HCL 183/2017 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BUZĂU MUNICIPIUL BUZĂU -CONSILIUL LOCAL- HOTĂRÂRE privind aprobarea „Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Buzău 2016-2023” Consiliul Local al Municipiului Buzău, judeţul Buzău, întrunit în sedinţă ordinară; Având în vedere : - expunerea de motive a primarului municipiului Buzău, înregistrată sub numărul 305/CLM/2017 prin care se propune aprobarea “Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a municipiului Buzău 2016-2023”; - raportul Serviciului de Dezvoltare şi Implementare Proiecte nr. 16.294/2017; - avizul Comisiei pentru amenajarea teritoriului, urbanism, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului a Consiliului Local al Municiipiului Buzău; - avizul Comisiei pentru patrimoniu şi activităţi economico – financiare a Consiliului Local al Municiipiului Buzău; - art. 7 (4) al Regulamentului (UE) nr. 1301/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind Fondul European de dezvoltare regională şi dispoziţiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investiţiile pentru creştere economică şi locuri de muncă şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1080/2006; - Prevederile Documentului Cadru de Implementare a Dezvoltării Urbane Durabile – Axa prioritară 4 Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile. În temeiul art. 36, alin. (2), lit. b-d), alin.(4), lit. e), şi alin.(6) lit. a), art. 45, alin. (2) lit. e), art. 115, alin. (1), lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare  H O T Ă R Ă Ş T E: Art.1.- Se aprobă „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a municipiului Buzău 2016-2023”, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2.- Primarul municipiului Buzău şi Serviciul de Dezvoltare şi Implementare Proiecte vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotarâri. PREŞEDINTELE ŞEDINŢEI, consilier Laurenţiu Cristinel Ţepeluş CONTRASEMNEAZĂ : SECRETARUL MUNICIPIULUI BUZAU, Roxelana Radu Buzau, 30 iunie 2017 Nr. 183 Această hotărâre a fost adoptată de Consiliul Local al Municipiului Buzău în şedinţa din data de 30.06.2017, cu respectarea prevederilor art. 45, alin. (2), lit. a din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, republicată şi actualizată, cu un număr de 22 voturi pentru, --- abţineri şi ---voturi împotrivă, din numărul total de 23 consilieri în funcţie şi 22 consilieri prezenţi la şedinţă.  STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE URBANA A MUNICIPIULUI BUZAU 2016 - 2023 0|P a g i n ă Cuprins 1. Contextul elaborarii Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana 1.1. Contextul european si național 1.2. Contextul regional si local 2. Prezentarea situației existente 2.1. Scurta prezentare a municipiului Buzau 2.2. Prezentarea zonelor funcționale 2.2.1. Relații intre zonele funcționale ale municipiului Buzau 2.2.2. Analiza fondului de locuințe 2.2.3. Analiza spatiilor publice 2.2.4. Lista monumentelor istorice 2.3. Caracteristici demografice 2.3.1. Populația - mărime, evoluție, structura 2.3.2. Densitate 2.3.3. Structura etnica 2.3.4. Infracționalitate 2.4. Infrastructura de transport 2.4.1. Accesabilitate 2.4.2. Rețeaua stradala 2.4.3. Parcările 2.4.4. Transportul in comun 2.4.5. Transportul cu bicicleta 2.4.6. Siguranța in trafic 2.5. Infrastructura tehnico-edilitara 2.5.1. Alimentarea cu apa 2.5.2. Rețeaua de canalizare 2.5.3. Alimentarea cu energie electrica 2.5.4. Rețeaua de iluminat public 2.5.5. Reteaua de gaze naturale 2.5.6. Rețeaua de energie termica 2.5.7. Serviciile de salubritate 2.6. Infrastructura sociala si serviciile sociale 2.6.1. Educația 2.6.2. Sănătatea 2.6.3. Serviciile sociale 2.6.4. Cultura 2.7. Factorii de mediu 2.7.1. Rețeaua de spatii verzi 2.7.2. Calitatea aerului 2.7.3. Poluarea fonica, a apei si solului 2.7.4. Riscurile de mediu 2.8. Caracteristici economice ale municipiului Buzau 2.8.1. Activitățile economice 2.8.2. Forța de munca 2.8.3. Profilul activităților economice 2.8.4. Dinamica economiei locale. Competitivitatea locala. 