HCL 592/2022 Cluj-Napoca adoptată

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2022-2030 Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca întrunit în şedinţă ordinară, Examinând proiectul de hotărâre privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2022-2030 — proiect din inițiativa primarului; Reţinând Referatul de aprobare nr. 659330/1/28.07.2022, conex cu 509481/1/12.05.2022, al primarului municipiului Cluj-Napoca în calitate de inițiator; Analizând Raportul de specialitate nr. 659405, conex cu 509725/444/12.05.2022, al Direcţiei Tehnice, Direcţiei Juridice şi Direcţiei Economice, prin care se propune aprobarea proiectului de hotărâre privind aprobarea Strategiei locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2022-2030 — proiect din iniţiativa primarului; Văzând avizul comisiei de specialitate; Având în vedere prevederile art. 7 alin. (1) litera e), alin. (2) lit. £), art. 8 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, cu modificările şi completările ulterioare şi prevederile art. 9 alin (1), (2) şi (3), art. 11 lit. c) ale Legii nr. 230 din 2006 a serviciului public de iluminat public, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 129, alin 2, lit. b), alin. 4, lit. e), alin. (7) lit. n) din O.U.G. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 13 din Legea nr. 52/ 2002 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 alin (5) şi (6) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii nr. 416/2019 pentru aprobarea Planului General de Iluminat Arhitectural al Obiectivelor cu Valoare de Patrimoniu situate în Municipiul Cluj-Napoca şi ale Hotărârii nr. 1/2022 pentru aprobarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (S.I.D.U), pentru perioada 2021-2030; Reţinând prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; Potrivit dispoziţiunilor art. 129, 133 alin. 1, 139 şi 196 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1]. Se aprobă Strategia locală de dezvoltare a serviciului de iluminat public din municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2022-2030, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Cu îndeplinirea prevederilor hotărârii se încredințează Direcţia Tehnică şi Direcţia Economică. Pieşedinte de şedinţă, Ec.|Dan Ştefan Tarcea | ş Secretarul general al municipiului, | Jr. Aur oşca Nr. 592 din 4 august 2022 (Hotărârea a fost adoptată cu 21 voturi) Anexă la Hotărârea nr. 592 / 2022 conţine 38 de pagini MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA Strategia locală de dezvoltare a serviciului public de iluminat în Municipiul Cluj-Napoca pentru perioada 2022-2030 Ianuarie 2022 CUPRINS Preambul I. Introducere - Misiunea Strategiei II. Situatia existenta la nivel global I1.1. Situaţia aparatelor de iluminat cu tehnologie LED II. 2, Iluminat inteligent şi telegestiune 11.3. Tendinţe mondiale în dezvoltarea sistemelor de iluminat II. 4. Reglementări europene de referință Capitolul III Cadrul legal şi situație existentă III.1 Descrierea serviciului public de iluminat IIL.2 Cadrul legal al serviciului public de iluminat IIL.3 Strategia locală de dezvoltare a serviciului de iluminat public - principii generale IIL.4 Situaţia existentă II1.4.1 Analiza SWOT a sistemului de iluminat public în Municipiul Cluj-Napoca 1.4.2. Proiecte şi investiţii în derulare TII.4.2.1. Proiecte de reconfigurare şi modernizare profundă a spaţiului public. | TII.4.2.2. Proiecte de modernizare iluminat public care presupun înlocuirea apartelor de iluminat pe stâlpi existenți: IV. Direcţii strategice de dezvoltare a serviciului de iluminat IV.1 Obiectivele Strategiei locale de dezvoltare a serviciului de iluminat public 1V.1.1. Obiective generale IV.1.2. Obiectivele specifice: TV.1.3 Indicatori de performanţă de atins până la finalul perioadei de referință: TV.1.4. Surse şi oportunitate de finanțare IV. 2 