HCL 199/2011 adoptată

MUNICIPIUL CRAIOVA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CRAIOVA HOTĂRÂREA NR. 199 Consiliul Local al Municipiului Craiova, întrunit în şedinţa ordinară din data de 26.05.2011; Având în vedere raportul nr.76117/2011 întocmit de Serviciul Resurse Umane prin care se propune aprobarea rezultatului final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Casa de Cultura “Traian Demetrescu” Craiova, precum şi a proiectului de management câştigător şi rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.77, 78, 79, 81 şi 85/2011; În conformitate cu prevederile art.20 alin.5 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.189/2008 privind managementul instituţiilor de spectacole sau concerte, muzeelor şi colecţiilor publice, bibliotecilor şi aşezămintelor culturale de drept public, aprobată, modificată şi completată prin Legea nr.269/2009; În temeiul art.36 alin.2 lit.a coroborat cu alin.3 lit.b, art.45 alin.1 şi art.61 alin.2 din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală; HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă rezultatul final al concursului de proiecte de management organizat pentru ocuparea postului de manager la Casa de Cultura “Traian Demetrescu” Craiova, conform procesului verbal prevăzut în anexa nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă proiectul de management câştigător, prevăzut în anexa nr.2 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.3. Se aprobă durata de 3 ani a contractului de management pentru Casa de Cultura “Traian Demetrescu” Craiova. Art.4. Primarul Municipiului Craiova, prin aparatul de specialitate: Serviciul Administraţie Publică Locală, Serviciul Resurse Umane şi Casa de Cultura “Traian Demetrescu” Craiova vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, CONTRASEMNEAZĂ, SECRETAR, Gheorghe NEDELESCU Nicoleta MIULESCU  Anexa nr.2 la Hotărârea nr.199/2011 PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Gheorghe NEDELESCU PROIECT DE MANAGEMENT pentru ocuparea postului de manager la CASA DE CULTURĂ „TRAIAN DEMETRESCU” CRAIOVA  OBIECTIVELE MANAGEMENTULUI Proiectul de management prezentat de managerul Casei de Cultură “Traian Demetrescu” cuprinde : - diversificarea ofertei culturale a instituţiei ; cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor culturale ale populaţiei municipiului Craiova ; - promovarea concurenţei în domeniul ofertei culturale;promovarea excelenţei,experimentului si a inovaţiei; - dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului din subordine; - aplicarea principiilor de eficienţă,eficacitate şi economie în gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor umane şi materiale ale Casei de Cultură “Traian Demetrescu”. Managerul coordoneaza activitatea întregii instituţii şi are direct în subordine : contabilul şef şi compartimentul de specialitate. Scurt istoric al Casei de Cultură ”Traian Demetrescu” Craiova. Casa de Cultură a Municipiului a fost înfiinţată în anul 1974, în baza Deciziei nr. 266/ 1974 a Consiliului Popular Craiova, după anul 1990 schimbându-şi denumirea în Casa de Cultură "Traian Demetrescu". Până în anul 1989 a funcţionat într-un spaţiu aflat pe strada Brestei, nr. 1 (actual imobil privat), pierzându-se sediul, instituţia a fost nevoită să funcţioneze în spaţii improprii până în anul 2008. În aceste condiţii, dotările au fost deteriorate şi multe activităţi au încetat sau au fost restrânse (în special cele cu caracter permanent: formaţii proprii, cercuri şi cluburi etc..) Sediul Casei de Cultură "Traian Demetrescu" se află situat pe str. Traian Demetrescu, nr. 31, cuprinzând o sală de expoziţie permanentă „Traian Demetrescu şi epoca sa”, două spaţii multifuncţionale (Salonul Medieval şi Galeria Vollard care pot găzdui maxim 40 – 50 persoane fiecare ). În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, aprobată