2.8.5. Turismul 2.9. Investițiile locale 2.9.1. Dinamica investițiilor publice 2.9.2. Dinamica investițiilor private 1|P a g i n ă 3. Analiza diagnostic 3.1. Analiza SWOT - analiza rezultatelor obtinute prin diagnosticarea situatiei existente 3.2. Identificarea nevoilor și a problemelor de dezvoltare. Solutii propuse 3.3. Opțiuni de dezvoltare 4. Viziunea si obiectivele de dezvoltare ale municipiului Buzău 4.1. Misiune 4.2. Viziune 4.3. Obiectivul general si obiectivele specific SIDU 5. Planul de acțiune privind implementarea SIDU 5.1. Prezentarea actiunilor orientative 5.2. Riscuri in implementarea SIDU. Masuri de atenuare. 5.3. Corespondenta actiunilor orientative SIDU cu obiectivele tematice ale Axei 4 POR 5.4. Portofoliul de proiecte si sursele de finantare 6. Implementarea, monitorizarea si evaluarea SIDU 6.1. Contextul institutional de implmentare a SIDU 6.2. Calendarul de implementare a SIDU 6.3. Resursele umane si materiale pentru implemnetarea, monitorizarea si evaluarea SIDU 6.4. Indicatorii de monitorizare si evaluare a implementarii SIDU 6.5. Procedura de prioritizare a proiectelor SIDU 6.6. Cadrul partenerial pentru elaborarea si implementarea SIDU Anexe Fise de proiect si harti cu localizarea proiectelor 2|P a g i n ă I. Contextul elaborarii Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana 1.1. Contextul european si național Context european La elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a Municipiului Buzău, a fost avută în vedere încadrarea și corelarea cu strategiile si politicile sectoriale existente la nivel european, respectiv: Strategia Europa 2020 Europa 2020 reprezinta strategia Uniunii Europene de crestere economica pentru urmatorii ani. Intr-o lume aflata in permanenta schimbare, Uniunea Europeana doreste sa devina o economie inteligenta, durabila si favorabila incluziunii. Aceste trei prioritati se sprijina reciproc si sunt in masura sa ajute UE si statele membre sa obtina un nivel ridicat de ocupare a fortei de munca, de productivitate si de coeziune sociala. Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene sta la baza tuturor politicilor de dezvoltare relevante la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2014 - 2020. In practica, Uniunea a stabilit cinci obiective majore care urmeaza sa fie indeplinite pana in 2020: 1. Rata ocuparii fortei de munca a populatiei cu varsta cuprinsa intre 20 si 64 de ani sa creasca la cel putin 75%; 2. Investirea a 3% din PIB-ul UE in cercetare-dezvoltare (C-D); 3. Indeplinirea obiectivului „20/20/20” in materie de clima/energie: - reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu cel putin 20% fata de nivelurile din 1990; - cresterea la 20% a ponderii surselor regenerabile de energie in consumul final de energie; - cresterea cu 20% a eficientei energetice; 4. Reducerea ratei de abandon de la valoarea actuala de 15% la 10% si majorarea procentajului persoanelor cu varsta cuprinsa intre 30 si 34 de ani cu studii superioare de la 31% la cel putin 40% in 2020; 5. Numarul cetatenilor europeni cu un nivel de trai inferior pragului national de saracie ar trebui redus cu 25%, ceea ce ar insemna scoaterea a peste 20 de milioane de persoane din saracie. Pana in anul 2020, Romania trebuie sa atinga urmatorii indicatori: Uniunea Romania Nr Obiectivele Strategiei Europa 2020 Europeana Obiectiv 2020 1 Rata de ocupare a populatiei cu varsta de 20-64 ani 75% 70% 2 Investitii in cercetare si dezvoltare 3% din PIB 2% din PIB Energia si schimbari climatice Reducerea emisiilor de gaze au efect de sera (fata de 20% 20% anul 1990) 3 Ponderea energiei din surse regenerabile in consumul 20% 24% final brut Cresterea eficientei energetice 20% 19% Educatie 4 Rata parasirii timpurii a scolii 10% 11,3% Rata populatiei cu varsta de 30-44 ani absolventa a unei 40% 26.7% forme de educatie tertiara Promovrea incluziunii sociale, in special prin reducerea Cu cel putin 20 Cu cel putin 5 saraciei - reducerea numarului de personae flte in risc de milioane 580.000 persoane saracie si excluziune sociala 3|P a g i n ă Cartea Verde Europeană a Transportului Urban – „Spre o nouă cultură a mobilității urbane” În document sunt stabilite cinci provocări la care trebuie să răspundă mobilitatea urbană, cu scopul de a permite dezvoltarea economică a orașelor, îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și protecția mediului din orașe: Orașe cu trafic fluid Orașe mai puțin poluante Transport urban mai inteligent Transport urban accesibil Transport urban în condiții de siguranță și securitate Context national La elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbana a Municipiului Buzău, a fost avută în vedere încadrarea și corelarea cu strategiile si politicile sectoriale existente la nivel national, respectiv: Programul National de Reforma (PNR) Programele Nationale de Reforma (PNR) reprezinta obligatia fiecarui stat membru de a translata la nivel national obiectivele Europa 2020. La elaborarea PNR, fiecare stat membru a trebuit sa tina cont de Recomandarea Consiliului privind Orientarile generale pentru politicile economice si Decizia Consiliului privind Orientarile pentru politicile de ocupare a fortei de munca, precum si de metodologia recomandata statelor membre de SG COM. Pentru Romania, Programul National de Reforma (PNR) reprezinta platforma-cadru pentru definirea si aplicarea politicilor de dezvoltare economica, in concordanta cu politicile Uniunii Europene (UE), care permite concertarea demersurilor nationale pentru modernizarea economiei si societatii romanesti si sustine convergenta economico-sociala cu celelalte state membre ale UE. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului și urbanismul, republicată cu modificările și completările ulterioare în martie 2016, strategiile, politicile și programele de dezvoltare durabilă în profil teritorial trebuie fundamentate pe Strategia de dezvoltare teritorială a României. Strategia de dezvoltare teritorială a României (SDTR), adoptată de către Guvernul României în 05.10.2016, este rezultatul unui demers amplu de planificare strategică care transpune în plan teritorial obiectivele și direcțiile de dezvoltare ale României pentru orizontul de timp 2035. Scopul documentului strategic este de a asigura un cadru integrat de planificare strategică care să orienteze procesele de dezvoltare a teritoriului național. Misiunea acestuia este de a asigura o dezvoltare policentrică și un echilibru între nevoia de dezvoltare și avantajele competitive ale teritoriului național în context european și global. Planul de Amenajare a Teritoriului Național Conform Legii 350/2001 privind Amenajarea teritoriului si urbanismul, republicată cu modificările și completările ulterioare în decembrie 2013, Planul de amenajare a teritoriului național – PATN, reprezintă documentul cu caracter director, care include sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu și lung pentru întreg teritoriul țării. Conform criteriilor definite prin Legea nr. 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a „Rețeaua de localități”, Municipiul Buzău aparține categoriei localităților de rangul II. Master Planul General de Transport al României Master Planul General de Transport al României trebuie să contribuie la o dezvoltare în mod durabil, unul dintre rezultatele sale estimate fiind: „Un sistem de transport durabil (sustenabil)”. 4|P a g i n ă Strategia Națională de Transport Durabil 2013-2020-2030 Documentul, aprobat în 2008, include anumite proiecte privind transporturile care ar putea fi relevante pentru municipiul Buzău. Programul Operațional Regional 2014-2020 Viziunea strategica pentru POR 2014-2020 are la baza urmatoarele nevoi de dezvoltare, identificate si prioritizate ca fiind cele mai relevante in contextul stadiului actual de dezvoltare socio-economica a regiunilor Romaniei, precum si a principalelor directii de actiune strategica mentionate de Comisia Europeana in Documentul de Pozitie pentru Romania (2012), in special in ceea ce priveste finantarea din FESI in aceasta perioada de programare: a) Transfer limitat al rezultatelor cercetarii in piata si nivel scazut de asimilare a inovarii in firme ; b) Sector al I.M.M.-urilor insuficient dezvoltat, cu impact negativ asupra competitivitatii economiilor regionale ; c) Consumuri energetice nesustenabile si potential de economisire ridicat in infrastructurile publice, inclusiv cladiri publice, precum si la nivelul cladirilor rezidentiale ; d) Nivel de poluare ridicat la nivelul zonelor urbane ; e) Resurse de patrimoniului cultural, dar slab valorificate ; f) Potential turistic valoros, echilibrat distribuit teritorial - alternative pentru revigorarea zonelor mai putin dezvoltate / izolate ; g) Gradul scazut de accesibilitate al anumitor zone ale tarii, care are drept consecinta o atractivitate scazuta si investitii extrem de reduse ; h) Infrastructurile