Corelarea cu alte strategii și regulamente existente IV2.1 SIDU IV.2.2 Viziunea din SIDU referitoare la Iluminat IV.2.3. Masterplanul de Iluminat Arhitectural TV.2.4 Principii de bază pentru sistemele de iluminat arhitectural IV.3 Tendinţe în dezvoltarea sistemelor de iluminat TV.3.1. Posibilitate de integrarea senzorului de calitate ale aerului IV.3.2. Posibilitate de integrarea senzorului de zgomot IV.3.3. Posibilitate de Integrarea senzorilor de mişcare TV.3.4.Soluţii de optimizare ale transportului IV.3.5 Soluţii de siguranță publică şi de securitate oa aa 20 20 20 20 21 22 22 22 23 25 27 29 30 32 32 32 33 34 IV.3.6 Furnizarea de WiFi și internet public 1V.3.7 Semnalizare digitală şi comunicare publică IV.4 Iluminatul ornamental festiv IV.5 Întreţinerea sistemului de iluminat public V. Concluzii VI. Bibliografie î] 34 34 35 36 36 38 Preambul Reducerea costurilor, consumului şi creşterea performanţei energetice în clădirile şi obiectivele de utilizare a energiei, eficientizarea mobilităţii urbane şi a serviciilor publice se numără printre principalele obiective şi priorităţi ale administraţiei publice a Municipiului Cluj-Napoca Prin eficienţă energetică la nivelul comunităţii urbane Cluj-Napoca înțelegem un factor determinant pentru o creştere economică inteligentă, sănătoasă şi durabilă, cu impact major în dezvoltarea urbană. Eficienţa energetică la nivelul iluminatului public presupune realizarea unui sistem de iluminat public coerent, printr-o abordare globală, în locul tratării individuale la nivel de stradă. Acest mod de abordare este, adesea, privit ca o cale de a controla mai bine aspectele de mediu, cum sunt poluarea luminoasă şi consumul de energie electrică, dar și de a crea o ambianţă mai atractivă, În perspectivă, iluminatul stradal se îndreaptă spre oferirea unor funcţionalităţi diverse, în concordanță cu tendințele de dezvoltare a tehnologiei şi serviciilor publice. Stâlpii de iluminat sunt văzuţi ca element central în sistemele "smart city” unde facilitează colectarea de . informaţii. despre. calitatea mediului, -contribuie.. la fluidizarea - traficului şi .chiar -la. sprijinirea infrastructurii locale de furnizarea unei game diversificate de servicii publice. I. Introducere - Misiunea Strategiei Sistemul de iluminat public este definit ca un ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasă tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi, instalaţii de legare la pământ, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme, armături, echipamente de comandă, automatizare şi măsurare, utilizate pentru iluminatul public. Eficienţa serviciului de iluminat public influențează în mod direct mediul economic și social al unităţii administrativ-teritoriale. Calitatea iluminatului, ca şi serviciu comunitar, poate determina în mod cert creşterea nivelului de siguranţă la nivel local. La nivel european şi naţional s-a manifestat în ultimii ani o preocupare deosebită în privința optimizării acestui serviciu, fiind verificate constant opţiunile autorităţilor locale pentru implementarea unor sisteme complexe de gestiune a iluminatului public. Principalul impact asupra mediului al iluminatului stradal constă în consumul | energetic în timpul funcţionării acestora, precum şi emisiile asociate de gaze cu efect de seră. | Alte forme de impact asupra mediului pot rezulta din utilizarea anumitor substanțe, de exemplu, poluarea cu mercur și poluarea luminoasă, în funcție de locaţia sistemului de iluminat. Prin urmare, criteriile de bază se axează pe consumul energetic, în special pe eficacitatea lămpii şi eficiența balasturilor pentru iluminatul stradal cu LED-uri. Stabilirea cerinţelor privind eficiența energetică a lămpilor va conduce la reducerea conținutului total de - “mercur al 'âcestoră. "O serie de critetii complete trebuie să includă aspecte suplimentare privind consumul