HCL 222/2026 Botoșani adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL BOTOŞANI MUNICIPIUL BOTOŞANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Municipiului Botoșani CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI, analizând propunerile d-nului Primar, Cosmin Ionuț Andrei cu privire la aprobarea Planului de ordine și siguranță publică a Municipiului Botoşani, văzând referatul de aprobare al inițiatorului, raportul de specialitate al Serviciului resurse umane, salarizare nr. 4846/09.07.2026, adresa conducerii Poliției Locale a Municipiului Botoșani nr. 3075/334/2026, avizul Comisiei Locale de Ordine Publică nr. 1/09.07.2026, rapoartele de avizare, precum şi avizele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Botoșani, în baza prevederilor art. 30 lit. g) din Legea Poliției Locale nr. 155/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor art. 3 alin. (1), al art. 5 alin. (1) și următoarele din Ordinul MAI nr. 92/2011 pentru aprobarea metodologiei de elaborarea a planului de ordine și siguranță publică al poliției locale, în temeiul art. 139 alin. (3) lit. a), art. 196 alin. (1) lit. a) și art. 240 alin. (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1 Se aprobă Planul de ordine și siguranță publică a municipiului Botoșani, în forma prezentată în anexă la prezenta hotărâre. Art. 2 La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, orice altă dispoziție contrară își încetează valabilitatea. Art. 3 Primarul Municipiului Botoşani, prin Poliția Locală a Municipiului Botoșani, precum și celelalte servicii ale aparatului de specialitate, va duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, Consilier local, Secretar general al Municipiului, Marian Voinescu Oana Gina Chiţanu Botoșani, 14 iulie 2026 Nr. 222  ROMÂNIA JUDEŢUL BOTOŞANI MUNICIPIUL BOTOŞANI CONSILIUL LOCAL Anexă la H.C.L. nr. 222 din 14 iulie 2026 PLANUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ AL MUNICIPIULUI BOTOŞANI PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONTRASEMNEAZĂ, Consilier local, Secretar general al Municipiului, Marian Voinescu Oana Gina Chiţanu CONSILIUL LOCAL BOTOŞANI Poliţia Locală a Municipiului Botoșani PLANUL DE ORDINE ȘI SIGURANȚĂ PUBLICĂ AL MUNICPIULUI BOTOŞANI Considerații generale Poliţia Locală a Municipiului Botoșani este organizată şi funcţionează în baza prevederilor Legii poliţiei locale nr. 155/12.07.2010 republicată, Hotărârii Guvernului României nr. 1332/23.12.2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale, Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Botoșani nr. 372/2010 prin care s-a aprobat reorganizarea Poliţiei Comunitare Botoșani în Poliţia Locală a Municipiului Botoșani, ca instituţie publică de interes local, cu personalitate juridică și în baza Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Botoșani nr. 192/2026 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Poliției Locale a Municipiului Botoșani. Poliţia Locală are competență teritorială de acțiune pe raza municipiului Botoșani, având ca principal scop îndeplinirea sarcinilor stabilite prin actele normative, actele administrative emise de autoritățile locale/centrale și prin Strategia Națională de Ordine Publică 2023-2027, iar ca obiective fundamentale - apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, proprietăţii publice şi private, creşterea siguranţei cetăţenilor, prevenirea şi combaterea faptelor contravenţionale şi infracţionale, a criminalităţii şi a infracţionalităţii stradale, în urmatoarele domenii: ►ordinea si linistea publică; ►circulatia pe drumurile publice; ►disciplina in constructii si afisajul stradal; ►protectia mediului; ►activitatea comerciala; ►evidenta persoanelor; ►alte domenii stabilite prin legi, acte administrative centrale, acte administrative emise de autoritățile locale. Poliția locală a municipiului este în subordinea Consiliului Local al municipiului Botoșani, 1 desfăşurându-şi activitatea în mod direct şi nemijlocit sub autoritatea şi controlul Primarului Municipiului Botoșani, pe baza următoarelor principii: legalității, încrederii, previzibilității, proximității si proporționalității, deschiderii şi transparenţei, eficienței si eficacității, răspunderii şi responsabilității, imparţialității şi nediscriminării. Poliţia Locală a Municipiului