HCL 360/2018 adoptată

Municipiul Iaşi Consiliul Local HOTĂRÂRE privind aprobarea planului local de acțiune pentru promovarea și protejarea patrimoniului cultural în municipiul Iași pentru perioada 2018-2023 și portofoliului de proiecte aferent Consiliul Local al Municipiului Iaşi, întrunit în şedinţa ordinară în data de 31 august 2018; Având în vedere iniţiativa Primarului Municipiului Iaşi prin expunerea de motive la proiectul de hotărâre; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia Juridică si de Disciplină a Consiliului Local al Municipiului Iaşi; Având în vedere avizul favorabil întocmit de Comisia Economica Financiară a Consiliului Local al Municipiului Iaşi; Având în vedere Referatul de specialitate 54794/29.05.2018 și Anexa 1: Planul local de acțiune pentru promovarea și protejarea patrimoniului cultural în municipiul Iași pentru perioada 2018-2023și portofoliul de proiecte aferent; Având în vedere Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata ; Având în vedere dispoziţiile Legii privind normele de tehnică legislativă nr.24/2000 cu modificările şi completările ulterioare; Având în vedere dispoziţiile Legii 215/2001 privind administraţia publică locală republicată,cu modificările şi completările ulterioare ; În temeiul art.115 alin.1, lit.b din Legea nr. 215/2001: 1 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018  HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă Planul local de acțiune pentru promovarea și protejarea patrimoniului cultural în municipiul Iași pentru perioada 2018-2023 și portofoliul de proiecte aferent, identificat în Anexa 1, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art.2. Copie după Prezenta hotărâre va fi comunicată către:Primarul Municipiului Iași; Direcția Generală Tehnică și Dezvoltare, Direcția Implementare Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană, Biroul Cooperare Economică și Turism, Centrului de Informatii pentru Cetateni și Instituției Prefectului Județului Iași. Art.3. Punerea în aplicare a prevederilor prezentei hotărâri se va face cu respectarea cadrului legal incident de Direcția Generală Tehnică și Dezvoltare, Direcția Implementare Strategie Integrată de Dezvoltare Urbană, Biroul Cooperare Economică și Turism. Aducerea la cunoștința publică a prezentei hotărâri va fi asigurată de către Centrul de Informații pentru Cetățeni. Contrasemnează pentru legalitate PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, SECRETAR Consilier local, Denisa Liliana Ionaşcu Adrian Florin Boca Total Consilieri 27 Locali Prezenţi 21 Pentru 21 Împotrivă 0 Abţineri 0 Nr. 360 din 31 august 2018 2 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018  Anexa 1 La Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Iași nr. 360 din 31.08.18 PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE PENTRU PROMOVAREA ȘI PROTEJAREA PATRIMONIULUI CULTURAL ÎN MUNICIPIUL IAȘI PENTRU PERIOADA 2018-2023 3 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018  Iasi 2018 CUPRINS: ELEMENTE DE IDENTIFICARE ......................................................................................................... 5 PARTEA I INTRODUCERE ............................................................................................................... 5 PARTEA A 2-A VIZIUNEA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI...................................... 12 PARTEA A 3-A ALTERNATIVELE DE SOLUȚIONARE A PROBLEMELOR ȘI PROVOCĂRILOR IDENTIFICATE. INTERVENȚII PROPUSE ............................................................................................................... 13 PARTEA A 4-A ACTORII RELEVANȚI IMPLICAȚI ............................................................................. 22 PARTEA A 5-A OBIECTIVELE DE DEZVOLTARE ............................................................................... 23 PARTEA A 6-A ACTIVITĂȚI PROPUSE PENTRU IMPLEMENTAREA PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE .... 24 4 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018 PARTEA A 7-A EVALUAREA DE RISC ............................................................................................. 27 PARTEA A 8-A MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA .......................................................................... 