar cu un decalaj de 1-2 săptămâni faţă de datele medii. Durata medie a intervalului fără îngheț este de aproximativ 170 de zile. Zilele cu temperaturi medii pozitive sunt numeroase, 300 - 310 zile şi numai 30 - 45 zile pe an au valori sub 0*C (zile de iarna). Ciclicitatea acestora corespunde cu cea a perioadelor de ger. În fiecare din zilele geroase se constată valori cu 2 - 50 C mai coborâte în albia râului Târnava Mare, față de cele de pe înălțimi. De asemenea, în spaţiul de lunca, ceata uscata este mai consistenta si gerurile mai persistente. Din analiza valorilor medii multianuale rezultă că luna cea mai caldă din an este iulie cu temperatura medie de 18,60 C cu 2 o medie a temperaturilor maxime de 25,90 C, urmată de luna august. Luna cea mai rece din an e temperaturi medii de -4,40 C şi o medie a minimelor de -8,60 C e Cea mai ridicată temperatură a fost de +38.40 C a fost înregistrată la data de 20.07. e "Temperatura minimă absolută de — 34,20 C s-a înregistrat în ziua de 14.02.1963 Precipitaţiile Precipitaţiile medii anuale variază, de asemenea, în funcţie de relief. în depresiuni şi medie anuala fiind de 900 - 1.300 mm şi uneori chiar mai mult. De exemplu, cantitatea medi epic tute Medias, este de 628 mm. Cantitatea medie de precipitaţii a fost în anul 1998 de 919,0 A) Uri ai decât in anii precedenţi, cu o valoare corespunzătoare lunii iunie de 222,9mm, din care 180 mm în intervalul 17 — 22 iunie, precipitaţii ce au dus la inundarea a 39 de străzi, 455 de case, 329 de ha teren agricol şi alunecări de teren în special pe str. Stadionului,str. Pe Cetate, DN 14 A „ Valoare a pagubelor fiind de 9.748.653.393 lei ceia ce înseamnă la un curs mediu anual de 8874 lei pentru un euro 1.100.000 Euro. Distribuţia spațială și cantitativă a precipitațiilor respectă cele doua perioade pluviometrice: mai - iunie şi respectiv octombrie - noiembrie, când cad majoritatea ploilor mai consistente. Abaterile de la aceasta distribuţie sunt întâmplătoare. Precipitaţiile sub forma de zăpadă, cu o frecventa de aproximativ 30-40 de zile pe an, au pondere mai mare în prima parte a iernii. Rezistenta stratului alb, în medie de 48 zile/an, variază în funcţie de relieful local: o durata mai mare are pe înălțimile din jur şi in zona forestiera şi una foarte scăzută in perimetrul urban şi în culoar. Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale de 73% e Cantitatea maximă de precipitaţii in 24 de ore a fost de 71.6 l/mp în data de 12. 06.1974) * Cantitatea maximă de precipitaţii in 24 de ore a fost de 90,9 l/mp în data de 09. 07.1913) Reţeaua hidrografică Zona municipiului Mediaş face parte din bazinul hidrografic Mureş, rețeaua hidrografică de suprafață este formată din râul Târnava Mare, care reprezintă principalul curs de apă de suprafață ce străbate oraşul de la est la vest pe o lungime de 7.5 km. cu debitul variabil toamna - primăvara, debitul multianual fiind de 13,8 mc/S, alături de care apar pâraiele Buzd, Moşna, Ighiş, afluenţi de partea stângă şi Curciu, Păucea şi Blăjel, afluenți de partea dreaptă ce au dimensiuni reduse atât ca lungime cât şi ca suprafață. Lungimile acestora variază între 8 şi 15 km. Afluenții direcţi de pe ambele maluri sunt scurți, agresivi, capricioşi şi dinamici numai în perioadele de ploi prelungite şi mai ales ale acelora cu caracter torențial. In aceste situaţii ei deversează în Târnava Mari cantitatea de apă şi un debit solid, impresionant, ce este depus in patul albiei majore, la gurile de vărsare si in domeniul luncii minore. Aportul mai însemnat îl are Valea Moşnei. Ea ocupa cel mai mare bazin de recepție