cu modificări prin Legea 143/2007, Casa de Cultură "Traian Demetrescu" este instituţie publică de cultură cu personalitate juridică, care funcţionează în subordinea Consiliului Local al municipiului Craiova. Finanţarea Casei de Cultură "Traian Demetrescu" se realizează din venituri proprii şi subvenţii / alocaţii acordate de la bugetul local al municipiului Craiova. Nu puteam începe o prezentare a Casei Memoriale Traian Demetrescu, fără a spune cel puţin câteva cuvinte despre cel ce a fost şi este încă în memoria craiovenilor, poetul Traian Demetrescu. Traian Demetrescu s-a născut la Craiova, la 3 noiembrie 1866 fiind al doilea copil din cei şapte al părinţilor săi Radu Dumitru şi Ioana Anica, primul murind la puţin timp după naştere. Copilul Traian Demetrescu, firav din punct de vedere fizic, a intrat în îngrijirea atentă a mamei şi a bunicii sale, atât în Craiova, cât şi în oraşul Caracal, unde locuiau bunicii săi din partea tatălui. După terminarea cursului primar, se înscrie la clasa I a Liceului Carol I din Craiova, pentru anul şcolar 1879/1880. Traian Demetrescu a scris de timpuriu versuri, ca elev. În anul 1883, publică în revista “Literatorul”, editată de Alexandru Macedonski, câteva poezii, printre care: “Meditaţiune”, ”Bătrâneţe”, ”Plânsul fericirii”, ”Nenorocire”. De altfel, primul volum de versuri al lui Traian Demetrescu, care a purtat şi pseudonimul TRADEM, este prefaţat de mentorul său, Alexandru Macedonski. După anul 1890, se stabileşte la Bucureşti unde are diverse colaborări cu presa din capitală. Boala însă îl obligă să revină la Craiova şi îi macină sănătatea care devine tot mai şubredă. Deşi iubea mai mult ca orice viaţa, se stinge la 29 aprilie 1896. Casa memorială Traian Demetrescu este şi ea o fiinţă vie, are o poveste. Despre ea se poate scrie un roman, cum s-a născut, cum a trăit sau a supravieţuit celor pe care i-a ocrotit de intemperiile vremii şi ale vremurilor. Într-o noapte de noiembrie, chiar data naşterii poetului, putea să cadă pradă flăcărilor unui incendiu ce cuprinsese o casă vecină de care era lipită. Strada şi numărul pe care este situată clădirea s-au schimbat de mai multe ori în decursul vremii: Târgului 43, Stalingrad 41, Silozului 13, Împăratul Traian 13 şi în prezent Traian Demetrescu 31. În anul 1950, a fost naţionalizată, iar în 1966, la sărbătorirea Centenarului poetului, a devenit Casa Memorială “Traian Demetrescu”, dotată cu obiecte aparţinând poetului, păstrate cu devotaţiune de sora sa, Victoria Popescu (născută Demetrescu) care a devenit şi muzeograf al Casei memoriale. Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea poetului craiovean, s-a hotărât ca în ziua de 1 noiembrie 1966 să aibă loc o adunare festivă, în vederea sărbătoririi acestui eveniment . În acest scop, la 21 aprilie 1966, primăria oraşului Craiova, a întocmit un program de acţiune în care era prevăzută restaurarea clădirii şi amenajarea interioară pentru înfiinţarea “Casei Memoriale Traian Demetrescu”. Iniţiativa amenajării Casei memoriale a aparţinut lui Petre Gigea-preşedinte al Consiliului popular al oraşului Craiova. Pentru lucrările de construcţii s-au ocupat arh. Iancu Anastasescu şi ing. Mircea Duţulescu, director al Întreprinderii Orăşeneşti pentru Fondul Locativ, iar pentru amenajarea interioară, au depus eforturi: Fugaru Minodora, prof. Atanasie Popescu, prof. Ion Firu-director al Muzeului regional “Oltenia”, prof. univ. Constantin D. Papastrate şi prof. Florea Firan. La parterului imobilului, s-a organizat şi o prezentare a mişcării literare din Oltenia de-a lungul vremii, iar în cimitirul Ungureni din Craiova a fost amenajat mormântul poetului. În prezent, în Craiova există 3 busturi ale poetului, amplasate pe str. Fraţii Buzeşti, Parcul Crizantemelor şi pe Aleea Marilor Personalităţi ale Craiovei. În ziua