HCL 43/2015 Brăila adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BRĂILA MUNICIPIUL BRĂILA _ CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL BRĂILA HA OTLTARNRAREA NR.AZ din 11.02.2015 Privind: Aprobarea PLANULUI DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRAILA, pe anul 2015. CONSILIUL LOCAL MUNICIPAL ERAILA La iniţiativa Primarului Municipiului Brăila; Având în vedere referatul de aprobare al iniţiatorului, raportul de specialitate al Compartimentului Situaţii de Urgenţă, precum şi rapoartele comisiilor de specialitate din cadrul C.L.M. Brăila; În conformitate cu prevederile art. 4 alin.(4), art. 13 lit. a) din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare, ale Ordinului nr. 132/2007 al M.A |. pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi ale art.15 lit.a) din Ordinul M.A.I. nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; În baza art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. d) şi alin. (6) lit. a) pct. 8 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) coroborat cu art. 115 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; HOTARASTE: Art.1 Se aprobă PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA, pe anul 2015, conform anexei, parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de Primarul Municipiului Brăila, prin Compartimentul Situaţii de Urgenţă, iar Secretarul Municipiului Brăila o va comunica celor interesaţi. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, DRĂGAN ION ANEXA _ la E.O.LM pn 93/4102. 20/75 ROMÂNIA JUDEŢUL BRAILA MUNICIPIUL BRAILA PRIMAR PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR LA NIVELUL MUNICIPIULUI BRĂILA - BRĂILA - 2015 APROBAT În sedinţa C.L.M. din data de...//..02:.2049..... Preşedirfţes: linţă Conform O.M.A.I. nr.132/2007 CUPRINS CAPITOLUL 1 - DISPOZIŢII GENERALE Sectiunea 1. Scop, definiţie obiective Sectiunea a 2-a. Responsabilitaţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referinţă 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilitaţi ale organismelor şi autoriaţilor cu atribuţii in domeniu CAPITOLUL II - CARACTERISTICILE UNITAŢII ADMINISTRATIV TERITORIALE Secţiunea 1. Amplasare geografica şi relief Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice Sectiunea a 3-a. Reţea hidrografică Secţiunea a 4-a. Populaţie Secţiunea a 5-a. Căi de transport Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale Secţiunea a 8-a. Specific regional/local CAPITOLUL III - ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Secţiunea a 7-a. Zone de rise crescut CAPITOLUL IV- ACOPERIREA RISCURILOR Sectiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie- intervenţie Sectiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor Sectiunea a 3-a. Fazele de urgenţă a acţiunilor Sectiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie - intervenţie Sectiunea a 5-a. Instruirea Sectiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional - decizional şi de cooperare CAPITOLUL V - RESURSELE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE CAPITOLUL VI - LOGISTICA ACŢIUNILOR CAPITOLUL VII - DISPOZITII FINALE ANEXE CAP.| DISPOZIŢII GENERALE. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor denumit în continuare P.AA.R, cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul Primăriei Municipiului Brăila, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. SECTIUNEA |. SCOP, DEFINIŢIE, OBIECTIVE 1.1 SCOPUL aplicării Planului de analiză şi acoperire a riscurilor, este de a asigura cunoaşterea de catre toţi factorii implicaţi a sarcinilor si atribuţiilor ce le revin premergator, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă, de a crea un cadru unitar si coerent de acţiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecarui tip de risc identificat. 1.2 DEFINIŢII: a Situaţia de urgenţă — eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate. m amploarea situaţiei de urgenţă — marimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale acesteia în care sunt amenințate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor statului democratic, valorile şi interesele comunitaţii. m intensitatea situaţiei de urgenţă -— viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de perturbare a stării de normalitate. m starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă — complex de factori de risc care, prin evoluţia lor necontrolata şi iminenta ameninţarii, ar putea aduce atingere vieţii şi populaţiei, valorilor materiale, culturale, importante şi factorilor de mediu. m Dezastrul reprezintă evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depaseşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii. 3 3 m Conflictul armat reprezintă forma de manifestare a violenţei armate, cu caracter internaţional sau neinternaţional, între doua sau mai multe enititaţi (parți beligerante) recunoscute. 