HCL 196/2025 Buzău adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei „Buzău Comestibil” pentru dezvoltarea spaţiilor verzi productive şi a livezilor urbane în Municipiul Buzău Consiliul Local al Municipiului Buzău, Având în vedere: eferatul de aprobare al proiectului de hotărâre, înregistrat la nr.235/CLM/05.09.2025, precum şi înscrisul intitulat expunerea de motive care fundamentează necesitatea implementării proiectului, ale iniţiatorului consilier local Stîlpeanu Laurenţiu; -raportul de specialitate al Direcţiei Tehnice, înregistrat la nr. 133.122 din 05.09.2025, precum și nota de răspuns la raportul de specialitate formulată de iniţiator; -avizul Comisiei pentru tranziția la economia circulară, buget, finanțe, agricultură, turism şi relaţii internaţionale; -avizul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, administrarea domeniului public și privat al municipiului; -avizul Comisiei pentru sănătate, muncă, familie, protecţie socială şi protecţie copii, persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi; -prevederile Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; -prevederile Legii nr. 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare; -prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare; -adresa nr. 155.889 din 17.10.2025 a responsabilului cu societatea civilă; În temeiul prevederilor art. 129, alin. (1), alin. (2), lit. d), şi alin. (7), lit. i), alin.(14) şi art. 139, alin. (1), coroborat cu art. $, lit. ee) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1. Se aprobă Strategia „Buzău Comestibil 2025-2030”, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, care are ca obiectiv transformarea Municipiului Buzău într-un oraş sustenabil și rezilient, prin integrarea pomilor fructiferi în spaţiile publice. Art. 2. Se aprobă implementarea programului pilot „Buzău Comestibil” în trei unităţi de învăţământ din Municipiul Buzău (o şcoală gimnazială, o grădiniţă și un liceu), care vor fi identificate de către Primăria Municipiului Buzău, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Buzău, în baza unor criterii de accesibilitate, disponibilitate a spaţiului și interes educaţional. Art. 3. Primăria Municipiului Buzău, prin aparatul de specialitate al primarului, va lua toate măsurile necesare pentru derularea programului pilot, inclusiv elaborarea calendarului de implementare, stabilirea surselor de finanţare şi implicarea comunităţii locale. Art. 4. Se aprobă constituirea unei platforme digitale „Buzău Comestibil”, care să asigure cartografierea livezilor urbane şi implicarea cetățenilor ca „voluntari responsabili”, după modelul Urban Foraging din Noua Zeelandă. Art. 5. Se aprobă implicarea unităţilor de învăţământ selectate în programe educaţionale privind nutriția sănătoasă, biodiversitatea şi sustenabilitatea, în colaborare cu Inspectoratul Școlar Judeţean Buzău, ONG-uri și parteneri privaţi. Art. 6. Finanţarea activităţilor se va asigura din: a) bugetul local al Municipiului Buzău, b) fonduri externe nerambursabile (naţionale și europene), c) sponsorizări şi parteneriate public-privat. Art. 7. Prezenta hotărâre se comunică, prin grija secretarului general al Municipiului Buzău, primarului Municipiului Buzău, compartimentelor de specialitate din cadrul Primăriei, Inspectoratului Școlar Judeţean Buzău și instituţiilor interesate. PREȘEDINTEIIE ŞEDINŢEI, Consilier local Dragoş-Constantin GHIRGEA du Ca 0, Buzau. 