HCL 178/2023 Lugoj adoptată

E: (11. N0 LB 2%. ANEA NP. 11 e Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SF Pere ftovoltaic str. Thaişori Blaborat de: SC P PLUS 2002 SRL București Elaborator: S.C. P PLUS 2002 S.R.L cu sediul în strada Dezrobirii, Ne. 44, Bl. 09, P>, j ap.37, Sector 6 Bucureşti, cod poștal 060981, telefon 0735 080 844, ONRC J40/2719/2002, a cod fiscal RO 14560121. Cal, Contract nr: 132024/28.12.2021 a de dica Beneficiar: UAT Municipiul Lugoj, Judeţul Timiș, Str. Piaţa Victoriei, nr. 4, Municipiul Lugoj, CP 305500, CIF: 4527381, Web: primarialugoj.ro Tel./Fax: 0256 352 240; 256 350 393, Reprezentată de primar interimar Blidariu Bogdan-Ștefan. -Noiembrie 2022- Studiu do fezabilitate privind obiectivul „SIF Parc ftovoltaie str. Timișorii” Elaborat de: SC P PLUS 2002 SRL București I. Piese scrise: Foaie de capăt si semnături Denumirea obiectivului de investiții: Beneficiarul investiţiei: Ordonator principal de credite: - investitor - Elaboratorul studiului de fezabilitate: Proiectant de specialitate le Revizuit la data de 15 Noiembrie 2022, de către: Proiectant: Contract: „SF Parc fotovoltaic str. Timişorii”, Municipiul Lugoj, Judeiul Timiș, CF 416582 Lugoj Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Lugoj, Str. Piaţa Victoriei, nr. 4, CP 305500, CIF: 4527381, Municipiul Lugoj, Judeţul Timiș, Web: primarialugoj.ro E-mail: Tel./Fax: 0256 352 240; 256 350 393, Primar interimar Blidariu Bogdan-Ștefan 'semnătura) _ S.C. P PLUS 2002 S.R.L cu sediul în strada Dezrobirii, Nr. 44, Bl. 09, ap.37, Sector 6 București, cod poștal 060981, telefon 0735080844, număr de înmatriculare în Registrul Comerțului 740/2719/2002. „cod fiscal RO AASGULIL ing. Dan Tudose ___ : EUR > vi ing. Marian Melente _:. i: S.C. P PLUS 2002 SRL ai sediul în strada Dezrobirii, Nr. 44, Bl. 09, ap.37, Sector 6 fiucureşti, cod poştal 060981, telefon 0735080844, număr de înmatriculare în Registrul Comerţului J40/2719/2002, cod fiscal RO 14560124. pr mele si iamenaenili cs di Tiare (etnnăturai Da Nr. 132024/28. 12.2021 Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SIF Pare fotovoktae str, Timișorii* Elaborat de: ŞC P PLUS 2002 SRL București Studiu de fezabilitate „SF Parc fotovoltaic str. Timişorii”, jud. Timiș, mun. Lugoj. SF Parc fotovoltaic str. Timişorii Primarul interimar Blidariu Bogdan-Ştefan Nu este cazul UAT Municipiul Lugoj Jud. Timiș, Municipiul Lugoj, str. Timişorii, CF 416582 Lugoj P PLUS 2002 SRL Bucureşti Introducere: Prezenta documentaţie reprezintă studiul de fezabilitate pentru „SF Parc fotovoltaic str. Timişorii” din Municipiul Lugoj, Judeţul Timiş, elaborat conform HG 907/2016, destinat fundamentării unei soluții optime şi performante din punct de vedere tehnic și economic, pentru producereade energie electrică pentru autoconsum (pliat pe obiectul de activitate al beneficiarului), în scopul diversificării portofoliului de servicii al Investitorului și pentru contribuţia la îndeplinirea obiectivelor Uniunii Europene privind schimbările climatice preluate de Guvernul României prin Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030. Fondul pentru modenizare în România, lansat de Ministerul Enezpiei, are la bază următoarele prevederi normative: > Legea nr, 123/10.06.2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale; > Ordonanta de Urgenta numarul 60/04.05.2022 privind stabilirea cadrului institutional si financiar de implementare si gestionare a fondurilor alocate Romaniei prin Fondul pentru modernizare, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative; > Directiva (UE) 2018/410 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2018 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea rentabilizării reducerii emisiilor de dioxid de carbonşi a sporirii investiţiilor în acest domeniu şi a Deciziei (UE) 2015/1814; > Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/1001 al Comisiei din 9 iulie 2020 de stabilire a unor norme detaliate de aplicare a Directivei 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte funcționarea Fondului pentru modernizare care sprijină investiţiile în vederea modernizării sistemelor energetice şi a îmbunătățirii eficienței energetice a anumitor state membre > Orientări privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie pentru perioada 2014- 2020(2014/C 200/01); > Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piaţa internă în aplicarea articolelor 107 şi 108 din tratat; > Ordinul Ministerului Energiei privind aprobarea „Gidului solicitantului privind Sprijinirea investiţiilor noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile”. Fondul