dintre văile afluente de la Medias. Are un curs permanent si drenează partea sudica şi sud-estica a oraşului. Celelalte (Wewern, Greweln, Ighis, Buzd), doar simulează scurgerile permanente. In evoluţia lor morfogenetica ele au dezvoltat proporţii apreciabile pe care se înscrie o mare suprafața clădita a perimetrului urban. Afluenții râului Târnava Mare în zona Mediaş Afluenții de parte dreaptă Pârâul Curciu Pârâul Paucea Pârâul Greweln — pârâu de importanță locală, fără cod cadatral Pârâul Hula Veche ( Blăjel) — pârâu de importanță locală, fără cod cadatral Pârâul Wewern — pârâu de importanţă locală, fără cod cadatral. Afluenții de parte stângă Pârâul Buzd Pârâul târgului( Dealul Furcilor) Pârâul Moşna Pârâul Nemşa ( afluent de dreapta al pârâului Moşna) Pârâul Ighiş Baraj Ighiş Barajul Ighiş este amplasat pe pârâul Ighiş, afluent de stânga al râului Târnava Mare. Barajul este situat la cca. 2 km amonte de confluența cu râul Târnava Mare, în apropierea localităţii Mediaş, județul Sibiu. Accesul este posibil din DN 14 Mediaş — Copșa Mică şi D] Mediaş - Ighișul Nou. Perioada de execuţie: 1972 — 1978. 3 De la punerea în funcţiune până în anul 1984, acumularea a fost în administrarea DAMB Tg.Mureş, după care a trecut la OGA Sibiu. Din 1990, după înființarea Regiei Autonome "APELE ROMÂNE", a trecut în administrarea Direcţiei Apelor Târgu Mureş. Suprafaţa bazinului hidrografic controlat de baraj este de 20 kmp. Căi de transport Reţeaua stradală Actuala rețeaua stradală a municipiului Mediaş are configuraţie tentaculară cu un ink Cent Mediaşului. Această rețea stradală majoră s-a dezvoltat pe direcţiile pe care penetrează tranzitează următoarele drumuri naţionale sau judeţene: DN 14 Sibiu - Mediaş -Sighişoara, cu lungime în intravilan de 5.8, km DN 14 A Mediaş — Târnăveni, cu lungime în intravilan de 2,8 km DJ 141 Mediaş — Agnita şiD] 1424 Mediaş — Dârlos cu lungimea însumată de 306 km DC 10 Mediaş — Ighişul Nou - 6,00 km De asemenea drumurile agricole şi forestiere au o lungime de 41 km pe teritoriul administrativ al Mediaşului. La începutul anului 2007 lungimea totală de străzi existente era 122,16 km, din care cu îmbrăcăminte definitivă 86,61 km şi cu îmbrăcăminte provizorie 32,626 km iar trotuarele aveau o lungime totală de 206,5 km. Pe lângă reţeaua stradală din administrarea municipală , oraşul mai dispune de Felul îmbrăcăminţii Procent din suprafaţa totală | Kilometri lungime | Obs. Asfalt 63,2% 77,2 km Beton 7,71% 9,41 km Bolovani 0,9% 1,l km Macadam 94% 11,48 km Pavaj 2,6% 3,17 km Pământ 16,2 % 19,8 km La începutul anului 2011 inventarul drumurilor şi al străzilor era următorul: Felul îmbrăcăminţii Kilometri lungime | Obs. Asfalt 92,5 km Pereu 0,74 km Beton 5,32 km Bolovani 0,2 km Macadam 5,l km Pavaj 2,81 km Pământ 13,41 km Aceste drumuri constituie scheletul rețelei stradale majore la care se adaugă în zona centrală legăturile între ele, realizate prin intermediul străzilor ce înconjoară cetatea Mediașului. Faţa de dimensiunea oraşului, numărul de locuitori şi gradul de motorizare se poate aprecia că rețeaua stradală este insuficientă. Principala disfuncţie a rețelei stradale rezultă din faptul că nu există variante alternative (cu excepția drumului de legătură dintre Şoseaua Sibiului și cartierul Gura Câmpului) care să realizeze legături între drumurile ce penetrează în oraş, drumuri care să preia traficul greu şi pe cel de tranzit Poduri, podeţe, pasarele Nr. | Denumirea Adresa Anul dobândirii sau | Observaţii crt. punerii în funcțiune 1 Pod DN 14 — str. Baznei 1964 L=9%m,l=1l7m 2. Pod DN 14 — str. Gării 1992 L=81m,l=7m 