HCL 76/2014 Brăila adoptată

ROMANIA JUDETUL BRAILA MUNICIPIUL BRAILA CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRAILA :H: O T A R A R E A N'" R. 7 6 din. 27.03.2014 Privind : Aprobarea Strategiei Energetice a Municipiului Briiila pentru perioada 2014·2020. ClONSILIUL LOClAI. :m:u:NIClIPAL BRAIL.A. La initiativa Primarului Municipiului Braila ; Avand In vedere referatul de aprobare al initiatorului, raportul comun de specialitate al Directiei Strategii, Programe ~i Proiecte de Dezvoltare, Relatii Internationale ~i Directiei Tehnice , precum ~i raportul comisiei de specialitate nr. 3 din cadrul C.LM. Braila ; In conformitate cu prevederile O.G . nr. 22/2008 privind eficienta energetica ~i promovarea utilizarii la consumatorii fin ali a surselor regenerabile de energie, H.G.R. nr. 409/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica ~i promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, H.G.R. nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei pentru perioada 2007 - 2020, H.G.R. nr. 1535/2003 privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie ~i H.G.R. nr. 163/2004 privind aprobarea Strategiei nationale In domeniul eficientei energetice; In baza art. 36 alin. (1) ~i (2) lit. b) ~i alin. (4) lit. e) din Legea nr. 215/2001 , republicata , cu modificarile ~i completarile ulterioare; In temeiul art. 45 alin . (1), coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala, republicata , cu modificarile ~i completarile ulterioare; :H:OTARASTE: Art.1 Se aproba Strategia Energeticii a Municipiului Briiila pentru perioada 2014·2020, conform anexei, parte integranta din prezenta hotarare. Art.2 Prezenta hotarare va fi dusa la Indeplinire de Primarul Municipiului Braila , prin Directia Strategii, Programe ~i Proiecte de Dezvoltare, Relatii Internationale ~i Directia Tehnica, iar Secretarul Municipiului Braila 0 va comunica celor interesati. PRE~EDINTE DE ~EDINTA, ~A8t'-J DAN ~~ .('c./~!'. 0 t·' " \\~. ;J;i:~~J;i/, r ~~ CONTRASEMNEAZA p.S E eRE TAR, \ , ". L--- ' .( :';, { If.A .P I ~\ .... ~~ ION  direct de crepere economl reducere a poluaril ~i de ·eco folos i te intr-un BRAILA Bra i I a +40 239 69 49 47  STRATEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUIBRAILA 201 4 - 202 0 Balan/a energetica Analiza ce reprezintA, intr-un cadru coerent, toate cantitAlile de energie prod use, transform ate, transportate ~i consumate intr-o zon~ geografic~ ~i intr-o perioad~ de timp data; aceste cantitAli de energie sunt exprimate in aceea~i unitate de mlisura, pentru a putea fi comparate ~i insumate. Biomasa Biomasa este partea biodegradabilli a produselor, de~eurilor ~i reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele vegetale ~i animale, silviculturli ~i industriile conexe, precum ~i partea biodegradabilli a de~eurilor industriale ~i urbane. Biomasa este resursa regenerabilli cea mai abundentA de pe planetli incluziind toatA materia organic~ produsli prin procesele metabolice ale organismelor vii . Biomasa este prima formli de energie utilizatA de om, odata cu descoperirea focului. Biodiesel Biodieselul este un combustibil asemanlitor cu dieselul, dar care nu este derivat din petrol, ci din uleiuri vegetale ~i grlisimi animale. Motoarele actuale diesel pot folosi combustibili biodiesel ~rli a fi necesare modificari structurale. Biodieselul este un combustibil mai eficient din punct de vedere al emisiilor de CO,dedit dieselul pe bazli de petrol ~i nu se limiteazli la automobile, fiind utilizat ~i de trenuri ~i avioane. Bioetanoi Bioetanolul este un combustibil ecologic, formula chimicli fiind acee~i cu