Botoșani are competență de a acționa pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege, strict pe raza municipiului Botoșani. În vederea eficientizării procesului de management operativ si pentru creşterea gradului de siguranţă şi de încredere al cetățenilor, structurile de ordine publică îşi desfăşoară activitatea în două locaţii – sediul principal din str. Mihail Kogălniceanu nr. 16 și sediul secundar din Centrul Istoric Botoșani. Politia locală a municipiului Botoșani coopereaza cu structurile Inspectoratului de Poliţie al Județului Botoșani, Inspectoratul de Jandarmi Județean Botoșani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Nicolae Iorga” al Județului Botoșani, colaborează cu Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Botoșani, Inspectoratul de Stat în Construcții, Direcţia de Sănătate Publică, cu celelalte autorităţi ale administrației publice centrale şi locale. În cazul executării în comun cu structurile Poliției Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menținerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulației rutiere, efectivele poliției locale acționează sub coordonarea directă a Poliției sau a Jandarmeriei, după caz. Cadru legislativ Constituția României Legea nr. 155/2010 - Legea poliţiei locale, republicată; O.U.G. nr. 57/2019 - privind Codul Administrativ; Legea nr. 60/1991 – privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice; Legea nr. 61/1991 - pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, actualizată; Legea nr. 421/2002 - privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului ori al unitaților administrativ-teritoriale, actualizată; Legea nr. 333/2003 - privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor (actualizată); Legea nr. 295/2004 - privind Regimul armelor şi muniţiei; 2 Legea nr. 4/2008 - privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive, actualizată; Legea nr. 15/2016 - privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun; H.G. nr. 1349/2002 - privind colectarea, transportul, distribuirea şi protecţia, pe teritoriul României, a corespondentei clasificate, actualizată; H.G. nr. 130/2005 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, actualizată; H.G. nr. 1391/2006 - pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, modificată și completată prin H.G. nr. 965/2016; H.G. nr. 1332/2010 – pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a Poliţiei Locale; H.G. nr. 301/2012 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor; O.G. nr. 2/2001 - privind regimul juridic al contravențiilor, actualizată; O.U.G. nr. 195/2002 - privind circulația pe drumurile publice, actualizată; O.U.G. nr. 97/2005 - privind evidenta, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români; Ordinul MAE nr. 60/2010 - privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice; Ordinul MAE nr. 92/2011 - pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine și siguranță publică al poliției locale; Ordinul MAE nr. 118/2018 - pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 60/2010 privind organizarea si executarea activitatilor de mentinere a ordinii si siguranței publice; Regulamentul European nr. 679/2016 - privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestora; Raportul de activitate al Poliției Locale a Municipiului Botoșani pentru anul 2025; 3  CAPITOLUL I ANALIZA SITUATIEI OPERATIVE A. Teritoriul municipiului Botoșani a) Așezarea geografică și suprafața Municipiul Botoșani este cel mai important centru urban al județului Botoșani, fiind un centru polarizator tradițional, cu funcția de reședință de județ. Situat în partea de sud-vest a județului, pe interfluviul dintre râurile Sitna, Dresleuca și Siret, municipiul Botoșani se află în apropierea graniței cu cele două state vecine din partea de est a României - Ucraina și Republica Moldova. Municipiul Botoșani se află la o altitudine medie de 163 m, nedepășind decât excepțional 200 m, în partea vestică. Dealurile din partea de vest a orașului fac parte din Podișul Sucevei – sectorul șeii Bucecea-Vorona cu altitudini maxime de 250 metri (Dealul Sulița), și cu altitudini minime - 150 metri - în partea de sud-vest și nord-est. Suprafața municipiului Botoșani este de 4.136 ha, din care intravilan 1.910 ha. În forma administrativă