HCL 48/2018 Gherla adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL CLUJ MUNICIPIUL GHERLA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 48 DIN 28.06.2018 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locala Consiliul local al municipiului Gherla întrunit in şedinţă ordinara : Luând în dezbatere proiectul de hotarare privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locala , proiect iniţiat de autoritatea executivă ; Examinând raportul de specialitate nr. 23883 din 08.05.2017 al Serviciului de buget, contabilitate, impozite şi taxe locale ; Avand in vedere faptul ca in perioada 01.09.2017 -04.12.2017 a fost implementat Proiectul European cu titlul “ Un nou inceput - ACUM pentru Gherla - incluziune sociala pentru dezvoltare durabila”, COD My SMIS 114139 — Axa Prioritara 5, Componenta 1 - Sprijin pregatitor - pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locala” - orase/ municipii cu populatie de peste 20.000 locuitori -REGIUNI MAI PUTIN DEZVOLTATE in cadrul Programului Operational Capital Uman - Reducerea numarului de comunitati marginalizate (roma si non-roma) aflate în risc de saracie si excluziune sociala din orase cu peste 20.000 locuitori, cu accent pe cele cu populatie apartinand minoritatii roma, prin implementarea de masuri/ operatiuni integrate în contextul mecanismului de DLRC, rezultand Strategia de Dezvoltare Locala (SDL) a Municipiului Gherla Conform Anexei 1, fisele de interventie conform Anexei 2 si bugetul Strategiei de Dezvoltare Locala conform Anexei 3 la prezentul raport ; Conform adresei nr. 76684/16.02.2018 a Ministerului Dezvoltarii Regionale , Administratie Publice si Fonduri Europene Strategia de Dezvoltare Locala a Municipiului Gherla a fost admisa spre finantare optinand un punctaj total de 8.79 puncte, ocupand pozitia 13 in Lista finala a SDL admise pentru finantare la nivel national ; In temeiul drepturilor conferite de alin. 2 litera b) si alin. 4 litera e) al art. 36 din Legea administratiei publice locale Nr. 215/2001 republicata Vazand avizele favorabile ale comisiilor de specialitate a Consiliului local HOTĂRĂŞTE : Art. | Se aproba Strategia de Dezvoltare Locala (SDL) a Municipiului Gherla conform Anexei 1, Art. 2 Se aproba fisele de interventie asumate de Municipiul Gherla din Anexa 2 Art. 3 Se aproba bugetul Strategiei de Dezvoltare Locala conform fiselor de interventie asumate de Municipiul Gherla, specificate in Anexa 3 Art. 4 Anexele 1, 2 si 3 fac parte integranta din prezenta hotarare. Art.5 Cu ducerea la îndeplinire a prezentei Hotărâri se incredinţează serviciile de specialitate din cadrul Primăriei Gherla. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ PĂCURAR RAMONA ALINA Nr. consilieri 19 CONTRASEMNEAZĂ Prezenţi 18 SECRETAR Nr. voturi “ pentru “ 18 MIHAI ROTAR UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI PROGRAMUL OPERATIONAL CAPITAL UMAN - PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL DEZVOLTARE LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITA TEA COMUNITĂȚII Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! Noiembrie 2017 Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Cuprins Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori).. 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți ....................emce nene eee 1.2 Populaţia și caracteristicile demografice................... mmm nenea nenea aan 6 1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural.................m nenea nenea nenea nenea 9 1.5 Locuirea și accesul la utilităţi 1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local) ... 