1.3 OBIECTIVE: m Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale. Bi Amplasarea şi dimensionarea unitaţilor operative şi a celorlalte forţe destinate asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea si gestionarea situaţiilor de urgență. m Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative. Mm Alocarea şi optimizarea forțelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECŢIUNEA. II RESPONSABILITĂȚI PRIVIND ANALIZA ŞI ACOPERIREA RISCURILOR Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. Autoritaţile administraţiei publice locale (a municipiului) asigură aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare, prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă conform schemelor de risc , cuprinse în planul de analiză şi acoperire a riscurilor întocmit la nivelul primăriei municipiului. PAAR, se actualizează la fiecare început de an sau ori de câte ori apar alte riscuri decăt cele analizate sau modificări în organizarea structurilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial. 2. A ACTE NORMATIVE DE REFERINŢĂ Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă, republicată; H.G.R. nr.2288 din 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă; O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii - cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor; Ordinul comun M.A.P.D.R./MALI. nr. 551/1475/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea şi gestionarea 4 riscurilor cauzate de căderi de grindină şi secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă in domeniul fitosanitar invazii ale agenţilor de dăunătoare şi contaminarea cutturilor agricole cu produse de uz fitosanitar şi a Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure; O.MA.I. nr. 1494 din 07 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi in situaţii de urgenţă; Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001, privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea servciilor publice comunitare pentru situaţii urgenţă, modificată şi aprobată prin Legea nr. 363/2002 şi completată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 25/2004 ce a fost aprobată de Legea nr. 329/2004 şi O.U.G. 191/2005; O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15 din 28 februarie 2005; H.G.R. nr. 1491 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului - cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă; H.G.R. nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind prinicipiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste; H.G. nr. 547 din 9 iunie 2005 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecţie Civilă; O.M.A.|. nr. 360 din 14 septembrie 2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă; H.G. nr. 1854 din 22 decembrie 2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii; H.G. nr. 846 din 11 august 2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi luag; Legea nr. 448 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2000 privind Înfiinţarea formațiunilor de protecţie civilă, pentru intervenţie de urgenţă in caz de dezastru; H.G.R. nr. 642 din 29 imne 2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiiior pnblice şi operaterilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice; Ordinul comun M.T.C.T./M.A.I. nr. 1995/1160/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de, urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau 5 alunecări de, teren; = Ordinul comun M.A.I./M.M.P.A. nr. 1422/192/2012, pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hindrotehnice şi poluări accidentale; = O.M.A.I. nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase; a OMAL. nr. 1259 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de inştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare situaţii de protecţie civilă; a O.MALI. nr. 1184 din 06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare in situaţii de urgenţă; = O.MAL. nr. 1494 din 7 noiembrie 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind organizarea şi funcţionarea taberelor pentru sinistraţi în situaţii de urgenţă; a H.G.R. nr. 1040 din 9 august 2006 pentru aprobarea Planului naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; a H.G.R. nr. 1088/2000 pentru aprobarea Regulamentului de apărare impotriva incendiilor în masă; a H.G.R. nr. 560 din 15 iunie 2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, modificată cu H.G. 37/2006; a O.G. nr. 20 din 27 innuarie 1994 republicată, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente cu modificările şi completările ulterioare; a H.G.R. nr. 762 din 16 iulie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă. 2.2 STRUCTURI ORGANIZATORICE IMPLICATE m Consiliul Local Municipal. m Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă e preşedinte: Primarul Municipiului Brăila e vicepreşedinte: Viceprimar Municipiul Brăila e membrii: - şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărire comunală; - manageri/şefi ai unor instituţii şi operatori economici de interes local care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă; 6 e consultanţi: - specialişti/manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. 