HCL 57/2022 Giurgiu adoptată

ROMÂNIA Judeţul GIURGIU CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU HOTĂRÂRE privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al Municipiului Giurgiu CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU întrunit în şedinţă ordinară, Având în vedere: - referatul de aprobare al Primarului Municipiului Giurgiu, înregistrat cu nr.7.392/15.02.2021; - raport de specialitate al Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, înregistrat cu nr.7.555/16.02.2021; - adresa nr.3204553/26.01.2022 din partea 1.S.U. „Vlaşca” al Judeţului Giurgiu; - avizul comisiei pentru administraţie publică locală, juridic şi de disciplină; - prevederile art.4 şi art.13 din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, prevederile art.6 din O.M.A.I. nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, prevederile Legii nr.481/2004 privind Protecţia Civilă, cu modificările și completările ulterioare, prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă și prevederile O.M.A.I. nr.1259/2006. În temeiul art.139, alin.(1) și art.196, alin.(1), lit.„a” din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă actualizarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor al Municipiului Giurgiu, care va avea forma prevăzută în Anexa parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Prezenta hotărâre se va comunica Instituţiei Prefectului - Judeţul Giurgiu, în vederea exercitării controlului cu privire la legalitate Primarului Municipiului Giurgiu, Secretariatului tehnic permanent al |.S.U. „VLAȘCA” și Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Giurgiu. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONT! EMNEAZĂ, SECRETAR GENERAL, Funieru Cătălin Băiceanu Liana Giurgiu, 24 februarie 2022 Nr. 57 Adoptată cu un număr de 21 voturi pentru, din totalul de 21 consilieri prezenţi ANEXA LA HCLNR. 5 7 /2102. 9899, COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚA PRIMĂRIA MUNICIPIULUI GIURGIU SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ APROB: PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENŢĂ PRIMAR, ADRIAN ANGHELESCU PLAN DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR AL MUNICIPIULUI GIURGIU Întocmit: ȘEF S.V.S.U. DOGARU PAUL APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI GIURGIU Nr. DATA: Nr. înregistrare: AI | ( 6.02. 2022 CUPRINS Capitolul 1 DISPOZIŢII GENERALE Secţiunea 1 Definiţie, scop, obiective, responsabilități Secţiunea 2 Acte normative de referință care au stat la baza întocmirii prezentului PAAR Capitolul II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE Secţiunea 1 Amplasarea geografică şi relief 2.1.1 Suprafaţă, vecinătăţi 2.1.2 Forme de relief, faună, vegetaţie — specificităţi, influenţe 2.1.3 Caracteristicile pedologice ale solului Secţiunea 2 Caracteristici climatice 2.2.1 Regimul climatic, specificităţi, influenţe 2.2.2 Regimul precipitațiilor 2.2.3 Temperaturi 2.2.4 Fenomene meteorologice extreme Secţiunea 3 Rețeaua hidrografică 2.3.1 Cursurile de apă, debite normale, creşteri înregistrate 2.3.2 Apele subterane(freatice) Secţiunea 4 Populaţia 2.4.1 Numărul populaţiei 2.4.2 Mişcarea naturală Secţiunea 5 Căi de transport 2.5.1 Căi de transport rutiere 2.5.2 Căi de transport feroviare 2.5.3 Căi navigabile 2.5.4 Reţele de conducte magistrale Secţiunea 6 Dezvoltarea economică 2.6.1 Zone industrializate / ramuri 2.6.2 Fondul funciar — terenuri agricole, suprafeţe împădurite 2.6.3 Creşterea animalelor 2.6.4 Transporturi 2.6.5 Turism 2.6.6 Comerţ Secţiunea 7 Infrastructuri locale 2.7.1 Instituţii publice 2.7.2 Reţele de utilități 2.7.3 Spaţii de primire/cazare a populaţiei evacuate, în cazul producerii situaţiilor de urgență Capitolul III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ Secţiunea 1 Analiza riscurilor naturale 3.1.1 Fenomene meteorologice periculoase 3.1.1. Inundații 3.1.1.2 Înzăpeziri, viscole, înghețuri etc. 3.1.2 Incendii de pădure 3.1.3 Fenomene distructive de origine geologică 3.1.3.1 Cutremure 3.1.3.2 Alunecări de teren Secţiunea 2 Analiza