energetic și proiectarea corpurilor de iluminat în concordanță cu criteriile privind eficiența energetică. Iluminatul public este un serviciu esenţial care afectează bunăstarea socială la mai multe niveluri, de la prevenirea criminalităţii până la mobilitate, permiţând o vizibilitate | ridicată, care este imperativă pentru interacțiunea dintre utilizatorii drumurilor. În tehnica iluminatului, un loc aparte îl ocupă iluminatul urban, datorită implicaţiilor pe care le are viața citadină. Iluminatul urban, corespunzător realizat, are efecte benefice, atât în ceea ce priveşte siguranța şi securitatea cetățenilor oraşului, cât şi sub aspect economic. Un iluminat de calitate poate contribui la reducerea numărului de accidente de circulaţie pe timpul nopții. Securitatea cetăţenilor unui oraş este mai mare în locurile în care iluminatul urban este realizat corespunzător. În acelaşi timp, într-un oraş modern, prin punerea în valoare a ansamblurilor arhitecturale, folosind tehnica iluminatului, acesta poate constitui un punct de atracţie pentru numeroşi vizitatori, ceea ce contribuie la dezvoltarea orașului. | „ABONA În acest context, o strategie locală de dezvoltare a serviciului de iluminat public trebuie să aibă ca misiune principală organizarea, modernizarea, eficientizarea serviciului de iluminat public, ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii, precum și creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă, a gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale. Strategia de dezvoltare a serviciului de iluminat public la nivelul municipiului trebuie să fie corelată cu strategia naţională privind serviciile comunitare de utilități publice şi să ţină cont de planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului, de programele de dezvoltare economico-socială a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi de reglementările specifice domeniului, emise de autorităţile de reglementare competente. II. Situatia existenta la nivel global Sisteme inteligente de iluminat, respectiv control a iluminat sunt integrate tot mai des în orașele mari ale lumii: de exemplu Barcelona, Copenhaga și Chicago. În 2012, Barcelona şi-a publicat Masterplanul cu 10.000 de stâlpi de iluminat cu LED-uri inteligente, inclusiv senzori de mişcare şi variatoare pentru a economisi energie, gestionare de la distanţă, Wi-Fi gratuit pentru cetăţeni şi colectare de date privind poluarea aerului şi a zgomotului. Masterplanul de iluminat din 2014 al oraşului Copenhaga a implicat 20 000 de lămpi LED şi gestionarea şi controlul de la distanță, ceea ce a dus la economii de până la 65%. Programul de iluminat inteligent din Chicago a fost lansat în 2017 şi a presupus 270.000 de lămpi LED, inclusiv un sistem de monitorizare şi control pentru a îmbunătăți întreţinerea cu actualizări în timp real în cazul unei întreruperi. În ultimii ani comunităţile urbane au descoperit în sistemul de iluminat oportunităţi pentru noi aplicaţii pentru oraşele inteligente prin integrarea diferitelor servicii şi crearea de oportunităţi pentru inovare. Pe de o parte, monitorizarea serviciilor poate oferi date în timp real despre mobilitate şi mediu, transformând un serviciu tradiţional într-o sursă de date în timp real. Pe de altă parte, iluminatul inteligent oferă mari sinergii între părțile interesate în planificarea urbană (de exemplu, administraţia locală, furnizorii de energie şi companiile de utilități), putând integra conectivitatea la scară largă, cum ar fi controlul semafoarelor, gestionarea traficului, parcarea inteligentă, monitorizarea calităţii aerului şi a zgomotului sau detectarea numărului de pietoni. 