cea a alcoolului etilic gasit in bliuturile spirtoase. Bioetanolul este folosit ca 0 altemativli la benzina, in amestecuri de proportii diferite cu aceasta sau in stare purl!. Planurile viitoare prevlid cre~terea ponderii bioetanolului, in vederea reducerii emisiilor de gaze ce creeazli efectul de serli. Biogaz Biogazul este gaz produs prin descompunerea materiei organice (reziduri animale ~i vegetale, de~euri menajere etc.) in absents oxigenului. Componentele principale ale biogazului sunt metanul ~i dioxidul de carbon. Metanul din biogaz permite utilizarea acestuia pe post de combustibil, fiind una din sursele de energie regenerabile. Centrale eoliene Impropriu denumite, centralele eoliene sunt de fapt ferme formate din mai multe turbine eoliene, conectate impreuna la reteaua de distributie a curentului electric.in componenta unei centrale eoliene nu intr~ doar turbinele eoliene, ci ~i redresoarele de curen!, transformatoarele ~i corectoarele factorului de putere. Amplasarea centralelor eoliene trebuie sli tinli cont de valoarea viintului in regiune, pretul tere- nului, impactul vizual asupra structurilor din vecinlitate ~i apropierea de reteaua de distributie a curen- tului electric. Centrale geotermale Centralele geotermale au ca scop unic captarea energiei geotermale emisli de pamant. Principiul de functionare este simplu. Se injecteaza prin crliplituri apa sub presiune la cativa kilometri adancime, in zo- nele calde ale scoartei terestre. Apa iese pe alta parte inclilzitA sub forma de aburi, care sunt apoi transfor- mati in electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei rl!cite. Printre dezavantajele centralelor geotermale 1  STRATEG /A ENfHGrTlcA A IVIUN /CiP/uW/ BRAIlA 2014 · 2 02(' se numara cre~terea instabilitalii solului din zona, putiind fi cauzate chiar ~i cutremure de intensitate re- dusa. Cerlifical verde Este documentul care atesta 0 cantitate de I MWh de energie electrica produsa din surse regenerabile de energie ~i livrata in relea. Certificatele verzi se tranzactioneazli separat fata de energia prod usa, cii~tigurile din viinzarea acestora reprezentiind 0 stimulare a producatorilor din surse regenerabile de energie. Fumizorii sunt obligali sa achizitioneze un anumit numar de certificate verzi anual, incurajiind astfel acest tip de producatori. Consenarea energiei Totalitatea activitlitilor orientate spre utilizarea eficienta a resurselor energetice in procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distribulie ~i con sum al acestora, precum ~i spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include trei componente esentiale: utilizarea eficientli a energiei, cre~terea eficientei energetice ~i inlocuirea combustibililor deficitari. Creslerea eficienlei energelice imbunatlitirea eficienlei utilizlirii energiei datoritli schimbarilor tehnologice, de comportament ~i/sau economice. Energie Toate formele comerciale de energie disponibile ~i de resurse energetice, incluzlind energia electrica, gazul natural, inclusiv gazul natural lichefiat ~i gazul petrolier lichefiat, ~i orice combustibil utilizat pentru inclilzire ~i rlicire, inclusiv pentru incalzirea in sisteme centralizate de alimentare cu energie termicli ~i aer conditionat, carbunii ~i lignitul, turba, combustibilul pentru transport, excluzlind combustibilul pentru aviatie ~i depozitele strliine de combustibil, ~i biomasa. Energie regenerabilii Se refera la forme de energie produse prin transferul energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a viinturilor, a apelor curglitoare, a proceselor biologice ~i a caldurii geoter- male