actuală, Municipiul Botoșani se învecinează cu următoarele localități: • în Nord – Cișmea, Răchiți, Cătămărești-Deal; • în Sud – Zăicești ; • în Vest – Manolești, Hudum, Curtești; • în Est – Stăuceni, Roșiori. Totodată, municipiul Botoșani este divizat în următoarele cartiere/zone: Calea Națională, Stejari, Bucovina, Grivița, Sucevei, Primăverii, Zona Industrială, Parcul Tineretului, Săvenilor, Cișmea, ANL Bucovina, Centrul Vechi, Piața Centrală, Bulevard, Împărat Traian, Pacea, Octav Băncilă, ANL Iași, Tudor Vladimirescu, Pușkin, Miorița, Tulbureni, Trei Coline, Șoseaua Iașului, Luizoaia și Manolești. Caracterul de centru polarizator în teritoriu al Municipiului Botoșani a fost confirmat de-a lungul timpului prin importanța acestuia din punct de vedere economic, social și cultural, iar pentru a confirma acest rol la nivel macro a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Botoșani conform O.G. nr. 26/2000, din dorinţa autorităţilor locale de a aborda în parteneriat dezvoltarea municipiului şi a localităților adiacente. În prezent, Zona Metropolitană Botoșani este formată prin asocierea Municipiului Botoșani cu unitățile teritorial-administrative localizate în aria de proximitate, respectiv: ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Județul Botoșani, prin Consiliul Județean Botoșani; 4  ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Orașul Bucecea; ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Vlădeni; ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Roma; ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Bălușeni; ♦ Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Curtești. Zona Metropolitană Botoșani este situată pe Arealul de dezvoltare Botoșani – Suceava și este situată la distanță apropiată de regiunile Cernăuți (Republica Ucraina) și raioanele Drochia și Edineț (Republica Moldova). b) Rețea de căi rutiere La nivelul municipiului Botoșani există o rețea de 275 de străzi, cu o lungime totală de 156,984 km. Aceasta este una de tip radial, cu 5 direcții principale. Principalele artere de circulație din municipiu sunt străzile din categoria I care măsoară 10,62 km și alcătuiesc trama majoră a orașului DN 28B - Calea Națională și Șoseaua Iașului, DN 29 - Str. Sucevei, Str Împărat Traian, DN 29D – Str. Tudor Vladimirescu. Municipiul Botoșani nu beneficiază de o centură ocolitoare pentru înlăturarea traficului greu, dar și de tranzit, din zonele intens locuite din intravilan (traseul actual pentru traficul greu cuprinde străzile Calea Națională, Tudor Vladimirescu, Împărat Traian, Pacea, Mihail Kogălniceanu, Bd. Mihai Eminescu). La rețeaua stradală se adaugă 286 km de trotuare și 21.242 mp de zone pietonale (cele 3 pietonale din centrul municipiului – Unirii, Transilvaniei și Bancar). c) Zone de agrement și obiective turistice Din punct de vedere funcţional, oraşul respectă organizarea şi structura oraşelor moderne: spaţiul administrativ şi cultural al oraşului se suprapune vetrei iniţiale a oraşului (centrul oraşului), spaţiul rezidenţial, format din mai multe cartiere, este grupat în jurul centrului civic, iar zonele industriale se găsesc poziţionate la periferie (în nordul şi sudul oraşului). Astfel, nucleul urban central cuprinde zona istorică (Centrul Vechi) și o zonă mai nouă, construită preponderent în perioada comunistă (Centrul Civic). Aceasta grupează funcțiunile cu caracter de centralitate de la nivelul municipiului, respectiv: ♦ Instituții publice și servicii de interes general; ♦ Construcții reprezentative, dintre care unele cu importanță istorică; ♦ Locuințe multifamiliale cu o configurație spațială deosebită; ♦ Spații amenajate cu expresivitate și importanță deosebită; ♦ Spații reprezentative pentru turism, agrement, promenadă și activități tradiționale; 5  ♦ Elemente importante de semnalizare și de informare; ♦ Rețea carosabilă și pietonală specifică acestui conglomerat funcțional. Centrul Vechi este partea cea mai veche a orașului din punct de vedere arhitectonic, care grupează un număr mare de clădiri cu destinație comercială datând din secolele XVII - XVIII. Clădirile sunt dispuse sub formă de L, iar fațadele spre stradă au forme arhitecturale din cele mai diverse, mai ales de factură apuseană, prelucrate creator în forme tradiționale, specifice acestui tip de construcții. Curțile