HCL 73/2022 București Sectorul 5 adoptată

MUNICIPIUL BUCUREȘTI CONSILIUL LOCAL SECTOR 5 Strada Fabrica de Chibrituri nr.9-11, Sector 5, București HOTĂRÂRE privind aprobarea depunerii cererii de finanţare cu titlul „Locuinte nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București” și a cheltuielilor aferente în cadrul apelului de proiecte prin Programul Naţional de Redresare și Rezilienţă- PNRR/2022/C10/1/A. 1.2. Având în vedere: -Referatul de aprobare al Primarului Interimar al Sectorului 5 al Municipiului București nr. 185614/21.06.2022; -Raportul de specialitate al Direcţiei Generale de Achiziţii și Investiţii —Direcţia de Investiţii nr DI652/21.06.2022; -Avizul Comisiei pentru buget, finanţe, taxe locale, fonduri europene și alte activități economice; -Avizul Comisiei pentru urbanism, lucrări publice, administrarea teritoriului, domeniul public și privat al Sectorului 5, patrimoniului şi fondului funciar; -Dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum şi pentru modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, cu modificările şi completările ulterioare; -Legea de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 24/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de relansare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, componenta C10- Fondul Local -Ghidul Solicitantului , aferent Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă; Potrivit prevederilor art.3 și art.4 din Hotărârea Guvernului nr. 907/2016, privind etapele de elaborare și conţinutul — cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare; Ținând cont de art. 41,art. 44 si art. 45 din Legea nr. 273/2006, privind finanţele publice locale; În temeiul art. 139 alin.(1) şi alin (3) lit. a), art. 140 alin.(1), art.166 alin (2), lit. k, art. 196 alin.(1) lit.a) şi art. 243 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 5 HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă depunerea cererii de finanţare cu titlul „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul $ al Municipiului Bucureşti” în vederea finanțării acestuia în cadrul Programului Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă, Pilonul IV - Coeziune socială și teritorială, Componenta C10 - Fondul Local, AJ.2 - Construirea de locuinţe pentru tineri/locuinţe de serviciu pentru specialiști din sănătate şi învățământ. Art.2. Se aprobă nota de fundamentare a investiţiei „Locuinte nZeb pentru tineri in Sectorul 5 al Municipiului Bucuresti”, a cheltuielilor legate de acest proiect, conform Anexei |, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art.3. Se aprobă cheltuielile eligibile şi neeligibile aferente proiectului şi se prevăd în bugetul local pentru perioada de realizare a investiţiei, în cazul obţinerii finanţării prin Programul National de Redresare si Rezilienţă, conform legislaţiei în vigoare. Art. 4. (1) Se aprobă valoarea totală a proiectului „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București” care include și achiziţia ce va fi organizată la nivel centralizat de către Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administraţiei, după cum urmează: - Valoarea investiţiei „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti”, a cheltuielilor legate de acest proiect aferent este de 54,912,255.77 lei fără TVA/ 65,345,584.37 lei cu TVA. - Valoarea staţiilor de încărcare pentru vehicule electrice este de 5,414,970.00 lei fără TVA/ 6,443,814.30 cu TVA. - Valoarea totală a proiectului „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București”, a cheltuielilor legate de acest proiect este de 60,327,225.77 lei fără TVA/ 71,789,398.67 lei cu TVA. (2) Valoarea TVA aferentă cheltuielilor eligibile pentru investiţia „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București” în valoare de 10,433,328.60 lei va fi asigurată de la bugetul de stat, din bugetul coordonatorului de reforme şi/ sau investiţii pentru Componenta 10 - Fondul Local Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, în conformitate cu legislaţia în vigoare. (3) Sectorul 5 se obligă să asigure spaţii adecvate pentru amplasarea unui număr de 44 de stații de încărcare pentru vehicule electrice, care va presupune și posibilitatea de staționare a vehiculelor pe perioada încărcării, precum și toate activităţile şi costurile necesare pentru punerea în funcțiune a staţiilor. Stațiile de încărcare vehicule electrice vor fi achiziționate centralizat la nivel naţional de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei. Art, 5. Se aprobă descrierea sumară a investiţiei „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului București” conform Anexei 2, parte integrantă a prezentei hotărâri. Art. 6. Sumele reprezentând cheltuieli neeligibile și/sau conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului „Locuinţe nZeb pentru tineri în Sectorul 5 al Municipiului Bucureşti ”, aferente activităților Sectorului 5 din proiect, dar care sunt absolut necesare pentru implementarea proiectului în condiţii optime vor fi susținute din bugetul local al Sectorului 5. Art. 7. Se vor asigura toate resursele financiare necesare implementării proiectului în condiţiile rambursării/decontării ulterioare a cheltuielilor din Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă. Art.8. Primarul Interimar al Sectorului 5, prin aparatul de specialitate, Serviciul Evidenţă Acte Administrative-Direcţia Asistenţă Tehnică și Juridică, Direcţia Generală de Achiziţii şi Investiţii şi Direcţia Generală Economică vor aduce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri, conform competenţelor legale. Contrasemnează pentru legalitate, Secretar General al Sectorului 5 i: MANUC Nr.__7d__/27.06.2022 Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F ANEXA 1 la H.C.L. Sector 5 nr._73__/27.06.2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planul Naţional de Redresare şi Reziliență, Componenta 10 — Fondul Local Titlu apel proiect: [.2 - Construirea de locuinţe pentru tineri/locuinţe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ Cuprins 1. Descrierea pe scurta situaţiei actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) ...........uuaeeeaueeie: 2 2, Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică... 8 3. Corelarea cu proiecte deja implementate la nivel local ................mmmuu nenea eee 8 4. Corelarea cu proiecte în curs de implementare de la nivel local.............mmmu nenea 10 5. Corelarea cu celelalte proiecte pentru care se aplică la finanțare...............mmue cane 16 6. Efectul pozitiv previzionat prin realizarea obiectivului de investiții................mmuueeneeneneeeeeeeeneaeaee 18 7. Modul de îndeplinire a condiţiilor aferente investițiilor ..............mmneee nenea erau 20 B. Deserierea procesului die implementare ...............ouue aaa aaa emoqesapceenaeeeeetaaaaeasaeeaaeureeeaeasneaasaăieueresa avi 26 E Ai i ORB Ene EPOCA E a Rap a E a ramai s0E SR Ra 2 00 ea BRIDE 47 ea 28 PRI Aa ap pă 28 Faza p , RIMĂRIA SECTORULUI BUCUREŞTI Planul Naţional! de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specitic 1, ModelF Descrierea pe scurt a situației actuale (date statistice, elemente specifice, etc.) Municipiul București este capitala României și totodată, cel mai mare oraș al țării, atât ca număr de populaţie cât și ca suprafață. Bucureștiul este situat în sud estul țării, având următoarele coordonate geografice 44"26'N 26"06'E, Atât Municipiul Bucureşti, cât și sectoarele aferente acestuia fac parte din Regiunea de Dezvoltare București-ilfoy, această regiune fiind cea mai dezvoltată și dinamică regiune a României. Sectorul S este un sector în București, situat în partea de sud-vest a sectorului, fiind cuprins între sectoarele 4 (la est) și 6 (la vest). În centrul orașului, sectorul 5 are granițe comune și cu sectoarele 1 și 3. Din punct de vedere al poziționării, sectorul este orientat în partea de sud-vest a Bucureștiului, cu prelungiri în zona judeţului !lfov, care conduc spre orașele Giurgiu și Alexandria, învecinându-se la est cu sectorul 4, la nord cu sectoarele 1 şi 3, iar la vest cu sectorul 6. Figura 1. Poziționarea Sectorului 5 la nivelul Sectorului București Amplasarea Sectorului 5 este determinată începând de la intersecţia B-dul Regina Elisabeta cu Calea Victoriei, astfel: Limita de est a sectorului urmează traseul: Calea Victoriei până la P-ţa Naţiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la Str. Sfinții Apostoli, pe Str. Sfinții Apostoli până la Str. Antim, Str. Antim (toate inclusiv) până la Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), Str. George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează Bulevardul Libertăţii, Calea Rahovei până la intersecţia cu Str. Gazelei, pe Str. Gazelei, pe Str. Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la Str. Fabrica de Chibrituri, pe Str. Fabrica de Chibrituri (inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și |.T.A. Ilfov (lângă Autogara Filaret), Str. Serg. major Ancuţa Ilie, pe Str. Cuţitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin Costache, pe Str. Mitropolitul Veniamin Costache până la Str. Mitropolitul losif, pe Str. Mitropolitul Iosif, Calea Șerban Voda, Șos. Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată București-Giurgiu. Limita sud-estică este formată de o linie convenţională spre vest de la intersecţia căii ferate București-Giurgiu cu Șos, Giurgiului până la Str. Orșova, pe Str. Orşova (inclusiv) până la Șos. București-Măgurele. Limita continuă cu o linie convenţională de la intersecţia șoselei București- 2 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific Modei F Măgurele cu Str. Orşova, spre nord-vest până la drumul ce face legătura cu Gara Virteju; se continuă pe acest drum cu direcția nord-est până la Str. Botorca, pe Str. Botorca (inclusiv) până la Str. Simfoniei; de la Str. Simfoniei spre sud-vest pe drumul ce face legătura cu Str. Piatra Șoimului, pe Str. Drăganul (exclusiv) intersectând Șos. Alexandriei în dreptul km. 8, apoi stația de pompare a Întreprinderii canal-apă București, urmează Str. Ghidiceni spre sud-vest, circa 800 m, de unde continuă cu o linie convenţională până la Prel. Ghencea la intersecţia cu intrarea Floarea Galbenă, cuprinzând și Stațiunea experimentală de plante medicinale București. e Spre nord limita sectorului urmează traseul: Prel. Ghencea de la intrarea Floarea Galbenă până la Str. Brașov, pe Bd-ul. Ghencea până la intersecţia cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe Drumul Sării, B-dul. Geniului, Şos. Cotroceni până la râul Dâmboviţa (toate exclusiv), de unde urmează firul râului Dâmboviţa până la podul Elefterie, în continuare pe B-dul. Regina Elisabeta (inclusiv) până la intersecţia cu Calea Victoriei. Suprafața totală pe care se întinde Sectorul 5 al Sectorului București este de 30 km pătraţi. Acest sector reprezintă una dintre cele mai bune oportunități investiționale deoarece la nivelul acestuia există una dintre cele mai mari rezervaţii de terenuri nedezvoltate, fiind amplasate la o distanţă relativ mică de centrul orașului, Zona Antiaeriană fiind în mare parte în proprietate publică și reprezentând unul dintre cele mai importante zone pentru atragerea de investiții de la nivelul Sectorului București. Populaţia sectorului era de aproximativ 304,126 de locuitori la nivelul anului 2019, aceștia fiind repartizați în mod inegal în cele 6 cartiere mari ale sectorului, mai exact: 13 Septembrie, Cotroceni, Sălaj, Ferentari, Rahova, Ghencea. Sectorul 5 este tranzitat pe latura nordică de Râul Dâmboviţa, râul străbate Municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest la sud-est și trece prin următoarele zone ale capitalei: Semănătoarea, Grozăvești, Cotroceni, Eroilor, Naţiunile Unite și Izvor, Piaţa Unirii, Timpuri Noi, Văcărești, Vitan-Bârzești, Nicolae Grigorescu și apoi iese din oraș în dreptul localității Glina. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific ModelF Figura 2. infrastructura culturală a Sectorului Bucureşti 9 crom SCION 4 ge Sectorul 5 este conectat la nival național prin intermediul: Drumuri Europene/ Autostrăzi: E81: Zona Cotroceni — Sector 6 — Autostrada A1 Drumuri Naţionale: DNCB: Drumul Naţional Centura București DN 5: spre Jilava DN 6: spre Bragadiru e . . se s Conectivitatea Sectorului 5 cu drumurile europene și naționale este redată prin harta legăturilor rutiere de mai jos: Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 - Fondul Local Anexă la Ghidul specific ModelF + E, Pi : E în Figura 3. Legături rutiere ale Sectorului 5 în ceea ce priveşte locuirea la nivelul Sectorului 5, în la nivelul anului 2011 era prezentată următoarea evoluţie a datelor statistice: 3602-20: MIRI 3990-2001 IO 19 co. III 3909-1945, ID ame 1919 (BR La 5.000 20.009 12.090 20005 35.000 30.008 35.000 40.00% Figura 4. Distribuţia fondului locativ în Sectorul 5, pe tipologii şi vârste la nivelul, 2011 Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenţa C10 - Fondul Loca Anexă la Ghidul specific Model £ Regimul de înălțime al locuinţelor colective variază între locuinţe P+3 și P+10, cele de tip P+10 fiind prezentate în apropierea Bulevardelor principale. O problemă a sectorului în prezent este faptul că a lipsit cu desăvârșire o abordare favorabilă asupra eficienței energetice și a adoptării obiectivelor nZEB, la clădirile orașului. Ba mai mult, o mare parte a clădirilor, atât cele pentru locuire colectivă cât și clădirile publice și-au depășit ciclul de funcționare, fiind necesară o regenerare rapidă a acestor clădiri. Sectorul 5 este o zonă urbană în care există o delimitare destul de clară referitor la locuirea colectivă și locuirea individuală. Locuirea colectivă este dezvoltată de-a lungul arterelor principate: spre exemplu Șoseaua Alexandriei, Calea 13 Septembrie. Locuirea individuală este prezentă spre limita teritorială a Sectorului 5 cu județul ilfov, bineînțeles existând situații specifice referitor la locuirea colectivă, zone precum Sălaj, Ferentari și Strada lacob Andrei. Conform datelor publicate de către Institutul Naţiona! de Statistică în Baza de date online — TEMPO, locuinţele existente în municipiul Bucureşti la sfârșitul anului 2020 atingeau un număr de 888,857, acestea fiind atât în proprietate publică cât și privată. Conform Proiectului „ALERT” — proiect dedicat