4 SS LIV CONTRASEMNEAZĂ, SECRETARUL GENERAL AL MUNICIPIULUI BUZĂU, Eduard Pistol Buzău, 30.10.2025 Nr. 196 Această hotărâre a fost adoptată de Consiliul Local al Municipiului Buzău, cu respectarea prevederilor art. 139, alin. (1), coroborat cu art. 5, lit. ee) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările. și completările ulterioare, cu un număr de 11 voturi pentru, 0 abţineri şi 10 voturi împotrivă, din numărul total de 23 consilieri locali în funcţie şi 21 consilieri locali prezenţi la şedinţă. ANEXA LA HCLM BUZAU NR. 496 | 30.10, 2025 ROMÂNIA JUDEȚUL BUZĂU CONSILIUL LOCAL, AL MUNICIPIULUI BUZĂU STRATEGIA LOCALĂ BUZĂU COMESTIBIL pentru dezvoltarea spaţiilor verzi productive și a livezilor urbane în municipiul Buzău Proiect de hotărâre iniţiat de Consilier Local STÎLPEANU LAURENȚIU Buzău, 2025 Capitolul 1. Introducere , Contextul urban și nevoia de oraș comestibil , Obiectivele strategiei locale + Legătura cu experiențe internaţionale Capitolul 2. Obiective și justificare + Alimentaţie sănătoasă și acces la fructe + Educaţie ecologică și civică + Coeziune socială și comunitară + Digitalizare și monitorizare urbană Capitolul 3. Modele internaţionale — Noua Zeelandă ; Auckland — „Fruit Trees in Parks” + Nelson — „Community Orchards” + Insula Waiheke — „Love Our Fruit Trees” + Urban Foraging NZ-— platformă digitală + Lecţii aplicabile pentru Buzău Capitolul 4. Tabel comparativ și interpretare + Compararea modelelor NZ cu Buzău + Interpretare și concluzii , Recomandări pentru adaptare locală Capitolul 5. Planul de implementare pentru Buzău (2025-2030) + Principii generale + Faza Pilot educaţional . Faza Il-— Extindere comunitară + Fazalil- Integrare urbană completă + Monitorizare și evaluare pe faze + Parteneri implicaţi și bugete orientative Capitolul 6. Rolul educaţiei și al comunității + Educaţie ecologică și alimentară + Implicarea comunității și gardieni + Beneficii sociale și educative + Exemple concrete de activități și programe Capitolul 7. Platforma digitală „Buzău Comestibil” + Obiective și scopuri + Funcționalități principale + Beneficii pentru comunitate + Implementare tehnică și parteneri + Exemple vizuale și interactivitate Capitolul 8. Buget și surse de finanțare + Principii generale + Estimarea bugetului pe faze + Surse de finanţare: buget local, fonduri europene, sponsorizări, comunitate + Strategia de sustenabilitate financiară + Argumente pentru autorități Capitolul 9. Monitorizare și evaluare + Principii generale + Indicatori de performanţă (KPI) + Metode de evaluare: platformă digitală, școli, feedback comunitar + Corelarea cu obiectivele strategice + Argumente pentru autorități Capitolul 10. Concluzii și recomandări finale + Concluzii generale și lecţii învățate „ Recomandări strategice pentru implementare + Impact așteptat pe termen scurt, mediu și lung + Argumente finale pentru autorități Introducere și context În ultimele decenii, orașele lumii s-au confruntat cu provocări complexe, generate de creșterea urbanizării, schimbările climatice, degradarea mediului și creșterea presiunii asupra resurselor naturale. În acest context, conceptul de oraș sustenabil a devenit o prioritate pentru administraţiile locale, organizaţiile internaţionale și comunităţi. Orașele viitorului nu mai pot fi gândite doar ca centre economice și administrative, ci trebuie să devină spaţii de locuire sănătoase, reziliente și capabile să ofere un cadru de viaţă echilibrat între dezvoltarea socială, economică și protecția mediului. Un element central al acestor noi direcţii de dezvoltare urbană este alimentaţia durabilă și accesibilitatea hranei sănătoase pentru toţi cetățenii. În orașele mari și mijlocii, inclusiv în România, accesul la produse alimentare de calitate este adesea limitat, în special pentru categoriile vulnerabile, iar distanțarea populaţiei urbane de procesele naturale de producţie a hranei creează dezechilibre educaționale, sociale și de sănătate publică. De aici s-a conturat conceptul de „oraș comestibil” (edible city) — un oraș în care spaţiile publice, zonele verzi și chiar terenurile neutilizate sunt transformate în grădini, livezi și spaţii productive, deschise comunităţii. Acest concept, aplicat cu succes În diverse orașe din lume, propune ca hrana să devină nu doar un produs comercial, ci un bun