3, Pod Pasj CF str. Şaguna 1950 L =32m,l= 16 m 4 Pod Str. Horea 1972 L=8m,l=13m 5 Pod Str. Moşnei 1975 L=8m,l=12m 6. Pod Str. Vidraru 1983 7. Pod Staţia de epurare 1960 8. Pod Str. Ighişului 1940 9. Pod Str. Sibiului 1988 10. Pod Ighişul Nou str, Bisericii | 1982 11. Pod Ighişul Nou str, Sondelor | 1979 12. Pasarelă pietonală | Str. V Madgearu 1977 L=167m,l=3 m 13. Pasarelă pietonală | Piaţa Miron Costin 1978 L=9im,l=3m 14. Pasarelă pietonală | Pasaj CF 1981 L=7lm,l=3m De asemenea pe teritoriul Mediaşului mai sunt un număr de 23 de podeţe și 6 punți pietonale Reţeaua feroviară În Mediaş s-a inaugurat prima gară în 1872.În municipiul Mediaş sunt 2 staţii de cale ferată, staţia de călători şi gara de mărfuri. Calea ferată străbate circa 4,5 km pe teritoriul municipiului. Staţia de călători Mediaş e Staţia de cale ferată se Mediaş aflată pe magistrala electrificată 3, regionala C. F Braşov, Direcţia de Infrastructura, regulatorul de circulaţie Sibiu pe secțiunea de circulație Braşov - Teiuş. e În staţie se triază şi se formează atât trenuri de călători cât si de marfă. e Prinstaţia de călători Mediaş trec în medie : O 44 trenuri de călători în 24 ore (2 IC, 6 R, 8A, 28 P) o SOtrenuri de marfă în 24 ore e În staţie sunt 10Olinii CF o Liniile 1 - 6 electrificate pentru circulaţie — primire - expediere. o Liniile 7 — 8 linii de manevră şi depozitare. o Linia 9 linie garare drezină. o Linia 10 linie depozitare vagoane. Gara de mărfuri Mediaș e Gara dispune de 8 linii CF pentru trierea şi formarea trenurilor de marfă. o Liniile 1 — 5 linii de manevră o Liniile 6 — 8 sunt folosite ca terminal pentru containere trans - auto. Obiective turistice, economice, instituţiile de interes public, de cult, muzeistic,școli şi alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitaea de menţinere a ordinii şi liniştii publice Mediaşul şi-a conservat trecutul istoric în 17 turnuri şi bastioane, ziduri multiseculare înalte de peste 7 metri, 3 porţi principale şi 4 secundare de acces în vechea cetate. Biserica fortificată Sfânta Margareta deţine un ansamblu valoros de picturi murale gotice, iar turnul are un ceas care indică fazele lunii. Această biserică este importantă şi pentru că aici a fost închis domnitorul Țării Românești, Vlad Ţepeş, în anul 1476, în urma unui conflict cu regele Ungariei, Matia Corvinul. Tot aici principele transilvănean Ştefan Bâthory a fost ales în funcția de rege al Poloniei. Centrul istoric al oraşului Mediaș apare ca un muzeu în aer liber. Monumentele medievale din piața castelului sunt unice în Transilvania. Oraşul are o vechime de peste 7 secole, fiind menționat pentru prima dată, într-un document istoric în anul 1267, astfel fiind unul din cele mai vechi oraşe ale României. Printre obiectivele turistice, putem menționa Turnul Croitorilor, Turnul Trompeţilor, Turnul Clopotelor, Casa Schuller (1588) Turnul Forkesch, Casa Hann, Casa Rosenauer, Casa Gustav Schuster, Cetatea şi sistemul de apărare, Complexul franciscan, Scara Acoperită, Şcoala Piariştilor, Turnul Aurarilor, Turnul Funarilor, Turnul Mariei, Turnul Rotarilor, Turnul Rotarilor, Turnul Steingasser, Vechea Primărie Complexul adăposteşte exponate de mare valoare: tezaurul de la Şeica Mică, tezaurul de la Panade, diverse piese de ceramică populară. Zone agrement - Barajul Ighiş - Hanul Căprioarei „ - Binderbubi Nu La 18 km de Mediaş se găseşte stațiunea balneoclimaterică Bazna, atestată documentăt Staţiunea beneficiază de izvoare de apă minerală, bogate în săruri, nămol mineral şi sare de Bazna Alte obiective turistice : Un potențial turistic valoros îl reprezintă