pot fi captate de clitre oameni utiliziind diferite procedee. Sursele de energie ne-reinnoibile includ energia nucleara, precum ~i energia generatli prin arderea combustibililor fosili, a~a cum ar fi lileiul, car- bunele ~i gaze Ie naturale. Aceste resurse sunt, in chip evident, limitate la existenta zliclirnintelor respective ~i sunt considerate in general ne-regenerabile. Dintre sursele regenerabile de energie fac parte: energia eoliana, energia solara, energia apei, energia mareelor, energia geotermicli, energie derivatli din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz. Toate aceste forme de energie sunt valorificate pentru a servi la generarea curentului electric. Energie solarii Energia solara este una din cele mai sigure surse de energie regenerabila allituri de cea geotermala, puterea val uri lor si biomasa. Tehnicile de captare a energiei solare permit transformarea acesteia in elec- tricitate, inclilzire ~i chiar alimentarea avioanelor. Principalele metode de captare a energiei solare sunt fo- losirea celulelor fotovoltaice sau Inclilzirea unui fluid ~i transformarea aburului in electricitate. Energie eolianii Energia eoliana este una din formele de energie regenerabilli folositli din timpuri stravechi, la morile de viint pentru mlicinat griiul. De mai multi ani turbinele eoliene sunt folosite In zonele cu vanturi con stante tot timpul anului pentru a produce electricitate, la nivel mondial fumiziind circa I % din totalul de electricitate produsli. Cea mai mare problemli care Impiedica energia eoliana sa fie folosita drept sursa continua de electricitate este inconsistenta puterii viinturilor. 2  STRA TEGIA ENERGE mA A MUNIClPIUWI BRAILA 201 4 • 202 (> Energie geo/erma/ii Energia geotermala este aeea energie stoeata de Pamant din atmosfera ~i oeeane , sau care provine din adaneurile Piimantului. Printre avant~ele energiei geotermale se numara indepedenla de vreme ~i eic- lui zi/noapte, este eurata ~i nu influenleazii negativ mediul ineonjuriitor. Centralele care eapteazii energia geotermalii insii pot afecta solul din jur (eiind apa fierbinte este injeetata in roea pentru oblinerea aburului) ~i emit eantitiili miei de C02~i sulfuri. Pompe de ca/dura Pompele de ealdura sunt dispozitive eu rol de transfer al ciildurii din ~i in pamiint. Prineipiul se ba- zeazii pe temperatura constanta din sol , la eii\iva metri adiineime, unde se pastreazii in jurul valorii de 10 - 30"C tot timpul anului, in funqie de zona elimatiea. lama, pompele de ciildurii pot ineiilzi locuinlele, iar vara Ie riicese, transferiind eiildura in sol. Pompele de ciildurii sunt eunoseute ~i sub numele de sisteme de geo-schimb. Pompele de ciildurii se impart in douii eategorii: eele care transferii eiildura prin apa dintr-un circuit inchis ~i eele care transferii eiildura prin intermediullevilor metal ice (eupru, spre exemplu). Panouri so/are Panourile solare folosese celulele fotovoltaice pentru a transfonna direct energia din razele soarelui in electrieitate. Industria panourilor sol are este una din eele mai dinamiee din domeniul energiei, crescand produelia eu peste 50"10 in fiecare an. in 2007, prin intermediul panourilor solare s-a prod us energie de peste 12.000 de MW, 90% din aceasta fiind transmisa direct in liniile de distribtilie a curentului, restul fiind folositii pentru alimentarea locuintelor izolate. Piroliza Piroliza este procedeul de transfonnare sau de deseompunere ehimicii a substantelor organ ice in eondiliile unei temperaturi inalte si de nepiitrundere a aerului. Reducerea emisiilor po/uanfe ineiilzirea globalii este un fenomen