comun, accesibil și integrat în viața cotidiană a cetăţenilor. Tendinţe internaționale Primele inițiative de acest tip au apărut în Marea Britanie, prin proiectul /ncredible Edible din Todmorden, unde străzile, școlile și spaţiile publice au fost transformate în locuri de cultivare a legumelor, fructelor și plantelor aromatice. Aceste spaţii sunt puse la dispoziția comunităţii, creând o cultură a generozităţii și a participării. În Noua Zeelandă, proiectele Urban Foraging și campania „Love Our Fruit Trees” au reușit să implice comunitatea în plantarea și întreținerea pomilor fructiferi în spațiile publice. Cetăţenii au devenit „gardieni” ai acestor pomi, responsabilizându-se față de resursele comune și consolidând legătura dintre locuitori și oraș. Rezultatele au demonstrat nu doar îmbunătăţirea peisajului urban, ci și beneficii sociale și educaţionale evidente, mai ales pentru copii și tineri. Experienţe similare au fost dezvoltate în Germania (Berlin — Prinzessinnengarten), Canada (Montreal — ferme urbane comunitare), Franţa (Paris — Villes comestibles), iar astăzi există o adevărată rețea globală de orașe comestibile care colaborează și schimbă bune practici. Situaţia în România și necesitatea proiectului la Buzău În România, deși există iniţiative punctuale (grădini urbane, asociaţii care promovează permacultura, programe educaţionale ecologice), acestea sunt rare și fragmentate. Majoritatea spaţiilor verzi din orașe sunt utilizate doar ca zone decorative, fără un rol productiv sau educaţional. În paralel, statisticile arată o creștere a obezității infantile, o scădere a timpului petrecut de copii în aer liber și o lipsă acută de cunoștințe privind alimentaţia sănătoasă și cultivarea hranei. Municipiul Buzău, oraș cu tradiție agricolă şi cu un potenţial semnificativ în ceea ce privește resursele naturale, are oportunitatea de a deveni un pionier naţional în domeniul orașelor comestibile. Integrarea acestui concept într-o strategie locală reprezintă nu doar un răspuns la nevoile actuale de educaţie ecologică și alimentară, ci şi un pas concret în direcția alinierii la obiectivele europene și internaţionale privind sustenabilitatea. Rolul educației și al comunităţii Un alt aspect esenţial al acestei inițiative este componenta educaţională. Prin implicarea școlilor, grădinițelor și liceelor în proiecte de grădini comestibile și livezi urbane, copiii și tinerii vor învăţa direct despre ciclurile naturii, despre importanţa hranei sănătoase şi despre responsabilitatea față de mediu. Această educaţie practică este mult mai eficientă decât simpla teorie, contribuind la formarea unei generaţii conștiente și responsabile. Totodată, componenta comunitară este la fel de importantă: părinții, profesorii, organizaţiile non-guvernamentale și autorităţile locale trebuie să fie implicaţi în acest demers. Astfel, spaţiile verzi comestibile devin nu doar grădini, ci adevărate centre comunitare de socializare, voluntariat și colaborare intergenerațională. Poziționarea Buzăului ca model Prin adoptarea acestei strategii, Buzăul se aliniază tendinţelor internaționale și poate deveni primul municipiu din România care aplică la scară locală principiile „edible city”. Această poziţionare are potenţialul de a transforma orașul într-un model replicabil la nivel naţional, atrăgând finanţări europene, parteneriate internaţionale și recunoaștere publică. Capitolul 1. Context și justificare 1.1 Situaţia actuală a orașului Buzău Buzău este un oraș cu o densitate urbană moderată și cu numeroase spații verzi neutilizate eficient. Deși există parcuri și grădini publice, acestea sunt în mare parte decorative și nu produc hrană pentru comunitate. În același timp, orașul se confruntă cu provocări similare altor orașe europene: + Acces limitat la produse proaspete în anumite cartiere, în special pentru familiile cu venituri reduse. + Lipsa educaţiei practice legate de alimentaţie și natură în școli și grădinițe. + Riscuri climatice și economice, cum ar fi seceta, creșterea preţurilor la alimente și întreruperile lanțurilor de aprovizionare. + Subutilizarea spațiilor publice: multe terenuri potenţial productive sunt neamenajate sau insuficient întreținute. Aceste aspecte creează nevoia unui model integrat de alimentație urbană, educaţie ecologică și implicare comunitară, care să transforme orașul într-un spaţiu mai sănătos și mai rezilient. 