HCL 118/2011 Constanța adoptată

ROMANIA JUDEŢUL CONSTANTA MUNICIPIUL CONSTANTA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea proiectului tehnic faza Documentaţie tehnică şi ai principalilor indicatori tehnico-economici privind modificarea soluţiei de intrare în punctul termic 272 aflat în exploatarea R.A.D.E.T. Constanţa Consiliul Local al Municipiului Constanţa, întrunit in şedinţa ordinară din data de 16.05.2011 …………………… ; Luând în dezbatere expunerea de motive nr.69590/10.05.2011, prezentată de domnul Primar Radu Ştefan Mazăre, Memoriul justificativ nr. 4025/04.05.2011 al R.A.D.E.T. Constanţa, raportul Comisiei nr.1 de studii, prognoze economico-sociale, buget-finanţe, administrarea domeniului public şi privat, raportul Comisiei nr.5 administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice ,respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti; Având in vedere Hotararea Consiliului de Administratie al R.A.D.E.T. Constanţa nr.13/15.04.2011 şi avizul comisiei tehnico-economice nr.10/03.11.2010 al RADET Constanţa; Văzând dispoziţiile H.G.nr.28/2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţie, precum şi Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale; Analizând proiectul tehnic supus aprobării; În temeiul prevederilor art.36 alin.2 lit”b”, alin.4 lit.”d” si art.115 alin.1 lit.”b” din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 republicată; HOTĂRĂŞTE: Art.1 Se aprobă proiectul tehnic faza Documentaţie tehnică conform anexei ce face parte integrantă din prezenta hotărâre si principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului modificare soluţie de intrare în PT 272 aflat în exploatarea R.A.D.E.T. Constanţa în sensul că, indicatorii tehnico-economici sunt următorii: - Valoare totală a investiţiei: 20.232,06 lei, din care : - C+M 20.232,06 lei, sursa de finanţare: surse proprii RADET Constanţa Art.2. Compartimentul comisiilor de specialitate ale Consiliului Local va comunica prezenta hotarare Direcţiei Financiare, Direcţiei Tehnic-Investiţii, R.A.D.E.T. Constanţa, în vederea ducerii la îndeplinire, precum şi spre ştiinţă Instituţiei Prefectului Judeţului Constanţa. Adoptată de un numar de 24 ………… consilieri din 27 membri. PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI, CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, MARCELA ENACHE Constanta 118 2011 Nr…………../……………………  DOCUMENTATIE TEHNICA PENTRU AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE CONSTRUIRE AMPLASAMENT : strada EGRETEI,nr. 1 , CAMIN 1 municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA PROIECTANT : S.C. ESTETIC DESIGN S.R.L. CONSTANTA DENUMIREA OBIECTIVULUI : MODIFICARE SOLUTIE INTRARE IN PT 272 AMPLASAMENT : strada EGRETEI,nr. 1 , CAMIN 1 municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA BENEFICIAR : REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE b-dul TOMIS , nr. 107 municipiul CONSTANTA , judetul CONSTANTA COLECTIVUL DE ELABORARE SEF PROIECT : CARH. SCURTULESCU LIVIU ARHITECTURA : CARH. SCURTULESCU LIVIU REZISTENTA : sing. GARABETIAN ARDASES VERIFICATOR : ing. MIHAILEANU LAURENTIU PROIECT  CAIET DE SARCINI I . PREVEDERI GENERALE 1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice de executie, calitate si control pentru lucrarile de terasamente si executie a infrastructurii pentru obiectivul: MODIFICARE SOLUTIE INTRARE IN PT 272 - CONSTANTA– beneficiar fiind REGIA AUTONOMA DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE - CONSTANTA 2. Caietele de sarcina au fost elaborate in baza cerintelor Legii Nr.10/1995 si a prescriptiilor tehnice si de calitate in vigoare. 3. Eventualele obiectiuni ale executantului referitoare la continutul prezentelor caiete de sarcini vor fi aduse la cunostinta proiectantului cu cel putin doua saptamâni inaintea inceperii lucrarilor de executie. Dupa depasirea acestui termen se considera ca executantul este de acord cu continutul acestor caiete de sarcini. 