de 1 noiembrie 1966, sala Teatrului Naţional din Craiova găzduia un public select, din care nu lipseau scriitori craioveni, ziarişti, profesori de la Universitatea din Craiova şi de la liceele craiovene, medici, ingineri, actori directori de instituţii, ş.a. La prezidiu s-au aflat: Petre Gigea –preşedintele Consiliului Popular al oraşului Craiova, prof. univ. dr. Alexandru Piru-decanul facultăţii de Filologie din Craiova , criticul literar prof. Luca Preda, poetul Ilarie Hinoveanu, prof. univ. C.D. Papastate, sora poetului, Victoriţa Popescu. În cuvântul de deschidere, primarul oraşului, Petre Gigea, spunea: ”la Craiova, casa în care s-a născut poetul a devenit “Casă memorială”. Reconstituită, îmbogăţită cu valoroase piese şi documente din bibliografia lui Traian Demetrescu, casa memorială este astăzi loc de reculegere, de poezie şi visare”. În partea a doua a simpozionului, actorii Teatrului Naţional din Craiova au recitat poezii din opera poetului Traian Demetrescu. În liceele craiovene au avut loc expuneri privind “Viaţa şi opera lui Traian Demetrescu”. Studioul regional de radio şi ziarul local “Înainte”, precum şi revista “Ramuri” au realizat emisiuni şi au scris articole legate de viaţa şi opera poetului. Pe casa poetului a fost aplicată o placă de marmură pe care stă scris: “În această casă a trăit şi a visat poetul Traian Demetrescu”. A fost întocmită, de asemenea, o “Carte de onoare”, aflată permanent în muzeu la dispoziţia vizitatorilor. Casa memorială “Traian Demetrescu” a cuprins o tematică bogată, cuprinzând documente legate de familie, copilărie şi anii de şcoală, tablourile părinţilor, bunicilor, fraţilor şi surorilor sale, ale profesorilor, ale poetului, copie de pe actul de studiu, ş.a. Un alt segment al expoziţiei permanente a cuprins anii de ucenicie, debutul literar (1833-1888) cu primele poezii publicate, fotocopii ale revistelor unde a publicat poetul, primul său volum de versuri, fragmente din scrisori, cât şi anii de afirmare, de consacrare, de boală şi sfârşitul vieţii. Cutremurul din 1977 a provocat anumite pagube, fiind nevoie de mutarea obiectelor muzeale pentru efectuare de reparaţii. După reparaţii, în anul 1978, obiectele au fost readuse în muzeu, o parte dintre ele fiind rătăcite, iar programul de vizitare nu a mai fost unul regulat. Începând cu 1980, la parterul clădirii a avut sediul Societatea pictorilor amatori “Constantin Brâncuşi”. După 1990, clădirea a beneficiat de reparaţii minore, etajul fiind închiriat unei edituri, iar la parter şi subsol au funcţionat o perioadă galeriile “Vollard”. În anul 1995, toate obiectele muzeale au fost mutate la Muzeul Olteniei, însă din anul 2009 se află în custodie la Casa de Cultură Traian Demetrescu Imobilul din Craiova, str. Traian Demetrescu nr. 31 este înscris în Lista monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice din judeţul Dolj, ca o clădire memorială, la poziţia 17 C002 . Din anul 2002, clădirea se află în administrarea Casei de Cultură “Traian Demetrescu”. Prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, proiectul “O Românie frumoasă”, proiect care urmăreşte reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi de utilitate publică , aflate în proprietatea autorităţilor locale,acest imobil a fost consolidat şi reabilitat. Lucrările au fost întârziate din cauza noii legi a proprietăţii care obliga autoritatea locală craioveană să o restituie în natură moştenitorilor legali. S-a găsit înţelegere la unica moştenitoare a poetului, nepoata de soră, doamna Elena Popescu, care a donat imobilul Primăriei Craiova, cu condiţia reabilitării în scopul reamenajării ca şi casă memorială şi sediu pentru Casa de Cultură “Traian Demetresc”. Lucrările au fost demarate în anul 2005 şi încheiate la sfârşitul anului 2007 , timp în care s-au făcut demersurile necesare recuperării obiectelor ce au aparţinut poetului, aflate la Muzeul Olteniei din Craiova. Totodată, doamna Elena Popescu a sprijinit aceste demersuri, oferind şi alte obiecte aparţinând poetului şi familiei acestuia. Din anul 2008, Casa de Cultură Traian Demetrescu funcţionează în noul sediu din str. Traian Demetrescu, nr. 31, inaugurarea făcându-se la 28 martie cu mare fast, printre invitaţi aflându-se alături de autorităţile locale şi numeroase personalităţi ale lumii culturale.  