cetatea cu turnurile de apărare şi biserica medievală, înscrise în seria de cetăţi-fortificate din valea Târnavelor Muzeul municipal Str. Mihai Viteazul Nr. 46 Casa memorială Stephan Ludwig Roth , str lohanis Honterius nr 10. Muzeul Hermann Oberth Str.Herman Oberth 23, Expoziţia permanentă de covoare, altare şi obiecte de cult din incinta Bisericii Evanghelice Sf. Margareta. Centrul de documentare si informare gaze naturale/ Muzeul Gazului, Sos. Sibiului Nr.5, Baza hotelieră a municipiului Mediaş este formată din: Hotel Select 1 ** (31 locuri de cazare, restaurant 60 de locuri), str. P. Sandor, nr.3 Hotel Select II ** (37 locuri de cazare, sală festivă 40 de locuri), str. Honterius, nr.1 Hotel Central ** (251 locuri de cazare, restaurant 100 de locuri, braserie 70 de locuri),P-ţa C. Coposu nr. 2 Hotel Vila Flora ***, (28 de locuri de cazare, restaurant 50 de locuri), str. H. Oberth, nr. 43; Complex Dafora ** (22 locuri de cazare, restaurant 50 de locuri), str. Brateiului, nr. 8 Hanul Greweln ( 14 locuri de cazare, restaurant 150 de locuri), str. Greweln, nr. 1 Hotel restaurant Binder Bubi **** ( 200 de locuri de cazare, restaurant 200 de locuri), str. Plopului, fin. Hotel restaurant Edelweis ** ( 60 de locuri de cazare, restaurant 150 de locuri în două săli), str. A. Vlaicu, nr. 5 Hotel restaurant Traube*** ( 30 de locuri de cazare, restaurant 150 de locuri dispuse în trei săli), P-ţa Regele Ferdinand 1, nr 16 Depozite substanţe periculoase şi explozive SC Atlas Jeep SA Ploieşti, Baza Mediaş, Şoseaua Sibiului, fn, Angărul de sus. Infrastructuri locale Educaţie. Actualmente, în Mediaş întâlnim toate formele de învățământ, de la cel preşcolar la cursuri postuniversitare şi masterat. Grădiniţe, creşe Grădiniţa nr. 1, Str. Azilului, nr. 1, Grădiniţa „Micul Print”, Str. Sondorilor, nr. 20 Grădiniţa „Dumbrava Minunata”, Str. Sticlei, nr. 14 Grădiniţa nr. 5., P-ţa Castelului , Grădiniţa nr. 7, Str. Merilor, nr. 2 — 4, Grădiniţa „Pinocchio”, Str. Rubinului, nr. 5, Grădinița nr. 12, Str. C. Brâncoveanu, nr. 13 Grădiniţa „Piticot””, Str. L. Blaga, nr. 18 Grădiniţa nr. 14, Str. Stadionului, nr. 5 Grădiniţa nr. 15, Str. Clujului, nr. 12 Grădiniţa „Bucuria Copiilor”, Str. După Zid, nr. 1! Grădinița „Sf. Ecaterina” Str. J. Honterus, nr.13 Str. ]. Honterus, nr. 13-15 Şcoli generale Şcoala "M. Eminescu” Str. M. Viteazu, nr. 14, Şcoala Generală nr. 2, Str. Avram Iancu, nr. 36, Şcoala Generală nr. 3, Str. Sticlei, nr. 9 6 * Şcoala Generală nr. 4, Sediul 1 Str. St. L. Roth, nr. 21Sediul II ( Fostă Şcoala Generală 6) Str. Dealul Furcilor, nr. 5 e Şcoala Generală nr. 5, Str. 1 Decembrie, nr. 26, e Scoala Generală nr. 7, Str. 1 Decembrie, nr. 36, e Gimnaziul Cireşarii - Str. Sebes, nr. 3 e Şcoala Generală "Hermann Oberth "Str. G. Enescu, nr. 7 e Scoala Generală "St. Bathory”, str.M. Viteazu nr.48 e Şcoala Generală Ighişul Nou ( cu grădiniță), str. Şcolii nr 42-44 e Şcoala Naţională de Gaz, Str. Metanului, nr. 1 Liceul St.L Roth Str. G. Enescu, nr.7 Liceul Axente Sever, Str. A. Iancu, nr. 18 Grup Şcolar Construcţii Maşini Str. Brateiului, nr. 6 Colegiul „Mediensis” Str. Sticlei, nr. 9 Instituţii de învățământ superior * Facultatea de Inginerie Hermann Oberth Sibiu centru tutorial Mediaş-Str. Lotru, nr. 3 e Academia de Științe Economice Bucureşti a înființat la Mediaş , L.D.D. specializarea "Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori”. Str. Metanului, nr.1 e Universitatea Alma Mater Sibiu, centru Mediaș, str. Metanului nr. 1 Instituţii de cultură: e Biblioteca Municipală Mediaş, Piaţa Regele Ferdinand |, nr. | Muzeul Municipal „Str. Mih [...]