4. Constructorul este obligat sa instruiasca angajatii sai la locul de munca si sa tina seama de calificarea profesionala, de modul cum fiecare muncitor poate sa-si insuseasca notiunile din instructajul facut, incât sa poata folosi fara pericol agregatele, instalatiile, utilajele, sculele si uneltele la locul de munca unde este repartizat. Se va insista in special asupra prevenirii accidentelor provenite din nerespectarea instructajului facut pe linie NTS si PCI. Nu se vor primi la lucru angajati fara a avea aceste instructaje facute si insusite. Subliniem necesitatea acordarii unei atentii deosebite electrosecuritatii, lucrarilor de terasamente si fundatii, lucrarilor in spatii inguste, precum si conditiilor stabilite in capitolele de protectia muncii, prevazute pentru principalele operatiuni tehnologice in prezenta documentatie. 3.3. ARMATURI PENTRU BETON 3.3.1. GENERALITATI 3.3.1.1. Obiectul specificatiei. Cuprinsul acestui capitol se refera la specificatiile tehnice legate de vibrarea, fasonarea, montarea, verificarea si receptionarea armaturilor pentru betoane. 3.3.1.2. Concepte de baza. in functie de prevederile proiectului de executie la lucrarile de armare a betoanelor se vor utiliza armaturi din otel beton neted si armaturi din otel beton cu profil periodic. Utilizarea carcaselor sau a plaselor sudate se va face numai in baza prevederilor proiectului de executie sau cu acordul proiectantului. 3.3.1.3. Elemente de proiectare. Detalii si specificatiile privind alcatuirea si asamblarea armaturilor la elementele de beton armat sunt cuprinse in proiectul de executie, obligatia executantului fiind aceea de a respecta cu strictete detaliile de alcatuire, dimensiunile si calitatea armaturii. 3.3.2. STANDARDE DE REFERiNTA STAS 10107/0-90. Constructii civile si industriale. Calculul si alcatuirea elementelor din beton armat si beton precomprimat. STAS 438/1-80. Otel beton rotund neted si cu profil periodic. STAS 432/2-80. Sirma trasa neteda pentru beton armat STNB.  STAS 438/3-80. Plase sudate pentru beton armat. STAS 889-76 . Sirma moale de otel. 3.3.3. NORMATiVE DE EXECUTIE C 28 - 83. instructiuni tehnice privind sudarea armaturilor de otel beton. C140 -86. Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat. La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii: - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977. - Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977. - Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977. - Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980. - Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23). 3.3.4. CATEGORII DE LUCRARI. 3.3.4.1. Armarea elementelor din beton armat. - Ancorarea armaturilor. - Armarea fundatiilor. - Armarea stilpilor. - Armarea grinzilor. - Armarea peretilor structurali. - Armarea placilor. - Innadirea armaturilor. 3.3.5. MATERIALE SI PRODUSE. - Otel rotund neted - Otel beton cu profil periodic. 3.3.6. ACCESORII - Distantieri (suporti) - Electrozi sudura 3.3.7. TRANSPORT, MANiPULARE, DEPOZiTARE Otelurile pentru beton armat se livreaza in forma de: - colaci pentru φ < 12 mm (loturi de 1,8 - 3,0 tone) - bare pentru φ > 12 mm (loturi de 1,0 - 2,5 tone) - panouri de plase sudate (pachete de circa 2,5 tone) - plase sudate in rulouri. Manipularea loturilor si pachetelor de armaturi se executa cu macaraua turn, portal sau automacara cu capacitate de ridicare de 5 tf si dispozitive de manipulare. Depozitarea otelului beton se face pe diametre si calitati de otel. La depozitarea pe durata mai mare (1 an) stivele se protejeaza contra intemperiilor cu foi de carton asfaltat, folii de masa plastica, etc. Se va asigura evitarea conditiilor ce favorizeaza corodarea otelurilor beton si murdarirea acestora cu pamint sau alte materiale. 3.3.8. EXECUTIA LUCRARILOR. 3.3.8.1. Generalitati. Confectionarea armaturilor se poate realiza pe santier sau in ateliere cu utilizarea unor masini si dispozitive cu diferite grade de complexitate actionate manual sau electric. innadirile prin sudura ale barelor din otel beton se vor executa de sudori specializati in sudarea otelurilor beton. Unele operatiuni simple la sudarea prin puncte se pot executa de fierari betonisti. Confectionarea carcaselor si plaselor sudate se poate executa in ateliere sau direct la locul de montaj al armaturii (in cofraj). 