1.2 Importanţa alimentaţiei urbane Alimentaţia urbană reprezintă o strategie complexă de producţie, distribuţie și consum al hranei în cadrul orașelor, contribuind la securitatea alimentară și la sustenabilitatea mediului. Beneficiile includ: 1. Sănătate publică — accesul la fructe și legume proaspete reduce riscul de obezitate și boli metabolice. 2. Educaţie și conștientizare — proiectele integrate cu școlile permit copiilor să înțeleagă ciclul natural al plantelor, importanţa biodiversităţii și impactul asupra mediului. 3. Implicaţie comunitară — cetățenii devin voluntari responsabili ai pomilor și participanţi activi în întreţinerea spaţiilor verzi, ceea ce crește coeziunea socială și responsabilitatea civică. 4. Rezistență în fața crizelor — comunităţile cu acces la alimente locale și produse urbane sunt mai bine pregătite pentru situaţii de urgenţă, cum ar fi pandemii sau crize economice. 1.3 Inspiraţie internaţională Experiențele din Noua Zeelandă (Auckland, Nelson, Insula Waiheke) arată cum orașele pot integra pomii fructiferi și livezile urbane pentru a crea ecosisteme urbane productive și participative. + În Auckland, pomii fructiferi sunt plantați în parcuri și curți școlare, accesul la fructe fiind liber pentru cetăţeni. + În Nelson, livezile comunitare sunt întreținute de voluntari și distribuie fructele gratuit, contribuind la rezilienţa alimentară. + În Insula Waiheke, peste 1.000 de pomi sunt plantați în spaţii publice, fiecare cu un voluntar responsabil, iar recoltarea fructelor devine un eveniment comunitar. + Platforma Urban Foraging NZ permite localizarea digitală a pomilor fructiferi, crescând transparenţa și implicarea comunității. Aceste modele oferă lecţii clare despre plantarea strategică, implicarea comunității și utilizarea digitalului pentru a gestiona resursele alimentare urbane. 1.4 Justificare pentru Buzău Adaptarea acestor concepte la Buzău răspunde direct provocărilor locale: + Transformarea spaţiilor verzi neutilizate în resurse productive — grădini școlare, livezi urbane, coridoare verzi comestibile. „ Creșterea implicării comunitare — prin sistemul de voluntari, evenimente de recoltare și activități educative. + Promovarea sănătăţii publice — acces la fructe proaspete, reducerea riscului de obezitate și încurajarea unui stil de viaţă activ. + Educaţie ecologică și alimentară — integrarea programelor în școli și grădiniţe pilot, cu învăţare experienţială. + Rezilienţă urbană — reducerea dependenţei de lanţurile comerciale și sporirea autonomiei comunității. Prin implementarea acestui proiect, Buzăul poate deveni un model naţional Capitolul 2. Viziunea și obiectivele 2.1 Viziunea proiectului „Buzău Comestibil” Viziunea proiectului este ca Buzăul să devină un oraș în care hrana sănătoasă este accesibilă tuturor și face parte integrantă din spaţiile urbane, iar comunitatea participă activ la crearea și întreţinerea acestor resurse. Această viziune combină mai multe dimensiuni: 1. Alimentaţie urbană și sănătate publică: accesul la fructe proaspete în curțile școlilor, grădini urbane și livezi comunitare. 2. Educaţie ecologică și alimentară: copii și tineri învaţă prin experienţă directă despre ciclul plantelor, biodiversitate și sustenabilitate. 3. Implicare comunitară și coeziune socială: părinţi, voluntari, ONG-uri și instituţii locale devin voluntari responsabili ai pomilor, implicându-se activ în viața orașului. 