11.1. Situaţia aparatelor de iluminat cu tehnologie LED La nivel mondial, orașele absorb astăzi peste 70% din producţia de energie a lumii, iar această cantitate este în creştere. Iluminatul artificial absoarbe 13-14% din producția anuală de energie electrică a lumii. Astăzi, asistăm la o tranziţie de la iluminatul „analogic” convențional tehnologii către iluminatul „digital”. În prezent, în lume există 315 milioane de aparate de iluminat stradale. Acest număr va creşte la 359 de milioane de aparate de iluminat stradale până în 2026 (Griffith, 2016). Piaţa iluminatului public exterior trece în prezent printr-o perioadă de schimbare în care aparatele de iluminat vechi sunt înlocuite cu tehnologie LED nouă, mai eficientă şi de un nivel calitativ mai crescut. Conform altei surse, (The Northeast Group LLC - 2017), la nivelul a 125 de țări numărul de aparate de iluminat va creşte cu 264 de milioane până în anul 2027. II. 2. luminat inteligent şi telegestiune Din punct de vedere energetic, simpla trecere la tehnologia LED nu este suficientă pentru a respecta obiectivele de reducere a cererii de energie asumate la nivel internaţional prin angajamente şi acorduri precum cel de la Paris. Vor fi necesare soluţii de iluminat adaptive, interoperabile, pentru a aduce economiile la un nivel superior de eficiență energetică, prin conectarea lămpilor cu LED-uri la un sistem central de management prin Internet. Integrarea sistemelor de iluminat stradal în rețea permite operatorilor să monitorizeze şi să regleze nivelurile de lumină în moduri fără precedent, rezultând economii de energie sporite şi costuri operaţionale mai mici. Economiile de energie de 50% aduse de trecerea la tehnologia de iluminat LED creşte la 80% atunci când sunt adăugate sistem de management central (Griffith, 2016). Sistemele de management şi control al iluminatului public aduc operatorilor următoarele avantaje în ceea ce presupune funcţionarea sistemelor de iluminat: A. Monitorizare de la distanță Sistemul de control poate reduce costurile de întreţinere prin detectarea anomaliilor de funcţionare a aparatelor de iluminat LED transmiterea unei alerte de service. Tehnicienii trebuie să viziteze aparatele de iluminat atunci când există o problemă cunoscută, ceea ce elimină nevoia unor operaţiuni și costuri de verificare în teren. B. Controlul fluxului luminos Conform standardului european SR EN 13201, nivelul de intensitate luminoasă a străzilor se determină în funcţie de o serie de parametri care vizează nivelul de trafic rutier, geometria străzii şi factorii de risc (intersecții, treceri de pietoni, etc). În funcţie de acești parametri străzile sunt arondate uneia din cele 6 clase de iluminat stabilite de standard. Cel mai inăportânt criteriu din cele enutierate mai sis este nivelul trăficului fiitier și pietonal, unul ce variază pe paliere orare, spre deosebire de celelalte care în principiu sunt fixe. Clasele de iluminat şi nivelul aferent de iluminare sunt determinate luând în calcul cea mai defavorabilă situaţie, cu un nivel maxim al traficului, specific orelor de vârf. Conform standardului amintit, ediţia 2014, după orele de vârf, odată cu reducerea traficului poate fi redus şi nivelul de iluminare, o stradă trecând automat într-o clasă interioară de iluminat, fără să afecteze siguranța pietonilor şi a traficului rutier. Conform standardului reducerea trebuie să realizeze prin reducerea fluxului luminos simultan la toate aparatele de iluminat de pe o zonă definită, fără modificarea nivelului de uniformitate longitudinală luminanţei. În contrast, soluţia de reducere a nivelului de iluminare de pe o zonă dedicată prin oprirea, spre exemplu, a fiecărui al doilea aparat nu este recomandată pentru că astfel ar fi afectată uniformitatea longitudinală şi s-ar crea condiţii pentru apariţia efectului de zebră - alternarea zonelor luminoase cu cele neiluminate - foarte dăunător pentru traficul rutier. Soluţia de reducere flux luminos pe timpul nopții în corelare cu nivelul traficului poate genera economii suplimentare de până la 30% faţă de cele aduse prin