La 10 aprilie 2009, s-a deschis şi Expoziţia Permanentă “Traian Demetrescu şi Epoca sa”, montându- se şi placa comemorativă care atestă că în această casă s-a născut şi a trăit poetul Traian Demetrescu. Structura existentă Funcţionarea Casei de Cultură "Traian Demetrescu" Craiova se asigură de către personalul de conducere, personalul de specialitate şi personalul auxiliar, organizat pe compartimente funcţionale aprobate prin organigramă. Prin Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Craiova nr.53/2011 au fost aprobate organigrama şi statul de funcţii ale Casei de Cultură "Traian Demetrescu" Craiova, pentru anul 2011, astfel: Total posturi : 7 - din care sunt ocupate în prezent 7 posturi Personal de conducere: 2 posturi din care: - manager – director - contabil sef Personalul de conducere se regaseşte şi în urmatoarea detaliere: - Personal de specialitate : 4posturi - Personal contabilitate: 1 post - Personal administrativ : 2 posturi Una din priorităţile conducerii instituţiei este şi perfecţionarea personalului, îndeosebi a celui de specialitate. Conducerea Casei de Cultură “Traian Demetrescu” este asigurată de un manager - director, angajat pe baza susţinerii unui concurs de proiecte de management, prin încheierea unui contract de management. Contractul de management este asimilat contractului individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Salarizarea directorului Casei de Cultură “Traian Demetrescu” se face conform legii. Proiectul de management prezentat de directorul instituţiei de cultură, Primarului Municipiului Craiova, în vederea încheierii contractului de management, cuprinde: diversificarea ofertei culturale a Casei de Cultură “Traian Demetrescu”; cunoaşterea şi satisfacerea nevoilor culturale ale populaţiei municipiului Craiova; promovarea concurenţei în domeniul ofertei culturale; promovarea excelenţei, experimentului şi a inovaţiei; dezvoltarea competenţelor profesionale ale personalului din subordine; aplicarea principiilor de eficienţă, eficacitate şi economie în gestionarea mijloacelor financiare şi a resurselor umane şi materiale ale Casei de Cultură “Traian Demetrescu”. Managerul coordonează activitatea întregii instituţii şi are direct în subordine: contabilul şef şi compartimentul de specialitate. MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE INSTITUŢIEI Instituţia are ca misiune, păstrarea şi promovarea culturii tradiţionale ,cu un accent deosebit pe organizarea de activităţi în domeniul educaţiei permanente, care să configureze, alaturi de învăţământul formal, o societate a învăţării,capabilă să asigure individului perfecţionarea continuă, profesională şi spirituală, pe tot parcursul vieţii. Teme majore : Ridicarea nivelului de pregatire a capitalului uman; realizarea unei pieţe culturale durabile, bazate pe cunoaşterea nevoilor culturale ale comunităţii;dezvoltarea culturii într-un context de integrare, implicit educaţia,dezvoltarea regională, turismul, cultele, cooperarea trans-frontalieră,care va duce la diversificarea ofertei culturale. Aceasta abordare înlesneşte şi diversifică şansele şi posibilităţile de finanţare, prin aplicarea principiilor de eficienţă şi eficacitate în gestionarea mijloacelor financiare, a resurselor umane şi materiale ale instituţiei publice de cultura Ţinte strategice: Ţintele strategice pe termen mediu şi lung sunt: promovarea culturii din comunitate pe scena natională şi pe cea europeană; întărirea rolului actorilor culturali locali (artişti, creatori, instituţii publice si private); protejarea şi conservarea patrimoniului local. Conţinutul acestor ţinte este analizat pe scurt în continuare: Promovarea culturii locale este legată de un plan de comunicare pe termen lung, care va face cunoscute produsele culturale autohtone, într-un mediu competitiv larg (national, european sau internaţional). Efectul indirect al acestei promovări va fi recunoaşterea iniţiativelor artistice şi culturale, selecţia celui mai bun, acumularea unei percepţii favorabile. Sprijinirea culturii dezvolta creativitatea,oferă prestigiu oamenilor de cultură şi instituţiilor, promoveaza cultura locală pe plan naţional,dă valoare produselor şi creaţiilor artistice; Protejarea si conservarea patrimoniului local se face şi prin protejarea, conservarea şi promovarea Casei Memoriale “Traian Demetrescu” care va fi introdusa in circuitul turistic,astfel încât aceasta să devină o atracţie turistică. Ţinte tactice a) Coordonarea politicilor culturale şi a acţiunilor se referă la crearea unui set concret de măsuri care va conduce la acţiuni specifice.Aceste acţiuni vor avea un punct de referinţă, astfel că ele nu vor fi acţiuni izolate, ci o serie de pasi coerenti. Astfel, se va urmări să fie absorbit un know-how valoros, care va aduce, pe termen lung, rezultate pozitive. Această ţintă tactică se intersectează cu toate ţintele strategice şi constituie baza unei dezvoltări a instituţiei pe principiile dezvoltării durabile. b) Dezvoltarea capitalului uman este de o importanţă majoră, se va evita ca resursele existente să se plafoneze. Se va incepe procesul de creare a unei noi generaţii de angajaţi, colaboratori, formatori, diseminatori etc., al căror profil să corespundă cu provocările existente şi viitoare.Această ţintă este gândită ca o dezvoltare continuă care să facă faţă nevoilor în schimbare ale sectoarelor culturale.Efectul indirect al acestei ţinte va fi îmbunătăţirea calităţii capitalului uman şi creşterea potenţialului creator al forţei de muncă c) Atragerea unor forme de finanţare alternativă.Chiar daca autoritatea locală nu plasează cultura pe un nivel de prioritate scăzut, bugetul local nu poate acoperi proiecte de durată, capabile să lase semne în urma lor. Această perspectivă amână proiecte sau le reduce anvergura şi impactul. Sponsorizarea, deşi are un suport legal, nu poate fi eficientă dacă nu funcţionează pe o formă de contrapartidă care să o facă competitivă în raport cu cheltuielile pentru publicitate. Sănătatea activităţilor culturale se măsoară prin implementarea unor proiecte, cu rezultate concrete, care îndeplinesc progresiv ţintele strategice. d) Creşterea interesului pentru cultura în comunitate, în ţară şi străinătate. Cultura, chiar dacă se bucură de sprijinul şi controlul statului, are nevoie de recunoaşterea şi sprijinul publicului. În acelasi timp, dacă nu este informat într-o manieră convingătoare, daca nu este în contact cu mărturii vizibile ale fenomenului, publicul nu va fi sensibilizat. De aceea, este necesară creşterea nivelului de informare a publicului. Fenomenul dezvoltării culturii va fi prezentat pe o arie mai largă, folosind mijloacele de comunicare în masă.Efectul indirect al acestei tehnici de marketing şi promovare, va întări relaţia dintre cererea şi oferta existentă, va intensifica sustenabilitatea celor mai promiţătoare sectoare culturale, care vor putea să conceapă şi să implementeze proiecte ambitioase f) Dezvoltarea cererii si ofertei în domeniul culturii si artelor. Toate ţintele strategice enumerate, nu pot fi atinse fără existenţa unei pieţe a cererii şi ofertei culturale.Conceptul de piaţă este asociat cu iniţiative private, sub forma unor O.N.G.-uri si I.M.M.-uri cr [...]