4. Digitalizare și transparenţă: o platformă online („Buzău Comestibil”) permite localizarea pomilor fructiferi, monitorizarea acestora și implicarea cetățenilor în timp real. 5. Rezilienţă urbană: orașul devine mai autonom și mai pregătit pentru crize economice sau de aprovizionare cu alimente. Prin combinarea acestor dimensiuni, Buzăul poate deveni primul oraș comestibil din România, un model replicabil la nivel naţional. 2.2 Obiective generale 1. Crearea unei rețele de pomi fructiferi și grădini urbane o Plantarea pomilor fructiferi în curțile școlilor și grădiniţelor pilot, cartiere selectate. o Extinderea rețelei la nivelul întregului oraș până în 2030. o Amenajarea coridoarelor verzi comestibile care să conecteze diverse spaţii urbane. 2. Implicarea comunității în întreținerea spaţiilor verzi o Implementarea sistemului de voluntari responsabili ai pomilor, format din elevi, părinţi, ONG-uri și voluntari locali. o Organizarea de evenimente sezoniere („Ziua Recoltei”, ateliere practice) pentru a stimula participarea și responsabilitatea civic- ecologică. 3. Dezvoltarea unei platforme digitale de tip „Urban Foraging” o Crearea unei hărți interactive cu locația pomilor și informații despre fructificare și îngrijire. o Dezvoltarea aplicaţiei mobile pentru acces rapid și implicarea cetățenilor. o Integrarea platformei în strategia digitală a orașului (smart city). 4. Integrarea educației ecologice și alimentare în școli și grădinițe o Lecţii practice despre plantare, îngrijire, compost și alimentaţie sănătoasă. o Proiecte educaţionale interdisciplinare (biologie, geografie, chimie, educație civică). o Parteneriate cu licee de profil (horticultură, informatică) pentru proiecte aplicate. 5. Creșterea rezilienței urbane și sustenabilităţii orașului o Reducerea dependenţei de lanțurile comerciale pentru fructe și legume. o Promovarea practicilor de agricultură urbană și compostare. o Reducerea risipei alimentare prin distribuţia fructelor culese responsabil. 2.3 Obiective specifice și măsurabile (SMART) Obiectiv Indicator de succes Termen Ca ţia srl i Nr. pomi plantați, nr. elevi implicaţi |2026 Crearea platformei digitale Aplicaţie funcţională, nr. pomi 2028 „Buzău Comestibil” înregistraţi, nr. utilizatori Extinderea reţelei de pomi la 500|Nr. pomi plantați, nr.voluntari 2030 în oraș responsabili Organizarea a trei evenimente |Nr. participanţi, satisfacția 2025-— comunitare/an comunităţii 2030 Reducerea risipei alimentare Kg fructe culese și distribuite Za 2.4 Argumente pentru credibilitate în faţa autorităţilor + Model replicabil din Noua Zeelandă (Auckland, Nelson, Waiheke). + Sprijin pentru sănătate publică, educaţie și implicare civică — obiective prioritare în strategia locală a Primăriei. + Beneficii cuantificabile (fructe culese, nr. pomi, nr.voluntari responsabili) — facilitând monitorizarea proiectului. e Sinergie cu fonduri europene și naţionale pentru agricultur educație și dezvoltare locală. Capitolul 3. Modele internaționale — inspiraţie din Noua Zeelandă 3.1 Auckland — „Fruit Trees in Parks” În orașul Auckland, consiliul local a implementat un program de plantare a pomilor fructiferi în parcuri și curți școlare, cu scopul de a oferi cetățenilor acces gratuit la hrană sănătoasă și de a transforma spaţiile verzi în resurse productive. Caracteristici principale: + Pomii sunt amplasați strategic în zone vizibile și accesibile, inclusiv pe alei pietonale și în proximitatea școlilor. + Comunitatea este implicată activ: voluntari locali se ocupă de udare, tăiere și recoltare. + Fructele sunt accesibile tuturor cetățenilor, fără restricții. Impact și lecţii pentru Buzău: + Creșterea consumului de fructe proaspete în comunitate. + Stimularea responsabilităţii civice prin implicarea voluntarilor. + Posibilitatea replicării în curțile școlilor pilot [...]