1.7 Instituţii locale și servicii publice 1.8 Organizaţii ale societăţii civile ............... mmm nenea nana 1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană .....................eemeeeen nenea 18 Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ...20 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL 2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL și întocmirea planului 2.1.2 Principalele caracteristici geografice ...........mmuu nene nenea nenea nenea en 2.1.3 Patrimoniul natural... eee nana nana nana amane eee ena eee 2.1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populaţiei din teritoriul SDL... 2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate 2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populaţiei din teritoriului SDL ....25 2.4. Acţiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL.................meene nenea nenea 2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL Analiza SWOT . Procesul de implicare a comunităţii 4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acţiune Locală (GAL) ...................eeene eee 44 4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea /facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau ...46 4.2.1 Animarea partenerilor local 46 4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...47 . Obiectivele SDL ............meeeunneeeee nene eeeneeeeeneeeeeeanaeeeanaeenneeeenananenanaeeennaeeenanaeenanaeeeannanenanaeaeanaaneaae 51 „ Planul de acţiune SDL .............nuooeeee eee eeeeeeeee nene eeeeneee eee eeeenneaeneeeenaneaeneeeenaneaaneeeeeannaaaaanaeeaaaea 55 6.1 Ce măsuri sunt necesare... en enane na enanennenaenaaenaenane eanaeae 55 excluziune socială din teritoriul SDL Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI 6.2 Măsuri prioritare ... 6.3 Lista indicativă de intervenţ 7. Monitorizare și evaluare... 7.1 Monitorizarea și evaluarea continuă. 7.2. Evaluarea de impact. 8. Planul financiar ... Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! ..63 .65 .67 .67 .68 ..70 UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Introducere (sau Sumar executiv) Strategia de dezvoltare Locală a ZUM din Municipil Gherla reprezintă un document de planificare care a fost elaborat prin mecanismul Dezvoltare Locală aflată în Responsabilitatea Comunităţii (DLRC). A fost pentru prima dată când obiectivele strategice au fost stabilite prin participarea la o scară largă a entităților relevante de pe raza teritoriului UAT și implicarea comunităţii locale. Abordarea DLRC asigură succesul implementării intervențiilor și măsurilor prioritare în teritoriu datorită participării active a comunității vizate de strategie atât în procesul de elaborare cât și în implementare. Teritoriul SDL acoperă întreg teritoriul UAT Municipiul Gherla și vizează ZUM declarată de către GAL care cuprinde aproape 90% din populaţia Municipiului. GAL s-a format printr-un proces amplu de animare a teritoriului și are în componenţă parteneri cu experienţă și cunoștințe relevante pentru stabilirea direcțiilor de dezvoltare, implementarea strategiei și atingerea obiectivelor într-un mod sustenabil aducând o schimbare fundamentală în situația socială și economică a comunităţii marginalizate. Obiectivul general al acestei strategii este reducerea numărului de persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din ZUM Gherla, alături de îmbunătăţirea calităţii vieţii, creșterea coeziunii sociale, îmbunătăţirea mediului de viață și creșterea economică în teritoriul SDL. Obiectivele strategice stabilite în urma consultărilor publice și aprobate de comitetul director al GAL sunt: 1. Obiectiv Specific 1 Creșterea gradului de mobilitate și a aspectului spaţiilor publice în ZUM Gherla. Obiectiv Specific 2 Reducerea numărului de spaţii locative improprii Obiectiv Specific 3 Creșterea cu 2% a numărului de salariați din ZUM Gherla până în 2023 Obiectiv Specific 4: Facilitarea accesului la servicii educaționale, medicale și sociale de bază,creșterea