eauzat in principal de ere~terea nivelului de CO2 din atmosferii datoritii arderilor eombustibililor fosili . in aeeste condilii este nonnal sa incerciim sii redueem emisi ile de C02 prin folosirea unor motoare eu ardere intemii mai eficiente sau a combustibililor mai "eurati" . in aceastii categorie intrii ~i vehieulele eu hidrogen. Sisfeme so/are penfro apa ca/da Sistemele solare pentru apa calda folosese rezervoare de apii ~i colectoare de caIdurii pentru a incaIzi apa menajerii din locuinte. Rezervoarele trebuie sa fie bine izoiate, pentru a nu pennite ricirea rapidii a apei. Sistemele simple integreazii colectorul ~i rezervorul in ~i incinta in :wnele eu climat cald se folosese sistemele solare de apii caldii eu eircuJatie directii, apa incaIzitii de coIectoc fiind distribuitii direct in casii.. in celelalte zone, coIectoruJ inciil~e un lichid ell temperaturii sc3zutii de ingbetare, care apoi incii~te apa ce intrii in locuintii. Surse regenerabile de energie Surse de energie regenerabile sunt: eolianii, solara, geotennalii, a valurilor, a mareelor, energia hidro, biomasa, gazul de fermentare a ~Ior, denumit ~i gaz de depozil, sau gaz de fennentare a niimo- lurilor din ;oSlalaliile de epurare a apelor uzale ~i biogaz. 3  STRA 7EGI/I ENERGETICi1 A MUNICIPIULUI BRA.ILA 201 4 - 202C Turbinele eoliene Turbinele eoliene au doua destinalii majore: includerea lntr-o centrala eoliana sau furnizarea de energie locuinlelor izolate. in cazul din urma, turbinele eol iene sunt folosite impreuna cu panouri solare ~i baterii pentru a furniza constant electricitate In zilele lnnorate sau senine Tara van!. Abreviere de termeni ~i unitati de masurii : SRE - Surseregenerabi Ie de energie GJ - Giga Joule GW - Giga Watt GWh - Giga Watt ora kWh - Kilo Wattora MJ - Mega Joule MW - Mega Watt MW(el) - Mega Watt (capacitate electrica instalata) MW(t) - Mega Watt (capacitate termica instalata) PJ - Peta Joule T J - Terra Joule Tep - Tona echivalent petrol o C - Grade Celsius bar - Unitatea pentru presiune (I bar = 105 Pal Gcal- Unitate pentru energie (I Gigacalorie = 1,163 MWh) m 2 - Metru patrat mJ-Metru cub h - Ora W- Watt 4  STRATEGIA ENERGETICA A MUNICIPIUI UIBRAILA 201~ . 202U in societatea modemii, energia sub diferitele ei forme. constltUie un element de bazii in toate sectoarele de activitate, iar gospodiirirea eficienta a energiei constituie un important factor de progres ~i civilizalie. Imbuniitii\irea managementului energiei este un factor direct de cre~tere economicii, de reducere a poluiirii ~i de economisire a resurselor astfel incat acestea sa fie folosite intr-un mod cat mai productiv. OG nr.22/2008 privind eficienta energeticii ~i promovarea utiliziirii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie urmiire~te con~tientizarea necesitii\ii stringente a omenirii de utilizare a resurselor regenerabile. Efectele implementiirii soluliilor de cre~tere a eficienlei energetice sunt resimlite in primul rand la nivelul organizaliei care Ie implementeazii, unde constii in cre~terea competitivitiilii ~i profitabilitalii pe pia(ii, in reducerea impactului asupra mediului, etc. Efectele sunt resimlite la nivelul intregii societiiti, in contextul promoviirii dezvoltiirii durabile ~i al preocuparii generale de utilizare eticientii a tuturor resurselor materiale epuizabile. Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European ~i a Consiliului din data de 25 octombrie 2012 privind eficienta energeticii, de moditicare a Directivelor 2009/125/CE ~i 20 I 0/30lUE ~i de abrogare a Directivelor 2004/8/CE ~i 2006/321CE, continna cil obiectivul de eficienta energetica este unul dintre obiectivele principale ale strategiei UE. Pentru a pune in aplicare acest obiectiv la nivel national, statele membre au obligatia sa-~i stabileascii obiectivele nationale ~i sa indice in programele lor modalitatea prin care intentioneazii sa realizeze obiectivele in cauzii, unniirind totodatii ~i obiectivul global de reducere cu 20"10 a consumului de energie primaril al Uniunii pana in 2020 ~i imbuniitiitirea ulterioaril in materie de eficien(ii energeticil dupii 2020. Consiliului european a subliniat faptul ca 40% din consumul fmal de energie aI Uniunii este reprezentat de clOOiri, motiv pentru care, statele membre ar trebui sa instituie 0 strategie pe tennen lung, care sa vizeze renoviri profunde, eficiente din punct de vedere al costurilor, care sa reducil amt volumul de energie fumizat, cat ~i consumul de energie final al unei cliidiri, cu un procent semnificativ in comparatie cu nivelurile anterioare renovlirii. Este necesar ca rata renovlirilor de clOOiri sa creascii deoarece parcul imobiliar existent constituie sectarul cu eel mai mare potential de economisire a energiei. In plus, cladirile reprezintii un element esential in ceea ce priv~e indeplinirea obiectivului UE de reducere cu S0-95% a emisiilor de gaze cu efect de sera paoli in 2050 in raport cu 1990. CIOOirile dqinute de organismele publice reprezintii 0 pondere semnificativa din parcuI imobiliar ~ au 0 viZllIilitate ridicatii in viata publica ~i prin unnare, se recomanda stabilirea unei rate anuaIe a renovlirilor pentru cJadirile detinute ~i ocupate de administratiile publice. Volumul total aI cheltuielilor publiee reprezintii 19% din produsul intern brut al Uniunii. Din acest motiv, sectorul public constituie un motor important pentru orientarea pietei catre produse, cladiri ~i servicii mai eticiente din punct de vedere energetic, precum ~i in filvoarea modificlirii comportarnentului de consum energetic al cetateni10r ~i intreprinderilor. 5  STRA TEGIA ENERGETICA A MUNICIPIULUI BRA ILA 20N - 2020 A. Contextuleuropean' Provocarea energetica este una dintre marile probleme cu care se confrunta Europa de astiizi. Perspectiva cre~terii acute a pre\urilor ~i dependenta tot mai mare de importul de energie pun in pericol economia, determimindUniunea Europeana sa se bazeze mai putin pe rezervele de energie clasica. Este nevoie sa fie luate decizii foarte importante pentru a reduce drastic emisiile ~i pentru a combate schimbarile climatice. in anii urmatori se va investi masiv in infrastructura energetica europeana, pentru a 0 adapta la nevoile viitoare. Scopul politicii Uniunii Europene in domeniul energiei este de a asigura 0 aprovizionare energelicii sigurii $i durabi/ii, la prefUri accesibile. Politica este articulata in jurul obiectivelor ,,20-20-20", care trebuie atinse piina in 2020: • reducerea cu 20% in UE a emisiilor de gaze cu efect de sera comparativ cu nivelurile inregistrate in 1990, • 20% din energia consumata in UE sa provina din surse regenerabile, • imbunata\irea cu 20% a eficienlei energetice a UE. Figura 1 -Ponderea surselor regenerabile de energie (SRE) in consumul total de energie 81 statelor UE- obiectiv de atins in anul 2020 I • BE .... BG cz .... .... - .. Iii DE B' IE ::= El OK ....... - "J"!1to -:- ES n cv~ ~ iii'_ .! 1~ ~ i3~ =LV LT _HU J! _ _AT HL LU MT .- PL PT RD 51 fjIIISK ;lI;: 01 ..... SE - .~. _ UK 6  STRA TtGIA ENERGETIC}!. A MUNICIPIULUI BRAILA 201 , · 20zr Liderii UE au propus, de asemenea, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30% daca alii poluatori importanti din liirile dezvoltate ~i i [...]