pentru modernizare a fost instituit ca mecanism de finanțare prin articolul 10d din Directiva2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu modificările şi completările ulterioare, Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SF Parc fotovoltale str. Timmiporii” Bleborst de: SC P PLUS 2002 SRL Bucureşti În România, Fondul pentru Modernizare va finanța investiţii din sectoarele prioritare identificate de Ministerul Energiei și va fi implementat prin intermediul unor programe-cheie în cadrul fiecărui program-cheie fiind definite unul sau mai multe domenii de investiţii. Obiectivul principal: Producţia majorată a energiei electrice din surse regenerabile prin instalarea de noi capacități de producere a energiei din surse regenerabile, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de cadrul Fondului pentru Modernizare, Programul-cheie 1: „Surse regenerabile de energie și stocarea energiei”. Principalele rezultate urmărite: V' Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părți vV din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an - cărbune, gaz natural; O economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării surselor, mai ecologică şi mai competitivă, conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel înalt de protecție şi pe îmbunătățirea calității mediului; Atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind producția de energie din surse regenerabile prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile; Implementarea programelor cheie stabilite în OUG nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituțional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea și completarea unor acte normative; Atingerea obiectivelor din Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice 2021-2030, aprobat prin H.G, nr. 1.076/2021 privind ponderea globală de energie din surse regenerabile în consumul final brut de energie; Creşterea producţiei de energie din surse regenerabile contribuind la obiectivele Pactului verde european ca strategie de creştere sustenabilă a Europei şi combaterea schimbărilor climatice în concordanţă cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; Creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creștere a puterii instalate de producere a energiei din surse regenerabile de energie eoliană, solară, hidro, geotermală, biomasă sau biogaz; Atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică, prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a cadrului pentru atingerea neutralității climatice şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 ("Legea europeană a climei"), referitor la asigurarea, până cel târziu în 2050 a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile şi absorbţiile de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea dată; Decongestionarea Sistemului Energetic Naţional prin utilizarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice descentralizate; Punerea aplicare a iniţiativei emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creşterea durabilă, care are ca obiectiv dezvoltarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie (COM(2020) 575 final); Atingerea obiectivelor asumate de România în cadrul PNIESC - Noi capacități pentru producţia de energie electrică din surse regenerabile. 1 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52020DC0575 Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SIF Parc fotovoltaice str. Timișorii” Elaborat de: SC P PLUS 2002 SRL Bucureşti Scopul general al programului de finanţare îl reprezintă sprijinul pentru administraţiile publice în scopul de a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii precum şi celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu. Obiectivul specific urmărit: creșterea nivelului de independență energetică a Unităţii Administrativ Teritorială Municipiul Lugoj prin obținerea de energie din surse regenerabile - energie solară și stocarea acesteia pentru autoconsum. Rezultatul proiectului „SF Parc fotovoltaic str. Timişorii” va contribui la: > Creșterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice din surse regenerabile — energie solară pentru asigurarea consumului propriu al instituțiilor şi serviciilor publice ale Municipiului Lugoj şi finanțat din bugetul public local. > Reducerea emisiilor de carbon în atmosferă prin înlocuirea unei părți din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz natural, etc) prin investiţia vizată. Scopul proiectului constă în producerea energiei electrice pentru livrare în Sistemul Energetic National, în reţeaua de distribuție