3.3.8.2. Operatiuni pregatitoare. La ridicarea armaturilor din depozit se va verifica diametrul barelor, certificatele si datele necesare stabilirii calitatii otelurilor beton. inainte de montarea armaturilor se vor executa urmatoarele operatiuni pregatitoare: - indreptarea si taierea armaturilor. - Fasonarea (indoirea) armaturilor. - Confectionarea carcaselor si plaselor sudate. - innadirea, sudarea armaturilor. Dupa operatiunea de indreptare, otelul beton se curata de rugina, pete de ulei, praf, etc. prin frecare cu peria de sirma sau prin alte procedee de decapare. inainte de inceperea operatiunilor de montare a armaturilor se curata cofrajele. Curatarea cofrajelor se face prin spalare cu furtunul, maturare si suflare cu aer comprimat. 3.3.8.3. Ancorarea armaturilor. - Barele netede vor fi fasonate cu ciocuri semicirculare pentru a suporta efortul de intindere fara sa alunece din beton. - Armaturile prevazute la partea superioara a placilor pot fi prevazute cu ciocuri la 900. - La inglobarea barelor longitudinale ale stilpilor in fundatii se va prevedea indoirea acestora la 900. - Barele cu profil periodic, care necesita ciocuri terminale (bare intinse) se vor prevedea cu ciocuri la 900. - Se executa fara ciocuri barele cu profil periodic si netede comprimate, barele plaselor si carcaselor sudate, la care aderenta se asigura prin conlucrarea spatiala a intregii armaturi, barele din zonele cu solicitari reduse care sunt folosite pe considerente constructive. - Barele inclinate trebuie sa aiba la capat o portiune dreapta de minimum 20 diametre in zonele intinse si 10 diametre in zonele comprimate. - Pozitionarea armaturilor se va face prin distantieri (cel putin unul la fiecare metru de grinda sau stilp, cel putin trei la fiecare metru patrat de plasa sau perete), prin capre de otel beton dispuse la 50 cm pentru partea superioara a placilor in consola si la 100 cm pentru restul placii. - Placile metalice si praznurile inglobate, vor fi de regula fixate prin sudura de armatura sau legate de cofraj pentru corecta lor pozitionare. - Nu se admite la turnarea betonului ingramadirea armaturilor, deformarea acestora sau schimbarea dimensiunilor elementului prin lipsa de rigiditate a cofrajului. - Legarea armaturilor este obligatorie la toate incrucisarile armaturilor pentru o pozitionare corecta si asigurarea efectului spatial. Legarea nodurilor se face cu doua fire de sirma neagra cu φ 1- 1,5 mm (STAS 889 - 76) sau cu cleme si agrafe cu ochiuri. Plasele din placi si pereti, dupa indreptare si completarea sudurilor desfacute se leaga in mod obligatoriu pe intreg conturul pe cel putin doua rinduri de noduri. Pentru restul intersectiilor se admit legaturi din doua in doua noduri in sah daca acest lucru este specificat in proiect.  La stilpi si grinzi, agrafele si etrierii se leaga cu sirma de ciocuri, iar etrierii si punctele de intersectie cu barele longitudinale obligatoriu la colturi. Restul armaturilor se leaga de etriri din doua in doua intersectii in sah. Barele inclinate se leaga de primii etrieri cu care se incruciseaza. Fretele, etrierii inclinati si agrafele inclinate se leaga de toate barele cu care se incruciseaza. 3.3.8.4. Armarea fundatiilor. - Se curata stratul de beton de egalizare. - Dupa fasonare se aseaza armaturilor in pozitiile prevazute in proiect. - Se pozitioneaza puricii avind in vedere asigurarea corecta a acoperirii cu beton a armaturilor. - Se leaga armaturile. 3.3.8.5. Armarea stilpilor. - Se introduc etrierii peste mustatile lasate in fundatii sau peste mustatile din stilpii inferiori. - Se introduc barele longitudinale care se leaga de mustati si se traseaza cu creta pe o bara longitudinala pozitia etrierilor. - Se leaga etrierii incepind de sus in jos la distantele prevazute in proiect. - Se monteaza cofragul stilpului. - Carcasele stilpilor se pozitioneaza cu distantieri circulari, agrafe si sirme cu care se leaga de cofraj. 2.8.6. Armarea grinzilor. - Se definitiveaza montarea armaturilor din stilp si de la capetele grinzii. - Se traseaza pozitia etrierilor pe cofraj. - Se pozitioneaza etrieii pe cofraj in dreptul semnelor. - Etrierii inchisi se lasa cu latura de sus deschisa. - Se introduc barele drepte de la partea de jos si se leaga cu sirma, in pozitie corecta, de etrieri. - Se introduc distantieri in jurul cofrajului. - Se introduc barele ridicate si de montaj. - Se inchid etrierii si se leaga. - Se monteaza distantierii laterali pentru asigurarea acoperirii corecte cu beton. 