riscurilor tehnologice 3.2.1 Riscuri industriale 3.2.2 Riscuri de transport şi depozitare produse periculoase 3.2.2.1 Transport rutier 3.2.2.2 Transport feroviar 3.2.2.3 Transport fluvial 3.2.2.4 Transport aerian 3.2.2.5 Transport prin reţele magistra 3.2.3 Riscuri nucleare 3.2.4 Riscuri poluare ape 3.2.5 Eşecul utilităţilor publice 3.2.6 Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos 3.2.7 Muniţie neexplodată Secţiunea 3 Analiza riscurilor biologice Secţiunea 4 Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea 5 Analiza riscurilor sociale Secţiunea 6 Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea 7 Zone de risc crescute Capitolul IV ACOPERIREA RISCURILOR Secţiunea 1 Măsuri de protecţie, atribuţii și responsabilităţi în caz de inundaţii, Secţiunea 2 Proceduri de gestionare a accidentelor rutiere şi feroviare cu substanţe periculoase; Secţiunea 3 Proceduri specifice de intervenţie și coordonare a acțiunilor de răspuns în caz de alunecări de teren, cutremure și prăbuşiri de teren, Secţiunea 4 Proceduri specifice de intervenţie şi coordonare a actiunilor de răspuns în caz de incendii de pădure, Secţiunea 5 Proceduri specifice de intervenţie şi coordonare a acțiunilor de răspuns în caz de accidente chimice. Anexe 1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea riscurilor în municipiul Giurgiu; 2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR; 3. Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă; 4. Sisteme existente de preavertizare/avertizare şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării; 5. Tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente. 6. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. Capitolul 1 - DISPOZIȚII GENERALE Secţiunea 1 - Definiţie, scop, obiective Definiţie Planul de analiză şi acoperire a riscurilor, denumit în continuare P.A.A.R., cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scop Scopurile P.A.A.R. sunt acelea de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Obiective: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Responsabilităţi Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. P.A.A.R. se întocmeşte de Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de consiliul judeţean, respectiv de consiliile locale, corespunzător unităţilor administrativ-teritoriale pe care le reprezintă. P.A.A.R. se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decât cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Prefectul şi primarii răspund de asigurarea condiţiilor necesare elaborării P.A.A.R. Pentru sprijinirea activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor, Consiliul Judeţean şi consiliile locale pot comanda specialiştilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze şi alte materiale de specialitate. După elaborare şi aprobare, P.A.A.R. este pus la dispoziţia secretariatului tehnic permanent al Comitetului Judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă, iar extras din documentele respective se transmit celorlalte instituţii şi organisme cu atribuţii în prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, acestea având obligaţia să cunoască, în părţile care le privesc, conţinutul planurilor şi să le aplice corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „VLASCA” al judeţului Giurgiu, prin centrul operaţional, asigură pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor de răspuns, precum şi elaborarea procedurilor specifice de intervenţie, corespunzătoare tipurilor de riscuri generatoare de situaţii de urgenţă. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din unitatea administrativ-teritorială au obligaţia de a pune la dispoziţie comitetelor pentru situaţii de urgenţă toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii P.A.A.R.. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea ţării ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţia privind protecţia informaţiilor clasificate. Secţiunea 2 - Actele normative de referinţă care au stat la baza întocmirii prezentului P.A.A.R. - O.M.AL. nr. 132 din 29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; - Legea nr. 575 din 22.10.2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional — Secţiunea a V-a Zone de risc natural; - O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă; - H.G. nr. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; - H.G nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; - Legea nr. 481 (republicată) din 08.11.2004 privind protecţia civilă; - H.G. nr. 642 din 29.06.2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativteritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice; - O.M.A.I. nr. 886 din 30.09.2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei; - Ordinul comun M.T.C.T./M.A.I. nr. 1995/2005 / 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren; - O.M.A.I. nr. 735 din 22.07.2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă; - O.M.A.L. nr. 736 din 22.07.2005 privind instituirea serviciului de permanenţă la toate primăriile din zona de risc în caz de iminenţă a producerii unor situaţii de urgenţă; - O.M.A.I. nr. 712 din 23.06.2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situaţiilor de urgenţă; - O.M.A.I. nr. 1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale serviciilor de urgenţă profesioniste; - O.M.A.I. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă; - Legea nr. 307 din 12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor; - O.M.A.I. nr. 1494 din 07.11.2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă; - Ordinul comun nr. 1475/551 din 2006 pentru aprobarea Regulamentului pentru monitorizarea şi gestionarea riscurilor cauzate de căderile de grindină şi secetă severă, Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în domeniul fitosanitar — invazii ale agenţilor de dăunare și contaminare a culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure; - H.G. nr. 1040 din 09.08.2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; 6 - OM.AJ. nr. 163 din 28.02.2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor; - Ordinul comun nr. 330/44/2178 din 2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situaţiilor de urgență în caz de inundaţii şi secetă hidrologică şi a Manualului prefectului pentru managementul situaţiilor de urgenţă în caz de inundaţii şi secetă hidrologică; - OMA. nr. 89 din 18.06.2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă executate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi structurile subordonate; - H.G. nr. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă; - Legea nr. 59 din 11.04.2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase; - H.G. nr. 557 din 03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc; - Ordonanţa de Urgenţă nr. 57 din 03.07.2019 privind codul administrativ; - Ordinul nr. 459/78 din 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundaţii, secetă hidrologică, precum şi incidente/accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră; - Ordinul nr. 97/63 din 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice. Capitolul II. CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE “Secţiunea 1. Amplasarea geografică şi relief 2.1.1 Suprafaţa, vecinătăţi Suprafaţa totală a Municipiului Giurgiu este de 5388 ha. Municipiul Giurgiu, reşedinţa judeţului cu acelaşi nume este situat în partea sudică a ţării, în lunca şi pe malul stâng al Dunării, la altitudine de 23-26 m. Teritoriul său este străbătut de paralela de 450 53 latitudine nordică şi de meridianul de 25% 59 longitudine estică, desfăşurându-se pe 4043 latitudine şi 92 longitudine. Giurgiu se află la 64 Km de capitala ţării, pe ruta Bucureşti - Sofia — Atena sau Bucureşti — Istanbul. Dunărea ne leagă de Marea Neagră şi de Marea Nordului, iar magistrala feroviară Europeană care porneşte din Ostende trece prin Berlin, Praga, Budapesta, Braşov, Bucureşti, Giurgiu, Sofia, Istanbul, sau prin Salonic, face legătura cu Atena. 