de medie tensiune (20kV) gestionată de ENEL Distribuţie Banat pentru asigurarea consumului propriu al instituţiilor și serviciilor publice proprii Unităţii Administrativ Teritoriale a Municipiului Lugoj. Tema studiului de fezabilitate, având în vedere tehnologia de ultimă generație propusă pentru echipamentele cheie dar și suprafața de teren disponibilă pentru implementarea proiectului, se solicită realizarea unor studii precum analiza energetică la nivelul instituţiilor şi serviciilor publice ale municipiului Lugoj, studiu de fezabilitate prin care să se fundamenteze soluţia tehnico-economică și financiară cea mai fezabilă. Prezentul studiu de fezabilitate cuprinde fundamentarea a două scenarii posibile privind aplicarea proiectului „SF Parc fotovoltaie, str. Timişorii” cu panouri fotovoltaice şi unitate pentru stocarea energiei electrice: » Scenariul 1: Parc fotovoltaic cu o putere instalată de 3,7 MWp cu unitate de stocare energie electrică având o capacitate de 5 MWh, cu sistem de fundare al suportului de susținere al panourilor (profile din oțel zincat) prin batere; + Scenariul 2: Parc fotovoltaic cu o putere instalată de 3,7 MWp fara stocare energie electrică, cu sistem de fundare al directă al suportului de susținere al panourilor cu fundaţii din beton armat. Studiul analizează fezabilitatea proiectului de investiţie, în ipoteza considerând că o unitate de baterii de stocare cuplată la parcul fotovoltaic în scopul compensării dezechilibrelor între puterea notificată în ziua D-l şi ziua D (de dispecerizare), respectiv pentru iluminatul public pe timpul nopții, este soluția optimă acoperirii integrale a consumului propriu. Analiza diferitelor sisteme de fundare în cadrul celor două soluții propuse în cadrul studiului, are ca scop final identificarea soluţiei optime financiar de implementare a proiectului atât din punct de vedere al indicatorilor de performanţă şi profitabilitate, dar și din punct de vedere al impactului proiectului asupra mediului, impactului asupra solului şi biodiversităţii, sau rezistenței în fața dezastrelor. Studiul de fezabilitate este elaborat: Y conform prevederilor HGR 907/2016 privind „etapele de elaborare și conținutul cadru al Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SF Parc fotovoliaic str. Tbeizorii” Blaborat de: SC P PLUS 2002 SRL Bncureşti documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice” având la bază necesitatea dezvoltării proiectului şi caracteristicilor tehnice, comparând soluțiile alternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii celor mai eficiente soluţii din punct de vedere al costurilor de investiții; Y. conform cerințelor Ghidului solicitantului privind „Sprijinirea investițiilor în noi capacități de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile” - Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei emis de Ministerul Energiei. 2 Simaţia exinientă și aecesitatea realizări obiectiv ului prwieetubai e înveți Par Concluziile stuaiului de prefezabilitatee Nu a fost întocmit studiul de prefezabilitate. Date generale despre Municipiul Lugoj: Lugoj este un municipiu în judeţul Timiş, Banat, = România, format din localitatea componentă Lugoj (reşedinţa), j- şi din satele Măguri şi Tapia. La o distanță de doar 23 de kilometri de municipiu se află staţiunea balneoclimaterică de interes național Buziaș. Distanţa faţă de reşedinţa judeţului, Timișoara este de 68Km.Totodată, din municipiul Lugoj se pleacă spre numeroase obiective turistice din zona etnografică Țara Făgetului. Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania şi Banat, Lugojul este cunoscut pentru e ii il rolul important pe care I-a jucat în dezvoltarea învățământului, în Fie. 1. Localitatea Lugoj — Harta Iosefină a mișcarea de eliberare socială şi naţională și consolidarea unității Banateiui — 1 9-1722. naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural şi renumit centru muzical. Este al doilea oraș ca mărime și importanță din judeţul Timiș, după Municipiul Timişoara. Conform recensământului, Lugojul avea o populaţie de 40.361 locuitori (2011), la 1 iulie 2016 - 47.445 locuitori?, iar la 1 iulie 2022- 44.911 locuitori (conform INS 2022). Date geografice: Municipiul Lugoj este situat în Vestul țării, pe malurile râului Timiș. Extremitatea sudică a teritoriului administrativ al municipiului Lugoj se află la 45%39'04" latitudine Nord, iar cea nordică la 45045'36" latitudine Nord, fiind situat la jumătatea distanței dintre Ecuator şi Polul Nord. În longitudine Lugojul este cuprins între 21%49'25" longitudine Est în Vest şi 22%2' longitudine Estică în Est. Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SF Parc fotovoltaic str. Timișorii” Elaborat de: SCP PLUS 2002 SRL Bucureşti În raport cu localitățile mai apropiate el se regăseşte la 58 km de Reşiţa, | 101 km de Deva, 45 km de Caransebeş, 59 km de Timișoara și 490 km de București. În cadrul judeţului Timiş, Lugojul este situat în partea central-estică, fiind al doilea municipiu din judeţ ca mărime, dezvoltare economică și populaţie. Municipiul Lugoj are două sate aparținătoare, Măguri și Tapia, împreună cu care ocupă o suprafață de 9.956 ha. Climă şi relief: Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează înclimatul temperat continental moderat, cu influenţe din vestul şi sudul continentului, Fig. 2. Municipiul Lugoj în cadrul Judeţului Timiș. caracterizat prin ieri blânde şi veri 4 Sa A AMARA răcoroase. Influențele submediteraneene se pp ie $ erai fac simțite prin amplitudini termice relativ A e ! mici și apariţia celui de-al doilea maxim în j nm tai, $ Sun mei PO regimul precipitațiilor (toamna). Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din regiunea Mării Mediterane și Mării Adriatice, provoacă dezghețuri şi topirea timpurie a zăpezii din timpul iernii. Din analiza regimului temperaturii - aerului la Staţia Meteorologică Lugoj s-a (CR ai > ii constatat că temperatura medie anuală este A ai , de 10,6 grade C. Fig. 3. Harta adâncimilor de îngheţ din Roti, Morfologic, teritoriul municipiului |. Lugoj aparține Câmpiei înalte a Lugojului și Dealurilor Lugojului. Situat în zona de | contact a acestor unități, oraşul s-a dezvoltat . pe terasa inferioară a Timișului, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce ! pătrunde adânc în zona dealurilor | piemontane. Altitudinea medie a zonei este | de 124 m deasupra nivelului mării, : Cea mai mare parte a terenului pe care este așezat localitatea are un relief plat, cu F. câteva ridicături care nu depășesc însă 2-3 m altitudine relativ faţă de suprafaţa terasei. În N-V câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munţii Poiana Ruscă. La sud Fig. 4 Harta seismică a României de albia Timișului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timișului. Studiu de fezabilitate privind obiectivul „SIF Parc fotovoltale str. Tlmizorii” Blaborat de: SC P PLUS 2002 SRL București Demografie: Conform recensământului efectuat în 2022 (44.911 locuitori), populația este în creștere faţă de anul 2011 unde populația municipiului Lugoj a fost înregistrată cu 40.361 de locuitori şi în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înrepistraseră 44.636 de locuitori. Conform recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor sunt români (79%), iar principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) şi ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (71,66%), dar există şi minorităţi de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformaţi (3,03%), baptişti (2,5%) şi greco- catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Economie: Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăţi comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăţi pe acţiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1634 societăţi cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de «<> roducţie, 2 de turism, 1.636 desfăşoară activități de comerț. „+, perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create e întreprinderi mici şi mijlocii, dar s-au stabilit aici şi filiale ale SA unor conceme industriale, renumite în Europa: Villeroy şi malai Boch î domeniul ceramicii, Reiker pune în valoare în valoare == tradiţiile de confecţii de încălțăminte, Werzalit în prelucrarea “,].. . lemnului, Honeywell - sisteme de siguranța a vieții, ” Mondial (lider autohton al pieţei de profil) — obiecte sanitare Fig. 5. Evoluţia numărului de locuitori al ceramice (armături, căzi de baie şi cabine de duş), Autoliv — Municipiului Lugoj sisteme de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ş.a.m.d.). Pe piața de retail, supermarketurile existente sunt operate de concerne naționale şi internaționale precum Lidi, Kaufland, Carrefour, Penny Market (Rewe Group), Profi, Unicarm şi La Doi Paşi. Pe segmentul leisure & DIY există magazinele și reprezentanțele Dedeman, Altex, Flanco, LEM'S, DM Drogherie Market ş.a. că DD i zu Transporturi: Lugojul este străbătut de trei importante rute comerciale: autostrada A, drumul național DN 68 către Deva şi drumul european E70 către Bucureşti. Distanţele către principalele oraşe din apropiere sunt: Timişoara - 60 km; Reşiţa - 58 km; Caransebeş - 45 km; Deva - 101 km; București - 480 km [...]