calității acestor servicii 5. Obiectiv Specific 5: Întărirea comunităţii din ZUM/ SDL prin responsabilizare, cooperare și implicare La elaborarea strategiei s-a avut în vedere ca intervențiile propuse să aibe un carecter integrat, multisectorial și complementar astfel încât reducerea ratei sărăciei să se fac într-un mod sustenabil și cu potenţial de replicare. Chiar dacă intervențiile nu acoperă toate nevoile identificate în ZUM și nu rezolvă toate problemele au fost selectate prioritățiile care au un impact major și pot declanșa procese de dezvoltare care duc la rezolvarea celor mai acute probleme. Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți Coordonate geografice: 47"01N23*53E Municipiul Gherla se întinde pe o suprafață totală de 3628 ha, în componenţa sa intrând și trei foste sate, acum cartiere ale municipiului: Băița, Hășdate și Silivaș. În nordul Municipiului Gherla, se află localitatea Mintiul Gherlii, în est comuna Fizeșu Gherlii, în sud comuna Sic, iar în vest, se învecinează cu comuna Iclod. Aflată la îmbinarea Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, Gherla s-a format într-un mediu geografic favorabil existenţei şi dezvoltării unor comunităţi umane. Zona a fost locuită din cele mai vechi timpuri, fără întrerupere, iar dovezile continuității sunt incontestabile. Cea mai mare parte a oraşului actual se întinde pe a doua terasă a Someşului Mic, până sub Dealul Cărăbăi (7 Cruci), iar spre vest zona locuită coboară pe prima terasă şi chiar spre lunca Someşului Mic. Cea mai mare parte a municipiului este situată în lunca Somesului Mic, având un relief plat cu o foarte mică inclinatie spre nord-est. Spre sud-est există o trecere sub forma unui glacis de acumulare spre versantul puternic erodat al dealului Gherlii. Lunca este largă de 2-3 km și terasele în numar de 6-7, în mare parte sunt deformate. Asimetria luncii se datorează impingerii efectuate de către afluentul de dreapta al râului Someșul Mic și anume râul Fizeș.! Din punct de vedere climatic, zona se încadrează tipului moderat continental cu elemente excesive central nord transilvanean.Temperatura medie multianuală este de 8,4 “C, minimele lunare înregistrandu-se in ianuarie (- 4,8 *C), iar maximele lunare înregistrandu-se in iulie (18,2 — 18,5 *C). Amplitudinea termică este de 23 — 25 *C. Maxima termică absolută înregistrată a fost de 37,5 “C, iar minima de — 32 *C. Cantităţile medii de precipitaţii sunt în jur de 630 — 650 mm. În anii cu activitate ciclonică deosebit de frecventă și de intensă, cantitatile de precipitatii pot depăși 1000 mm, însă în anii deficitari, precipitaţiile nu au depășit 400 mm. Râul principal (Someșul Mic) ce traversează Municipiul Gherla din direcția sud-vest, nord, nord-est, are o luncă bine dezvoltată și zone inundabile. Debitul mediu multianual este de 24,4 mc/s. Regimul se încadrează în cel de tip transilvănean, cu un debit ridicat primavara și vara, în timpul ploilor, cu averse de scurtă sau de lungă durată și cu debite minime la sfârșitul verii, începutul toamnei. Afluentul cel mai mare este Raul Fizes, care confluează cu Raul Someșu Mic la nord de municipiu, fiind 1 http://www.primaria-gherla.ro/ https://en.wikipedia.org/wiki/Gherla Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI inclus în grupa raurilor cu mineralizare ridicată. De asemenea, Municipiul Gherla este în mare parte traversat de Canalul Morii, de provenienta antropică, care în prezent servește ca și canal de colectare a apelor uzate. Calitatea apelor de suprafață este foarte scazută, atât datorită deversărilor din amonte (Cluj-Napoca), cât și de evacuarea apelor menajere și industriale din zona municipiului în sine. Lunca Somesului este caracterizata de soluri cu proprietăţi agricole și fizico-chimice foarte bune. Meandrele și locurile mai joase sunt folosite ca fânațe, fiind caracterizate de soluri umede de tipul lacoviștelor. Văile secundare sunt caracterizate de soluri aluvionale, folosite ca fanaţe slab productive. Versanții sunt caracterizati de soluri erodate, sărace în suprafeţe nutritive și cu caracteristici agricole slabe. Se întâlnesc frecvente eroziuni de adancime și de suprafață: ravene, rupturi și ogase, care micsorează suprafaţa arabilă?. 