2.1.2 Forme de relief, flora, fauna Relieful În zona oraşului Giurgiu, Dunărea în evoluţia ei, a părăsit mai multe terase pe malul stâng, care apar retezate pe când cele pe malul drept sunt pronunțat dezvoltate. Acţiunea de erodare a Dunării începută la sfârşitul cuaternarului mediu, a îndreptat cursul fluviului spre Sud, iar pe vechea albie au apărut braţe şi bălți. Teritoriul oraşului Giurgiu reprezintă unitatea geomorfologică cea mai tânără a reliefului, în mare parte rezultat al acţiuni Dunării constituit fiind din Luncă, Insule, Bălţi şi canale suprafaţa dintre fluviu şi Câmpia Burnazului, cu lățimi de peste 10 Km, este subdivizată în: grind, lunca internă, lunca externă şi uneori terasa de luncă, dispuse longitudinal şi inegal dezvoltate ; lângă albia minoră se desprinde fâşia grindurilor, cu înălțimi de 1-5 m şi lățimi de la câteva zeci până la câteva sute de metri. După o fâşie de tranziţie, se conturează zona mai joasă a depresiunilor şi cuvetelor lacustre mai spre Nord, la contactul cu terasele detaşându-se uneori încă o fâşie . prima terasă , situată la doar 3-4 m deasupra luncii, este urmată de o a doua, ce se înalță cu 13-14 m deasupra luncii, culminând cu cea mai înaltă, Câmpia Burnazului - 60-65 m, ce domină lunca fluviului. Depozitele au grosimi cuprinse între 7 15m şi 3Sm fiind constituite structural din două complexe litologice : complexul Bazal , alcătuit din nisipuri şi pietrişuri şi complexul superior, predominant argilo — nisipos. În spaţiul municipiului Giurgiu, lunca are altitudini de 20-27 m, fiind îndiguită şi canalizată pe mari suprafeţe şi transformată în teren agricol. În apropiere de Giurgiu se întâlnesc braţe şi canale, adaptate pe foste gârle, a căror utilitate este legată de navigaţie, agricultură sau potenţial turistic. Flora: Teritoriul oraşului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepă şi luncă. La Nord de lunca Dunării se află pădurile de stejar pedunculat, stejar pufos, stejar brumăriu, garniţă, ulm, păr pădureţ, arțar tătăresc, jugastru în amestec cu numeroşi arbuşti, în care frecvenţa cea mai mare o au lemnul cîinesc, sângerul, cornul. Pajiştile stepice primare şi derivate sau restrâns datorită activității omului, ocupând suprafețe mai marei de-a lungul căilor ferate şi drumurilor sau la marginea aşezărilor, constituind vegetaţia ruderală, în timp ce vegetaţia segetală însoţeşte mai ales culturile agricole. Culturile de plante păioase mai des întâlnite sunt comunităţile de pir, jales, iarba şarpelui, firuţa. Pe solurile sau aluviunile de luncă, cu umiditate mai mare, plantele ierboase din cuprinsul pajiştelor sunt formate din graminee: iarba cîmpului, coada vulpii, firuţa, pir şi jales.Pădurile de luncă sunt constituite din specii lemnoase moi: salcie, plop, aninul negru, întâlniți mai ales pe suprafeţele nisipoase mai înalte, rar inundabile sau locurile joase ale luncii, în asocierea cu specii mezofile, higrofile sau halofile. În spaţiile înmlăştinate s-au acoperite permanent cu apă se dezvoltă stuful, rogozul, săgeata apei, vâscul de apă, nufărul, izma de baltă, papura, cucuta şi mătasea broaştei. Fauna: Fauna este constituită în general din specii termofile. Ca formaţiuni faunistice zonale se distruge mai întîi fauna stejăretelor: orbetele, șoarecele pitic, şorecele de pădure, şobolanul de cîmp, turturica, privighetoarea, ciocănitoarea, gaia roşie guşterul şi șopârla de pădure. Fauna pajiştilor de luncă, a ștufărişurilor şi zăvoaielor grupează un mozaic de formaţiuni animale ale căror distribuţie depinde atît de durata perioadei de vegetaţie, cât şi de raportul dintre celelalte elemente ale mediului, un rol important avîndu-l inundaţiile. Aici îşi găsesc adăpostul şi locul de cuibărit stârcul cenuşiu, stârcul de noapte, broasca râioasă, şarpele de apă, broasca de lac, buhaiul de baltă, rața mare, fazanul de cîmp, nagâţul, gârlița, pițigoiul de stuf, prepeliţa, rața sălbatică, gaița, mierla, pupăza, graurul şi cucul. Multe dintre aceste păsări atrag după ele răpitoare: gaia neagră, codalbul, şoimul rândunelelor, acvila ţipătoare şi cucuveaua comună. Puțin variate, mamiferele cuprind doar câteva specii: mistrețul, dihorul, popândăul, şoarecele de câmp, iepurele şi vulpea. Zona de pădu [...]