32 PARTEA A 9-ACONTRIBUȚIA PLANULUI LA ATINGEREA OBIECTIVULUI DE DEZVOLTARE SUSTENABILĂ 35 PARTEA A 10-A SURSELE DE INFORMAȚII UTILIZATE LA ELABORAREA PLANULUI LOCAL DE ACȚIUNE36 ELEMENTE DE IDENTIFICARE Zona vizată: Municipiul Iași Date elaborării: 8 ianuarie – 15 iulie 2018 PARTEA I INTRODUCERE  Sinteza analizei situației existente la nivel local. Principalele probleme și provocări adresate de Planul Local de Acțiune 5 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018 Planul Local de Acțiune își propune să contribuie la atenuarea sau chiar eliminarea unora dintre problemele și provocările identificate la nivel municipal, în cadrul etapelor preliminare ale procesului de elaborare a documentului, respectiv elaborarea studiilor de caz, a analizei benchmarking și a sondajului în rândul actorilor relevanți. Aceste problemele și provocări au fost ulterior dezbătute și validate în cadrul reuniunilor grupului de lucru regional. Plecând de la aceste analize, principalele probleme și provocări abordate de Planul Local de Acțiune de la nivelul municipiului Iași sunt: a) probleme identificate în studiul de caz:  Starea avansată de degradare a unora dintre cele mai reprezentative monumente ale Iașiului (Muzeul de Istorie Naturală, Filarmonica, Palatul Braunstein, Școala Normală ”Vasile Lupu”, Palatul Copiilor, Cinematografele ”Republica”, ”Dacia”, ”Victoria”, ”Tineretului”, Casa ”Canano”, Observatorul Astronomic, Baia Turcească, Mănăstirea ”Frumoasa”, Biserica ”Vovidenia”, clădirile de pe Străzile Cuza Vodă, 14 dec. 1989, Agatha Bârsescu, Sf. Sava etc.), aflate atât în proprietate publică, cât și privată, unele fiind chiar expuse riscului de distrugere;  Oportunitățile reduse de agrement pentru locuitori, vizitatori și turiști (de ex. malurile râului Bahlui, zona de sud a orașului – zona Băilor Nicolina, unele spații verzi degradate și distribuite inegal în teritoriu);  Oferta încă redusă de evenimente capabile să atragă un număr mare de turiști și vizitatori (mai ales tineri), care, împreună cu alți factori conduce la durata redusă a sejurului acestora (sub 2 nopți/turist);  Accesibilitatea redusă la unele obiective turistice din cauza problemelor de trafic (ambuteiajele, lipsa parcărilor, oportunitățile neatractive de transport public și nemotorizat), iluminat public și arhitectural, dar și a infrastructurii deficitare de informare și semnalizare turistică;  Eficiența redusă a promovării turistice, inclusiv în mediul online, și axarea excesivă a municipiului pe monumentele religioase, ceea ce restrânge capacitatea de a atrage și categorii de turiști interesați de alte obiective b) probleme identificate în analiza benchmarking:  Importanța scăzută acordată de documentele de planificare strategică și teritorială existente la nivel unor aspecte precum patrimoniul cultural imaterial, antreprenoriatului, economiei cunoașterii, industriilor creative, sectorului ONG, calității vieții, birocrației, transparenței decizionale, corupției, voluntariatului sau multilingvismului;  Tratarea deficitară a turismului din perspectiva cererii, mai exact a preferințelor, așteptărilor și exigențelor turiștilor, inclusiv pe fondul lipsei unor cercetări de piață în acest sens- Concomitent, neglijarea conceptului de vizitator, de marketing și management al destinației, dar și lipsa unei analize detaliate cu privire la sfera activităților pentru turiști (trasee, tururi ghidate, gastronomie, shopping, divertisment, evenimente) c) probleme identificate în urma sondajului de opinie aplicat pe 220 rezidenți, 227 turiști și 29 manageri IMM-uri din centrul orașului:  Rezidenții din Iași acordă în general o importanță crescută tuturor aspectelor orașului, peste media orașelor reședință de județ din Regiunea de Nord-Est, ceea ce arată o implicare generală mare a locuitorilor în viața orașului. Ierarhia problemelor locuitorilor Iașului este similară cu ierarhia problemelor orașelor mari din regiune, ceea ce arată o anumită omogenitate a nevoilor;  Peste 2/3 din localnici merg în centru zilnic sau cel puțin săptămânal, ceea ce arată o 6 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018  legătură strânsă a acestora cu nucleul urban vechi; aceștia petrec în centru o medie de 2.5- 3 ore/zi, față de vizitatori care petrec în jur de 3.5-4 ore. Față de locuitorii orașelor reședință de județ din regiune, locuitorii Iașului rămân cu 1h în plus în oraș în medie. Șederea relativ redusă este datorată unei capacități actuale limitate a centrului istoric al orașului de a reține persoanele mai mult timp, în lipsa unor investiții majore în patrimoniul cultural-istoric și a unei palete restrânse de activități culturale.  Localnicii merg în centrul orașului pentru rezolvarea unor probleme personale, în schimb turiștii realizează în mare parte un turism de afaceri și secundar turism cultural  Siguranța și securitatea sunt necesități mari ale localnicilor și a managerilor de IMMuri, ceea ce înseamnă că există o percepție acută asupra spațiului proxim. Iluminarea tuturor străzilor secundare și a spațiilor interstițiale dintre construcțiile cu locuințe colective este esențială pentru a asigura un climat crescut de siguranță și încredere a locuitorilor.  