simpla înlocuire a aparatelor de iluminat tradiționale cu cele echipate cu tehnologie LED. C. Adaptare niveluri de lumină în funcţie de condiţiile locale Folosind un sistem de control, operatorii își pot adapta luminile stradale pentru a se aprinde atunci când ceața sau ploaia creează niveluri scăzute de lumină naturală sau, dimpotrivă, le pot diminua atunci când există prea multă strălucire reflectată de stratul de zăpadă. Luminile stradale cu LED pot fi integrate cu senzori de mișcare pentru a aprinde luminile atunci când pietonii sau maşinile trec, iar personalul de siguranță publică poate creşte nivelul de iluminare sau poate face să clipească luminile cu LED-uri în locaţiile în care au avut loc accidente sau urgențe. 11.3. Tendinţe mondiale în dezvoltarea sistemelor de iluminat Oraşele din întreaga lume adoptă deja sisteme inteligente de iluminat stradal. Cu toate acestea, potenţialul de utilizare a unui punct luminos începe să fie perceput ca mult mai extins. Atât stâlpii tradiţionali de iluminat, cât şi instalaţiile de iluminat inteligente mai avansate au potenţialul de a acţiona ca o platformă de smart city, permiţând o serie de alte aplicaţii pentru oraşe inteligente prin integrarea dispozitivelor de colectare a datelor, cum ar fi senzori şi camere. Infrastructura de iluminat este folosită ca bază pentru soluţii următoarele domenii: e Monitorizarea mediului e Optimizarea transportului (gestionarea traficului şi parcare) e Siguranța publică. . _ SN e Wi-Fi şi furnizarea de internet e Semnalizare digitală şi comunicare publică Iluminatul stradal poate fi ales ca platformă pentru aceste soluții din mai multe motive: În primul rând, sunt conectate la sursa de alimentare, prin urmare pot furniza energie electrică pentru dispozitivele atașate. Ele permit, de asemenea, plasarea dispozitivelor sensibile la înălțime deasupra solului, oferind în același timp o vedere panoramică a peisajului înconjurător. În cazul instalaţiilor inteligente de iluminat stradal, există deja un anumit grad de conectivitate, pe care dispozitivele de colectare a datelor îl pot folosi pentru a comunica. Acest lucru reduce foarte mult costul de implementare pentru multe dintre soluţiile enumerate mai sus. În al doilea rând, străzile şi majoritatea activelor stradale sunt deţinute în mod obișnuit de organisme publice și, prin urmare, există deschidere pentru noi direcții de dezvoltare a serviciilor publice. În acelaşi timp, străzile sunt omniprezente. Acestea leagă oraşul și sunt folosite în fiecare zi de pietoni, şoferi şi utilizatorii transportului public. În zonele urbane, stâlpii de iluminat mărginesc marea majoritate a străzilor, oferind o rețea densă de infrastructură alimentată, controlată public, care poate găzdui dispozitive de colectare a datelor. II. 4. Reglementări europene de referință Organizațiile internaţionale de reglementare în domeniul iluminatului sunt Comisia Internaţională de Iluminat (Commission internationale de Ieclairage - CIE) și Comitetul Buropean de Standardizare. CIE este autoritatea internaţională pentru lumină, iluminare, culoare și spaţii de culoare. A fost înființată în 1913 ca succesor al Comisiei Internaţionale de Fotometrie, care a fost fondată în 1900 şi are astăzi sediul la Viena, Austria. Comisia Internaţională de iluminat (CIE) prin Dispoziţia Nr. 115:1995 recomandă următoarele clasificări a căilor de risc şi circulaţie: A. traficul rutier; B. zonele conflictuale; C. zonele pietonale; D. pistele pentru cicliști; A. iluminatul rutier. Scopul iluminatului rutier este de a furniza repere vizuale şi de a dezvălui obstacolele. astfel încât să fie posibil un trafic rutier în siguranță. Dat fiind că felinarele şi alte dispozitive de securitate (marcajele rutiere, proiectoarele, semnele, etc. ) îl ghidează pe conducătorul auto, mai este necesar să fie scoase la iveală şi obiectele [...]