2.8.7. Armarea peretilor structurali. - Armatura se monteaza dupa ce s-a executat cofrarea unei fete a peretelui. - Se traseaza pe cofraj pozitia barelor verticale si orizontale. - Se incepe cu un grup de bare verticale, de regula de la margine, de care se leaga barele orizontale, dupa care se continua cu barele verticale si in cele din urma se monteaza cele orizontale. - Pozitionarea barelor de cofraj se face cu cuie. - Se monteaza distantierii din masa plastica (sau sirma indoita cu capete din masa plastica). - Se monteaza al doilea perete al cofrajului si se verifica pozitia armaturilor. 2.8.8. Armarea placilor orizontale. - Se traseaza cu creta pe cofraj pozitia barelor. - Se monteaza barele drepte de regula alternativ cu bare ridicate gata fasonate sau cu bare ce urmeaza a fi indoite direct pe cofraj. - indoirea barelor direct pe cofraj este precedata de trasarea cu creta a punctelor de indoire. - Se aseaza barele de repartitie de la partea inferioara si superioara (bare de montaj) si se leaga cu sirme. - Daca este necesar se monteaza calaretii. - in cazul armarii pe doua directii se procedeaza in mod similar. 2.8.9. Innadirea si sudarea armaturilor. - Se va alege pentru innadiri sectiunea cea mai slab solicitata cu respectarea conditiilor privind continuitatea si aderenta armaturii la beton . - innadirea armaturilor se realizeaza prin suprapunere fara sudura sau prin sudura.  - innadirea prin sudura este obligatorie pentru barele cu φ ≥ 32 mm si este recomandabia pentru bare cu φ 25- 28 mm. - Nu se innadesc prin sudura bare cu φ < 10 mm. - in zonele plastice potential participante la structurile antiseismice se va evita innadirea barelor. - Pentru armaturile innadite in zonel in care sub orice grupare de incarcari ramin solicitate la compresiune, lungimea de innadire va fi de 30 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mic decit Bc 25 si de 20 diametre in cazul betoanelor de clasa mai mare sau egala cu Bc 25. - La elemente verticale (stilpi, pereti structurali) se admit innadiri deasupra nivelului fiecarui planseu. - in cazul plaselor sudate la placi, lungimea de suprapunere a armaturilor va fi de cel putin 40 diametre. - La armaturile de pe inimile peretilor structurali, lungimile de suprapunere ale armaturilor se vor executa de cel putin 40 diametre la barele orizontale si 60 diametre la barele verticale. - innadirea prin sudura se poate realiza manual cu arc electric prin suprapunere sau cu 2 eclise in conditiile sudarii pe ambele parti. - Grosimea sudurii va fi de 0,34 din diametrul armaturii, iar lungimea sudurii de 4 diametre pentru otel beton OB 37, respectiv 5 diametre pentru otel beton PC 52 si PC 60. - Cordoanele de sudura se vor dispune decalat la elelementele solicitate la intindere centrica sau cu excentricitate mica. - Pentru innadirea cap la cap a barelor cu diametre de 25 - 40 mm sudurile se vor executa manual in baie de zgura. - innadirea barelor se mai poate realiza prin mansoane presate la rece. 3.3.9. CONDITI DE PROTECTiA MUNCII La executarea lucrarilor cuprinse in acest capitol de specificatii tehnice se vor respecta urmatoarele prescriptii: - Normele republicane de protectia muncii, aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatatii cu Ordinele 34/1975 si 60/1975 si completate cu Ordinele 110/1997 si 39/1977. - Normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu Decretul Consiliului de Stat nr.290/1977. - Norme provizorii privind proiectarea si realizarea elementelor de constructii NP 22 - 1977. - Normele de protectia muncii in activitatea de constructii-montaj aprobate de M.C.ind.cu Ordinul 1233 /D/1980. - Regulamentul privind protectia si igiena muncii aprobat de MLPAT cu Ordinul 9/N/15.03.1993 (Cap.23). - in timpul confectionarii armaturii se vor lua masuri de protectie la toate utilajele cu piese in miscare si pentru prevenirea lovirii in timpul manipularilor si fasonarii otelului beton. - Pentru evitarea accidentelor in timpul lucrului se vor respecta regulile de tehnica securitatii muncii specifice locului de munca si utilajelor tehnologice folosite. - Aceste prevederi nu sunt limitative si pot fi comp [...]