Economia colaborativă nu este văzută încă ca o necesitate pentru localnici, de-altfel cunoașterea completă a fenomenului este încă la nivel scăzut. În același timp managerii de afaceri din centrul orașului o văd ca pe o potențială amenințare pentru afacerile lor  Există o percepție ridicată a nevoii de mobilitate, de accesibilitate și infrastructură,  Conceptele de „costul vieții”, „calitatea vieții”, elementele legate de oferta de activități a orașului sunt de asemenea pe primele locuri în preferințele ieșenilor  Turiștii nu stau mai mult de 2 nopți în Iași; aceștia preferă să se cazeze în hoteluri, care domină oferta orașului. O categorie importantă de vizitatori se cazează însă la prieteni / rude. Durata limitată de ședere poate fi extinsă prin creșterea proporției turiștilor de agrement, cultură și sănătate în oraș și prin dezvoltarea unei oferte de evenimente și infrastructuri specifice corelate cu fluxurile anuale. 7 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018 Efectele acestor disfuncționalități locale se resimt la nivelul circulației turistice. Deși numărul de turiști cazați în oraș a ajuns la un maxim istoric în 2016 (aproape 275.000), acesta se află doar pe locul 9 în topul destinațiilor turistice din România, la o distanță importantă față de orașe de talie similară (de ex. Timișoara, Cluj-Napoca) sau chiar mai mici (Sibiu), deși în anul 2001 se afla înaintea Clujului și Sibiului. Ponderea turiștilor străini se menține destul de scăzută (17%), la fel ca și durata medie a sejurului (1,8 nopți/turist, sub media națională și chiar regională). Principala motivație a vizitei turiștilor la Iași intervievați în perioada august – septembrie 2017 este turismul cultural (sub forma vizitei unor obiective, motivați de dorința de cunoaștere a istoriei, bucătăriei sau a localnicilor) – circa 30%. Turismul de afaceri ocupă aceeași pondere (sub forma delegațiilor la firme, participarea la conferințe sau simpozioane sau rezolvarea unor probleme personale). Circa un sfert dintre respondenți vin la Iași în perioada menționată pentru a întâlni rude sau prieteni (Turismul social), legat mai ales de vizita diasporei (naționale sau internaționale) în perioada estivală. Cel mai slab reprezentat, ca motivație principală, este turismul de agrement (10%) sub forma activităților de distracție, shopping etc. 8 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018 Din punctul de vedere al evoluției dezvoltării turistice, indicatorii observați plasează destinația turistică Iași în prima parte a etapei de Dezvoltare din cadrul Ciclului de Viață al Destinației turistice. Această poziție este dată de numărul important de turiști (un raport de 0.8 între turiști și rezidenți), gradul de ocupare al structurilor de cazare superior mediei naționale și regionale (39%, peste pragul de 30% reținut ca minim pentru ca o afacere hotelieră să fie profitabilă), locul 1 în ierarhia urbană regională și locul 7 în cea națională, de un grad sporit de implicare a autorităților publice (spre ex. s-a organizat licitația publică pentru elaborarea Strategiei de Turism), apariția unor hoteluri și atracții noi inițiate de sectorul privat, menționarea Iașului în revistele de turism sau a companiilor aeriene etc. Cu toate acestea, ritmul creșterii numărului de sosiri turistice în perioada 2016-2017 a scăzut la 7% față de 22% perioada 2015-2016. Acest lucru poate indica o stagnare a atractivității orașului, generată de lipsa unui cadru organizatoric bine conturat și de absența destinației Iași de la târgurile de turism, în ultimii doi ani. 9 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018   Documente de planificare/politici publice adresate de Planul Local de Acțiune Având în vedere faptul că acest Plan Local de Acțiune a fost elaborat la scurt timp după aprobarea de către Consiliul Local a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU), respectiv a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) de la nivelul Zonei Metropolitane Iași, respectiv în paralel cu procesul de avizare a Planului Urbanistic General (PUG) al Municipiului Iași, principalele trei documente de planificare strategică și teritorială de la nivelul zonei studiate pentru actualul ciclu de programare european, un aspect esențial l-a constituit corelarea viziunii, priorităților, obiectivelor și intervențiilor cuprinse în aceste documentații. Prin urmare, o parte dintre acțiunile cuprinse în Planul Local de Acțiune și care au răspuns obiectivelor acestuia au fost preluate din aceste documente de planificare