educationale, de sanatate si de servicii sociale subdimensionate impiedica incluziunea sociala si dezvoltarea capitalului uman ; i) Nivel scazut al inregistrarilor cadastrale, care afecteaza implementarea politicilor privind dezvoltarea socio-economica a comunitatilor locale; j) Orase cu functii urbane insuficient dezvoltate cu impact negativ asupra cresterii economice la nivel regional ; k) Inovare si Cercetare & Dezvoltare. Axele prioritare care au relevanță deosebită pentru dezvoltarea și implementarea S.I.D.U. sunt: Axa prioritară 3 - Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon A treia axă cuprinde două priorități de intervenție axate pe eficientizarea consumului de energie în clădirile publice, spațiile publice și locuințe pe de o parte și implementarea unor măsuri menite să reducă emisiile de CO2 din domeniul transporturilor prin planuri de mobilitate sustenabilă, pe de altă parte. Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltării urbane durabile Cele patru priorități de intervenție vizează 39 reședințe de județ și urmăresc dezvoltarea bazată pe principiile sstenabilității. Promovarea măsurilor de transport mai eficiente din punct de vedere al consumului de energie, de îmbunătățire a condițiilor transportului public și de dezvoltare a infrastructurii necesare desfășurării în condiții optime a transportului, dar și realizarea planurilor de mobilitate durabilă sunt posibile prin prima prioritate a acestei axe. A doua prioritate de intervenție urmărește dezvoltarea infrastructurii destinate pietonilor și bicicliștilor, incluzând și facilități pentru sport și recreere. A treia prioritate de intervenție vizează zonele defavorizate și susține refacerea infrastructurii de transport auto și pietonale locale, a rețelelor de utilități, a spațiilor publice și a facilităților recreaționale și a clădirilor destinate utilizării publice pentru activități educative, culturale și recreative. Primele trei axe sunt completate de o a patra prin care se pot construi, reabilita, moderniza și extinde infrastructurile de învățământ. Axa prioritara 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Prin cele două priorități de intervenție sunt finanțate proiectele de conservare, reabilitare și protecție a monumentelor istorice, de dotare cu echipamente necesare siguranței acestora, dar și activitățile de promovare și marketing a patrimoniului cultural. Alături de acestea, sunt susținute și dezvoltarea infrastructurilor pentru pietoni și bicicliști, și a dotărilor urbane publice pentru petrecerea timpului liber. 5|P a g i n ă Axa prioritara 7 - Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului Principalele acțiuni eligiblie în cadrul acestei axe sunt cele de valorificare a potențialului endogen, în special cel balnear, prin realizarea infrastructurilor de agrement, tratament și a facilităților conexe, inclusiv a infrastructurii rutiere de acces. Pe lângă acestea, acțivitățile de promovare turistică a obiectivului finanțat este, de asemenea, finanțabilă prin prioritatea 7.1 a acestei axe prioritare. Axa prioritara 8 - Dezvoltarea infrastructurii sanitare şi sociale Prioritatea 8.1 a acestei axe urmărește reducerea inegalităților sociale în ceea ce privește sănătatea și serviciile sociale, susținând proiectele de creștere a accesibilității persoanelor la servicii de sănătate – construcția, reabilitarea sau modernizarea unităților integrate comunitare socio-medicale, dotarea sau modernizarea unităților de primiri-urgențe și a spitalelor de urgență regionale și reabilitarea, modernizarea sau extinderea infrastrucutrii de servicii sociale fără componenta rezidențială. Creșterea incluziunii sociale este o altă direcție abordată de această axă prioritară, fiind vizată creșterea accesului la infrastructuri culturale și de recreere prestate de colectivitățile locale, dar și construcția, reabilitarea și modernizarea locuințelor de tip familial. Axa prioritara 9 - Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban Prioritatea 9.1. - Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității reprezintă unul dintre principiile de bază ale Politicii de Coeziune pentru perioada 2014-2020, iar pe plan local se urmărește a fi aplicat prin proiecte de construcție, reabilitare sau modernizare care vizează infrastructura de [...]