conștientizării riscului seismic în Bucureşti, au fost identificaţi la nivelul întregului Municipiu la data de 26.05.2022 un număr de 6,121 de oameni care locuiesc în clădiri clasa | de risc seismic. Din punct de vedere al Sectorului 5, situaţia este preponderent periculoasă din acest punct de vedere în zona centrală, în cadrul Inetului Principal. Figura 5. Harta de risc seismic - sursa: Proiectul “ALERT” dedicat conştientizării riscului seismic La nivelul Sectorului 5, Serviciile din cadrul Primăriei țin evidenţa locuinţelor sociale. Situaţia locuințelor sociale de la nivelul anului 2021 era următoarea: 115 apartamente şi 3 locuinţe sociale, din 6 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F care doar pentru 42 de unităţi locative există contracte de închiriere. În ceea ce priveşte solicitările formulate de către tineri, în anul 2021, Primăria Sectorului 5 al Mun. Bucureşti a înregistrat un număr de 806 cereri pentru locuinţe sociale. Cererile formulate de către tineri sunt relativ reduse având în vedere imposibilitatea Primăriei Sectorului 5 de a soluţiona cererile formulate în anii anteriori. Având în vedere acest aspect, cât și promisiunile neîndeplinite ale autorității locale în perioada 2016-2020, transmiterea solicitărilor din partea populaţiei a fost influențată negativ, prin urmare, interesul în formularea unor noi solicitări din partea tinerilor s-a redus considerabil. Potrivit datelor furnizate de Primăria Sectorului 5, există multe apartamente şi case vechi care nu corespund standardelor de confort medii din Uniunea Europeană. Situaţia accesului la utilităţi la nivelul sectorului se prezintă în felul următor: în cadrul Analizei SWOT de la nivelul Strategiei de Dezvoltare Locală a Sectorului 5 a fost identificat ca punct slab lipsa reţelei integrale de apă, canalizare și a stației de epurare. Sectorul 5 se confruntă la nivel locai cu următoarele provocări ce ţin de locuire: calitate redusă a locuirii, oferta de locuinţe pentru tineri este redusă şi nu acoperă cererea, tinerii sunt în imposibilitatea financiară de achiziţionare a unei locuinţe. Așasar, se identifică următoarele nevoi de dezvoltare a fondului locativ la nivelul! Sectorului 5: 1. Numărul redus de locuinţe afiate în proprietate publică de la nivelul sectorului, care nu poate satisface cererea ridicată de locuinţe sociale, pentru tineri și specialiști; 2. Ponderea ridicată a locuințelor (apartamentelor) construite în perioada comunistă și amplasate în blocuri cu confort redus, eficiență energetică scăzută și spații adiacente de slabă calitate. De asemenea, la nivelul Sectorului 5, principalele tendinţe sociale identificate sunt: e tendința de migrare a populației care conveţuiesc în locuințe colective către locuințe individuale de la periferia sectorului sau din localităţi rurale; e creşterea numărului de persoane expuse riscului de excluziune socială (vârstnici, copii ai căror părinţi lucrează în străinătate, tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, persoane cu handicap, etc.) și tendinţa de segregare socială a marilor ansambluri de locuinţe colective, care tind să concentreze populaţia săracă; e scăderea și îmbătrânirea populaţiei, ca urmare a scăderii natalității și a migraţiei externe; e creșterea parcului auto și a congestionării traficului în zona marilor ansambluri de locuinţe. Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă Componenta C10 — Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F 2, Necesitatea și oportunitatea investiţiei pentru care se aplică Proiectul cu impact social, iniţiat la nivel local de către Sectorul 5 vizează creşterea accesului la locuinţe de calitate pentru tinerii aflaţi în dificultate, Primăria Sectorului 5 primește cereri de locuinţă din partea familiilor de tineri, numărul cererilor depăşind numărul spaţiilor locative deţinute de Primarie. Prin urmare, se impune construirea de locuinţe pentu tineri, pentru a se soluţiona măcar în parte această problemă. Cea mai acută problemă socială o constituie lipsa locurilor de muncă. Din acest punct de vedere se estimează ca în anii următori problema să persiste, deoarece, în momentul de față, piața de muncă este în proces de evoluţie, iar pentru personalul disponibilizat nu există o alternativă reală de ocupare, fapt ce conduce la creașterea continuă a presiunii sociale. La toate acestea se adaugă efectele negative ale lipsei locurilor de muncă cu specific de calificare pentru cei care se află în căutarea unui toc de muncă. Din aceste cauze (în mod special din lipsa alternativelor locurilor de muncă) a crescut numărul persoanelor (familiilor) care beneficiază de venit minim garantat, crescând gradul de dependenţă a populaţiei de serviciile sociale existente, ceea ce determină cheltu [...]