deja existente și care au făcut subiectul unui amplu proces consultativ în ultimii 2-3 ani. În altă ordine de idei, Planul cuprinde și intervenții complementare la cele cuprinse în aceste documente, fără însă a afecta coerența externă a lor. Mai multe informații despre aceste documente de politici publice se pot găsi mai jos: 1. Planul Urbanistic General al Municipiului Iași, inclusiv detalierea acestuia în Planuri Urbanistic Zonale – publicat în anul 2015 și elaborat de S.C. SEARCH CORPORATION S.R.L. și S.C. BIA AXA S.R.L., sub coordonarea Arh. Mihai RĂDULESCU și Arh. Dragoș CIOLACU (PUG), respectiv de S.C. ATELIER VIȘAN S.R.L., sub coordonarea Arh. Daniel Vișan (PUZ-P pentru trei zone centrale), disponibil aici: http://www.primaria-iasi.ro/portal-iasi/anunturi-pmi/1928/anunturi. Documentele asigură reglementarea urbanistică a protecției și conservării patrimoniului cultural din municipiu și situl selectat, precum și a dezvoltării teritoriale a municipiului, în ansamblul său. 2. Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Zonei Metropolitane Iași pentru perioada 2015- 2030 – publicată în anul 2017 și elaborată de S.C. GEA CONSULTING&STRATEGY S.A., disponibilă aici: http://www.primaria-iasi.ro/imagini-iasi/fisiere-iasi/1473757362- SIDU%20august%202016.pdf. Strategia cuprinde obiective, măsuri și proiecte concrete, aferente perioadei de programare 2014-2020, de conservare, protecție și valorificare a patrimoniului cultural, de dezvoltare și promovare turistică, de regenerare urbană, de încurajare a mobilității etc. la nivelul municipiului Iași și a zonei sale metropolitane. 3. Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași pentru perioada 2009-2015 – publicat în anul 2009 și elaborat Primăria Municipiului Iași și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”Zona Metropolitană Iași”, disponibil aici: http://www.zmi.ro/downloads/PIDPC%20IASI%201.pdf. Planul cuprinde obiective, măsuri și proiecte concrete, aferente perioadei de programare 2007-2013, dar care se află în curs de implementare și în prezent, care vizează îmbunătățirea mobilității, inclusiv a infrastructurii de transport public și nemotorizat, restaurarea și introducerea în circuitul turistic a unor obiective de patrimoniu, regenerarea urbană a unor spații publice etc.; În timpul elaborării acestui document, Primăria a recepționat Strategia de Turism a Municipiului Iași și a Zonei Metropolitane Iași în luna decembre 2017. Deși aflată încă în curs de validare internă în cadrul Administrației Iași, Strategia de Turism reprezintă un document-cadru de mare importanță (doar câteva orașe din țară dețin o strategie de turism). Strategia reprezintă un demers colectiv de structurare a nevoilor diferiților actori din turismul ieșean și cuprinde: - o analiză structurată a cadrului actual și a nivelului dezvoltării turismului 10 / 36 la H.C.L. nr. 360 din 31 august 2018  - formularea unui concept strategic și a unei viziuni strategice - obiective precise (direcții – axe – proiecte) pentru perioada 2018-2030 pe trei etape de implementare (scurt, mediu și lung). - Scenarii și modalități de evaluare și monitorizare Direcțiile strategice propuse vizează: 1. Construirea imaginii de marcă și promovarea destinației Iași 2. Convergența actorilor din turismul ieșean 3. Dezvoltarea experiențelor vizitatorilor 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice 5. Revitalizarea urbană Scopul major al strategiei, asumat de autoritățile publice dar și de actorii implicați este de a încadra unitar gestiunea și promovarea turismului ieșean într-o Asociație de Management a Destinației Iași, crearea și dezvoltarea brandului destinației și sprijinirea imediată a unor serii proiecte de talie mică și medie, susținute și demarate mai ales din zona societății civile, a academicului, care să crească valoarea și amploarea experiențelor turistice din Iași. Bunele practici identificate în cadrul proiectului SHARE cu potențial de transferabilitate la nivel local Activitatea de peer-review extern realizată de partenerul SVILUPPUMBRIA (Italia), a permis realizarea de ajustări pentru îmbunătățirea Planului Local de Acțiune (precum introducerea Părții a 9-a, care vizează atingerea obiectivului de dezvoltare sustenabilă, sau restructurarea Anexei 1), dar și identificarea și transferarea la nivelul regiunii Nord-Est, și implicit la nivelul municipiului, a unei bune practici: metoda „Campionilor”. Aceasta implică faptul că fiecare municipiu reședință din regiune alege o temă, funcție de punctele tari și experiența actorilor locali, pentru care își asumă leadership-ul. Prin urmare, acesta va organiza și găzdui un eveniment regional, la care vor fi i [...]