1.2 Populaţia și caracteristicile demografice Caracteristici generale ale populaţiei Mun. Gherla (conform Recensământului Populaţiei din 2011) Populaţie 20.982 locuitori Densitatea populaţiei 313,16 loc./ km pătraţi. Populatia municipiului are o densitate mai mare in partea centrala, iar în cartierele Băița, Hășdate și Silivaș o densitate mică. Conform celor mai recente date existente, furnizate de ultimul recensământ, realizat în anul 2011, Municipiul Gherla, avea o populaţie Distributia populatiei pe categorii de varsta de 20.982 de locuitori. Se poate sursa: Recensamantul Populatiei, 2011 (INS) observa o scădere a unităţii urbane, aaa a > PR . 80-84 ia atât dacă privim comparativ la m 94 ua Ă 70-74 Ig datele de la recensământul din 998 0-64. E RIO 2011 cu cele din 2002, când E 7 7 50-54 SG populația din Gherla număra oa 24.083 locuitori, dar mai ales 034 E, [e 2 A 1692 comparativ cu cele din 1992, când „0.2 E P/I E A) -24. a OG Ga populația din Gherla era de 26.277 PPR m re 1035 locuitori. ÎN e 2 Sub 5 OO o ci 3 o 1500 3 o 2 https://ro.wikipedia.org/wiki/GherlatGeografie Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Din cei 20.982 de locuitori existenţi pe raza municipiului Gherla, înregistrați la ultimul recensământ, 10461 erau bărbaţi, iar 10521 femei, ceea ce înseamnă că procentul femeilor și al bărbaţilor din localitate este relativ egal. Distributia etnica a populatiei mun. Gherla sursa: Recensamantul populatiei 2011 (INS) Alta etnie _Etnie nedeclarata Romi__ 0% 4% 4% Maghiari 16% Romani 76% Distribuţia etnică ne arată că, din totalul 15.952 3435 maghiari, 735 romi, 65 au declarat că au o altă populaţiei, sunt români, sunt etnie, diferită de cele menţionate anterior, iar în 795 de cazuri, persoanelor. nu a fost înregistată etnia Din totalul populaţiei, procentul celor care aveau în 2012 peste 54 de ani era de 28.57% în timp ce procentul procentul copiilor și al tinerilor care nu împliniseră încă 20 de ani, era de 19.35%, iar peste jumătate din populaţie avea vârsta cuprinsă între 20 și 54 de ani (52%). Un factor foarte important în a înţelege profilul unei populaţii îl reprezintă nivelul de educaţie; conform datelor din ultimul recensământ, din totalul populaţiei, 440 de persoane nu au frecventat niciodată o formă de învățământ, iar dintre 190 sunt analfabete. Raportat la totalul populaţiei stabile de 10 ani și peste, acestea, persoanele care nu au frecventat niciodată școala, reprezintă 2,3%. Procentul cel mai ridicat îl reprezintă indivizii care au absolvit liceul (30%), apoi de cei care au finalizat școala gimnazială (23%), școala profesională sau de Gherla, care au absolvit o școală post-liceală sau de maiștri reprezintă 4%, iar cei care au absolvit ucenici (17%). Locuitorii Municipiului studiile superioare reprezintă 14% din totalul populaţiei stabile de 10 ani și peste. Ultimul nivel de educaţie atins. Sursa: Recensamantul Populatiei, 2011 (INS) Fără școală 2% 0% Studii superioare Școală primară 14% 10% Post-liceal și maistri Gimnaziu 4% 23% Profesional și Liceu ucenici 30% 17% Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI 1.3 Patrimoniul natural Conform datelor oferite de Institutul Naţional de Statistică3, Municipiul Gherla are o suprafață de 41 hectare, ocupată de spaţii verzi amenajate (sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, terenuri ale bazelorsportive in cadrul