interioare prezintă ordonanța clasică a caselor de târgoveți, cu galerii din stâlpi de lemn, balcoane din fier forjat si geamlâcuri susținute de console de lemn profilate. Centrul Civic cuprinde o serie de piețe și zone pietonale (Pietonalul Bancar, Pietonalul Unirii, Pietonalul Transilvaniei, Piața Revoluției), înconjurate de sedii ale unor instituții publice (Consiliul Județean, Prefectura, APIA, Direcția de Muncă, etc.), culturale (Galeria de Artă, cinematografe, etc.), centre comerciale (Magazinul ”Botoșani”, Mall-ul ”Uvertura”, Piața Agroalimentară, etc.), hoteluri și restaurante, sedii bancare, dar și de ansambluri de locuințe colective, cu un specific aparte. În această zonă regăsim clădiri de o valoare arhitecturală inestimabilă: - Casa ”Moscovici” (actuala Bibliotecă Județeană ”Mihai Eminescu”) - construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, îmbinând într-o sinteză armonioasă elemente al arhitecturii franceze cu cele germane; - Clădirea Muzeului Județean (Secția de Istorie și Arheologie) – monument istoric construit în anul 1913; - Clădirea Teatrului ”Mihai Eminescu” – datând din anul 1914; - Casa ”Ventura” - construită la sfârșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic; - Clădirea Primăriei - edificiu construit la sfârșitul sec. al XVIII-lea, în stil eclectic, de influență germană; - Casa ” Grigore Antipa” - clădire construită în stil eclectic de inspirație franceză la sfârșitul sec. al XIX-lea, unde s-a născut Grigore Antipa; - Casa ”Silion” - datează din jurul anului 1900 și îmbină stilul eclectic francez, cu cel art- nouveau. - Casa “Ankele”, construită în anul 1836 de Carol Ankele. - Casa “Sommer”, construită de către negustorul evreu Hirsch Sommer la mijlocul secolului al XIX-lea în stil arhitectural eclectic. - Casa Memoriala “Nicolae Iorga” datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În această casă construită în stil moldovenesc s-a născut şi a copilărit marele istoric Nicolae Iorga. - Clădirea Liceului „A. T. Laurian” inaugurată în 1885. 6  ► Parcuri Parcul Mihai Eminescu, cu o suprafața de 73338 mp., înglobează o serie de ”insule” de activități, de cele mai multe ori limitate de elemente constructive, spațiul ocupat de vegetație fiind in proporție de 63,61%, iar restul suprafeței cuprinde 2 locuri de joacă, un parculeț pentru câini, 3 terenuri de sport. Parcul Tineretului, cu o suprafață de 18758 mp., este poziționat la o distanță de aproximativ 5 minute de mers pe jos de centrul orașului. Parcul este pentru odihnă de scurtă durată sau pentru recrearea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, cu precădere la sfârșitul săptămânii sau în zilele de sărbătoare (cu acces nelimitat). Parcul Curcubeului, cu suprafață 19252 mp., este destinat odihnei pasive şi active (plimbări) de scurtă durată a tuturor categoriilor de vizitatori. Deservește o rază mult mai mare (comparativ cu cei 1,8 h), constituind un punct de atracție pentru numeroși locuitori. Acest parc, alături de parcul Mihai Eminescu, se remarcă prin frecvența ridicată a vizitatorilor, mai ales în zilele ce permit plimbările în aer liber, fiind prezenți vizitatori din toate categoriile de vârstă. Este situat în apropierea Parcului Mihai Eminescu. Are aprox. 2500 mp ocupați cu gazon și 887 mp de alei asfaltate. Deține si două terenuri de joacă pentru copii. ► Grădini publice Gradina Publică Sucevei cu o suprafață de 4715 mp. este situată în vecinătatea complexului comercial Carrefour, fiind destinată recreerii locuitorilor din zonă. Gradina Publică Primărie are o suprafață 5210 mp., fiind destinată recreerii sau odihnei de scurtă durată a angajaților sau a persoanelor ce vizitează această instituție, dar și cu rol decorativ (cu acces mare pentru publicul larg, nu este împrejmuită). Grădina Publică Junior are o suprafață 2655 mp. destinată traversării și pentru odihna de scurtă durată sau pentru recrearea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, cu precădere la sfârșitul săptămânii sau în zilele de sărbătoare (cu acces nelimitat). Grădină Publică Filatelie-Elsaco cu o suprafață de 1680 mp. este un scuar de traversare (cu precădere în zilele lucrătoare), dar este destinat cu precădere pentru odihna de scurtă durată sau pentru recrearea copiilor, pensionarilor sau a altor categorii, avâ [...]