2.3 RESPONSABILITĂȚI ALE ORGANISMELOR ŞI AUTORITĂŢILOR CU ATRIBUŢII IN DOMENIU CONSILIUL LOCAL -— are următoarele obligaţii principale: aprobă planul de analiză şi acoperire a riscurilor, stabileşie resursele necesare pentru aplicarea acestuia; emite hotărâri, în condiţiile legii, cu privire la organizarea activitații de apărare împotriva incendiilor şi alte situaţii de urgenţă. instituie reguli şi măsuri specifice corelate cu nivelul şi natura riscurilor locale; Înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul voluntar de urgenţă şi aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al acestuia; desemneaza Şeful serviciului voluntar de urgenţă, la propunerea primarului, cu avizul |.S.U; prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele necesare în vederea organizării, înzestrării, funcţionării şi îndeplinirii atribuţiilor legale de către serviciile de urgenţă voluntare înfiinţate şi exercită controlul folosirii acestora; asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică şi de amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenţii, a lucrărilor pentru realizarea sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu; asigură imobile şi spaţii amenajate corespunzator pentru funcţionarea serviciului de urgenţă voluntar, precut şi mijloacele de comunicaţii necesare; Îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor şi protecţie civilă. PRIMARUL -— are urmatoarele obligaţii principale: asigură elaborarea planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia; asigură respectarea criteriilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia; coordoneaza organizarea permanentă a intervenţiei în caz de situaţii de urgenţă la nivelul primăriei, asigură participarea la 7 interveţie a serviciului voluntar de urgenţă, cu mijloacele din dotare, conducerea interventiei, până la sosirea forţelor |.S.U; asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau al manifestărilor publice; asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi instalaţiile tehnologice, aparţinând domeniului public şi privat al primăriei, precum şi la instituţiile publice; asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare, alarmare, precum şi de alimentare cu apa în caz de incendiu; organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, informează populaţia cu privire la modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu; asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, pregătirea profesională şi antrenarea lor; asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrană şi antidotul pentru participanţii la intervenţiile de lungă durată; analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de intervenţie şi asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare; comunică de îndată I.S.U, scoaterea şi repunerea din / în funcţiune a oricărei autospeciale de intervenţie, precum şi în scris, dotarea cu autospeciale de interventie noi; asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activitaţilor de informare şi educaţie a populaţiei, cu privire la comportarea în cazul unor situaţii de urgenţă; analizează şi soluţionează petiţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor şi alte situaţii de urgenţă. MEMBRII — din compunerea Comitetului Local Municipal pentru Situaţii de Urgenţă sunt specialişti din cadrul instituţiilor publice şi operatorilor economici de pe raza municipiului Brăila. Operatorii economici, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi alte structuri din primarie au obligaţia de a pune la dispoziţia, comitetelor pentru situaţii de urgenţă, toate documentele, datele şi informaţiile solicitate în vederea întocmirii PAAR. Documentele, datele şi informaţiile a căror divulgare poate prejudicia siguranţa naţională şi apărarea Ţării, ori este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat, se supun regulilor şi măsurilor stabilite prin legislaţie, privind protecţia informaţiilor clasificate. 8 CAP.II CARACTERISTICILE MUNICIPIULUI BRĂILA SECŢIUNEA |. AMPLASARE GEOGRAFICĂ ŞI RELIEF Municipiul Brăila este aşezat la 13 Km în amonte de vărsarea Siretului în Dunăre, pe malul stâng al Dunării, este ultimul port maritim din câte se află pe cursul fluviului. Coordonatele geografice ale oraşului sunt: 45 16' 20” latitudine nordică şi 25 18' 40” latitudine estică. Teritoriul administrativ al oraşului se mărgineşie la nord cu comuna Vădeni, la sud şi sud-vest cu comuna Chiscani, la est cu Dunărea şi Insula Mare a Brăilei, iar la vest cu teritoriul comunei Tudor Vladimirescu. Municipiul Brăila este aşezat în partea de nord-est a Judeţului Brăila, iar în raport cu Judeţele vecine se află la 90 Km fată de reşedinţa Judeţului lalomiţa — Slobozia şi de reşedinţa Judeţului Tulcea — Tulcea, la 105 Km faţă de reşedinţa Judeţului Buzău — Buzău, la 18 Km de reşedinţa Judeţului Galaţi - Galaţi şi la 80 Km de reşedinţa Judeţului Vrancea — Focşani. Municipiul Brăila se află la intersecţia magistralelor rutiere DN.2B, DN.21, DN.22 şi pe linia Căii Ferate Bucureţti — Buzău — Galaţi. sau Miresiia Municipiul Brăila se află la confluenţa luncii Dunării, munţilor Măcinului, Câmpiei Bărăganului, Câmpia Siretului Inferior şi Câmpia Covurluiului. Relieful este în general monoton, cu denivelari izolate (Lacu Sarat şi Lacu Dulce) şi pantă lină de la est la vest şi de la nord la sud, punctele cele mai ridicate fiind în centru oraşului. TULUI BRÂUL UNITATILE DE RELIEF iti 3 10 20 NIIEIN————— RM oictie Schema nr. 2 ei 3 Pa re INSURAT! pe - „ Pa Campie Co calita bu CAMPII TABULARE LIMITA GE JUDET a, re HISIPURI S! DUNE DE MSP CAMPII JOASE DE SUBSIDENTA DI Sici caza . cRoWwR 1 Campa Ramnicului CAMPII PIEMONTANE DE TRANZITIE 2 Campsa Buzau Caimatu arsa datetce Encictepecha Gecepetica ca Berner, =dtaa Sîintica a Enciopechca. Buciaes - 1982 10 Unitatea morfologică din care face parte municipiul Brăila este Terasa Brăilei şi are ca limită la vest valea lanca şi la est lunca Dunării, altitudinea oraşului variind între 15m si 30m NMN, punctele cele mai [...]