perimetrelor construibile). Din această suprafață, cea mai mare parte este acoperită de Parcul Mare, supranumit şi “Micul Schânbrun” conceput în stil englezesc și inaugurat în 1864. Aleile principale sunt orientate în direcţiile punctelor cardinale şi intercardinale ca o adevărată “roză a vânturilor”. Parcul cuprinde variate specii de arbori autohtoni dar şi exotici, printre ele se află şi doi arbori Ginkobiloba?. Datorită potenţialului balneoclimateric, în Municipiul Gherla funcţionează la capacitate maximă un spital de recuperare, medicină fizică și balneologie. În proximitatea spitalului funcţionează principala zonă de agrement din localitate, ștrandul Euroagrement Gherla, ce pune la dispoziţia clienţilor un bazin cu apă sărată, trei bazine cu apă dulce, jacuzzi și saune. Patrimoniul natural din Gherla și împrejurimi se remarcă prin izvoarele cu apă sărată și prin efectele terapeutice ale nămolului de la “Sărătura”, de pe dealul Brădet, care înconjoară orașul. De asemenea, trebuie menţionat faptul că în proximitatea municipiului, se află rezervaţia naturală din Bazinul Fizeșului — ce include Lacul Știucilor și Stufărișurile de la Sic. Aria protejată reprezintă o zonă umedă în lunca văii Fizeşului (afluent de dreapta al Someşului Mic) alcătuită din mlaştini, iazuri și luciu de apă, cu vegetaţie de stuf și papură. Stufărișurile de la Sic adăpostesc și asigură condiţii de hrană, cuibărire și vieţuire pentru o mare diversitate de păsări migratoare de baltă, de pasaj sau sedentare, printre care: corcodelul___mic (Tachybaptus ruficollis), buhaiul ___de___ baltă (Botaurus stellaris), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), lişiţă (cu specii de Fulica atra și Gallinula chloropus), presură (o specie din familia Emberizidae), cufundarul_ polar (Gavia arctica), nagâţul (Vanellus vanellus), piţigoi moţat (Aegithalos caudatus), câneparul (Acanthis cannabina), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus) sau șorecarul comun (Buteo buteo). Vegetaţia din zonă este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii [17]. Parcul este denumit și Grădina Elisabeta5. 3 http://www.insse.ro/cms/ 4 http://gherla.ro/sunt-turist/obiective-turistice 5 https://ro.wikipedia.org/wiki/Stuf%C4%83ri%C8%99urile_de_la_Sic $ https://ro.wikipedia.org/wiki/Gherlatt(Geografie Strategia de Dezvoltare Locală a ZUM din Municipiul Gherla. Implică-te în prezent! Schimbă viitorul! UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Din Raportul privind starea mediului în judetul Cluj din 20157, extragem următoarele date relevante la nivelul municipiului Gherla: . în luna iulie 2015, concentraţia poluanţilor gazoși (NH3, NO2, S02) au înregistrat valori care s-au situat sub concentraţia maximă admisă. . Calitatea aerului este determinată și prin determinări ale pulberilor sedimentabile astfel, în zona Dej-Gherla, s-au înregistrat depășiri ale concentrației maxime admise de pulberi sedimentabile, în punctele de recoltare amplasat la SC Izo Tech Dej (75.19g/mp/luna) și la punctul de prelevare amplasat la SC Sortilemn Gherla (24.39g/mp/luna). . În luna iulie 2015, valoarea maximă a nivelului de zgomot din centrul Municipiului Gherla a fost de 68.1 dB (indicator ce se situează peste limita maximă admisă care este de 65 dB). În cadrul proiectului POSMEDIU (2007-2013): Extinderea și reabilitarea sistemelor de apă și apă uzată din judeţele Cluj și Sălaj — Îmbunătăţirea sistemelor de alimentare cu apă, canalizare și epurare în zona Cluj-Sălaj, pe raza localității Gherla, s-au realizat lucrări de reabilitare și extindere a reţelei de apă (11,31 km), reabilitarea și extinderea rețelei de canalizare (8,3 km), construirea unei staţii de pompare a apei uzate, reabilitarea și extinderea stației de epurare. Calitatea apelor de suprafaţă este s [...]