HCL 161/2019 Botoșani adoptată

"REGISTRUL LOCAL AL SPAŢIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BOTOȘANI" 2019  Cuprins Introducere 3 1. Parcuri 12 2. Grădini publice 26 3. Scuaruri 54 4. Aliniamente 66 5. Scuaruri din intersecții de străzi/pastile de vegetație 153 6. Stadioane, baze sportive 157 7. Terenuri libere/ terenuri libere aparținând unităților de învățământ 159 8. Spatii verzi situate la limita intravilanului, curți spitale și cimitire 221 9. Spații verzi aferente locuințelor de tip condominiu din asociații de proprietari 229 10. Arborii ocrotiți 233 235 Concluzii Anexe ‐ 121 fise spații verzi realizate conform LEGEA Nr. 24/2007 privind 238 reglementarea şi administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților  REGISTRUL LOCAL AL SPAŢIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BOTOȘANI Introducere Prin HCL 347 din 13.12.2018 au fost aprobate, de către consiliul Local al municipiului Botoșani, terenurile din domeniul public și privat al UAT – municipiul Botoșani care vor fi supuse inventarierii și apoi introducerii în "REGISTRUL LOCAL AL SPAŢIILOR VERZI DIN MUNICIPIUL BOTOȘANI". Registrul spațiilor verzi este realizat în conformitate cu normativele emise și aflate în vigoare în acest moment, atât sub formă scrisă (memoriu de specialitate și fișe de date) precum și sub formă electronică, interactivă care conferă posibilitatea actualizării periodice a situației și evoluției caracteristicilor spațiilor verzi. Obiectivul de bază al acestui registru este acela de a crea o bază de date geospațiale a spațiilor verzi, dezvoltarea unor posibilități de analiză pentru identificarea terenurilor cu destinație spațiu verde, a zonelor deficitare, în vederea stabilirii necesarului de lucrări de amenajare, identificarea zonelor degradate, corelarea informației re- feritoare la spațiile verzi cu proiectele de dezvoltare urbană, evidenta activităților de plantare, tăiere/toaletare și a lucrărilor specifice gestionării fondului verde al localității precum și crearea bazei de date conținând arborii izolați și ocrotiți, precum și cu materialul dendrologic de pe raza localității. Spațiile verzi din municipiul Botoșani se compun din următoarele tipuri de terenuri: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată precum zone ambientale și de agrement pentru animalele; cele aferente dotărilor publice (creșe, grădinițe, scoli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire); baze sau parcuri sportive pentru practica- rea sportului de performanță; c) spații verzi pentru agrement: baze de agrement, complexuri și baze sportive; Termenii și expresiile utilizate, în cadrul acestui studiu, au următoarele semnificații: a) parc – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr-un cadru vegetal specific și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților cultural-edu- cative, sportive sau recreative pentru populație; b) scuar – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul ansam- blurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice, social-cultu- rale, de învățământ, amenajărilor sportive, de agrement pentru copii și tineret sau în alte locații; c) grădină – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru agrement și recreere, fiind deschis publicului; d) bază sau parc sportiv pentru practicarea sportului de performanță – complex format dintr-un cadru vegetal și din zone construite, special amenajate și dotate pentru practicarea diferitelor sporturi (complex de instalații sportive); e) spații verzi aferente locuințelor de tip condominiu – spatii verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuințe de tip condominiu, cu rol estetic și de protecție, de ameliorare a climatului și a calității aerului; Registrul local al spațiilor verzi cuprinde următoarele date și informații specifice des- pre: 3  a) spațiile verzi, din punct de vedere al amplasamentului, suprafeței, categoriei de folo- sință - domeniul public/privat, speciilor de arbori existenți, pentru care se va detalia numărul unic de identificare și se vor determina amplasamentul, specia, diametrul, înălțimea, evaluarea stării de viabilitate, evaluarea gradului de întreținere; b) arbori ocrotiți - număr unic de identificare, amplasament, specie, diametru, înălțime, evaluarea stării de viabilitate, identificare, riscuri potențiale; c) terenuri degradate ce pot fi reabilitate ca spații verzi (amplasament; suprafață; cate- gorie; specii de arbori; evaluarea gradului de întreținere). Răspunderea pentru reducerea suprafețelor spațiilor verzi revine, conform legilor aflate în vigoare la această dată, autorităților administrației locale (municipiul Botoșani), precum și tuturor persoanelor fizice și juridice din orașul Botoșani. Înstrăinarea și atribuirea terenurilor cu spații verzi se efectuează în condițiile prevăzute de lege, cu păstrarea destinației de spațiu verde. Schimbarea destinației terenurilor înregistrate în registrul local al spațiilor verzi se poate face numai pentru lucrări de utilitate publică, stabilite în baza documentațiilor de urbanism, aprobate conform legislației în vigoare (spre exemplu, autorizațiile de construire pentru extin- derile de apartamente situate la parterul clădirii nu vor permite acestor extinderi să depășească proiecția balconului situat deasupra - suprafața extinsă nu va depăși 1,5 m - nici pe lungime și nici pe lățime). Activități desfășurate în vederea constituirii Registrului local al spațiilor verzi din Municipiul Botoșani Pentru realizarea „Registrului local al spațiilor verzi din Municipiul Botoșani”, au fost implicați specialiști în domeniile silvicultură și agromontanologie (direcția Edilitare și Servi- ciul Public de Administrare Baze Sportive şi Zone Agrement SPABSZA), specialiști în dome- niile cadastrului, patrimoniului și urbanismului (Direcția Urbanism) și specialiști în domeniul protecției mediului (Compartiment Protecția Mediului). S-au parcurs următoarele etape: I. Inventarierea și transpunerea pe planuri în format GIS a terenurilor definite ca spații verzi; II. Constituirea unui sistem informațional specific, cuprinzând date și informații specifice privind speciile de arbori și vegetația existentă, cu determinarea indi- cilor calitativi și cantitativi; III. Elaborarea unei hărți digitale de tip GIS, care cuprinde: terenurile definite ca spații verzi, distribuția arborilor ocrotiți, terenurile degradate care ar putea fi transformate în spații verzi și întocmirea documentației Registrului (planuri, fișa spațiului verde, rapoarte statistice). Pentru constituirea unui sistem informațional specific, cuprinzând date și informații specifice privind speciile de arbori și vegetația existentă, cu determinarea indicilor calitativi și cantitativi s-au parcurs următoarele etape de lucru: 1. Culegerea atributelor descriptive pentru vegetația arborescentă și arbustivă (această etapă a fost făcută de specialiști în domeniul silviculturii și agromontano- logiei de la direcția Edilitare și Serviciul Public de Administrare Baze Sportive şi Zone Agrement SPABSZA și Compartiment Protecția Mediului. 2. Transpunerea în format GIS a datelor culese din teren (a fost realizată de Com- partiment Protecția Mediului si Direcția Urbanism) Pentru culegerea datelor din teren au fost folosite tablete (stații de lucru mobile) și te- lefoane cu sistem Android cu aplicații pe bază de GPS, cu ajutorul cărora s-a făcut identificarea poziției exacte (0latitudine și longitudine) a poziționării arborilor și spațiilor verzi. Pentru pre- lucrarea datelor au fost folosite stații de lucru de tip desktop sau laptop cu sistem de operare 4 Windows 10. Pentru transpunerea în format GIS a datelor din teren am folosit aplicațiile Go- ogle Earth-Pro, QGIS -3.4., Global Mapper -15, JOSM (este un editor extensibil pentru Open- StreetMap). Cu ajutorul acestor aplicații (gratuite) am prelucrat datele din teren. Am georeferențiat și suprapus datele din teren cu imagini și date extrase din: - suportul topografic existent (plan topografic digital vectorial pe bază de ortofoto- planuri – sc.1/5000 pentru teritoriul administrativ şi sc.1/2000 pentru teritoriul in- travilan – finalizat iunie 2009 - vizat de O.C.P.I.); - baza de date Google Earth - baza de date Open StreetMap Folosind QGIS-3,4 am încărcat datele georeferențiat în editorul software JOSM în vederea ve- rificării corectitudinii datelor din open StreetMap. Apoi am trecut la editarea și adăugarea da- telor noi. În cadrul inventarierii calitative, pentru fiecare element de vegetație lemnoasă identifi- cat pe teren, s-au înregistrat următoarele caracteristici: - Numărul de identificare; - Imobilului de care aparține/Spațiul verde/artera de care aparține; - Specia; - Categoria de diametru; - Poziția pe teren, definită prin coordonate X, Y,; - Stare de viabilitate; - Arborii ocrotiți/izolați conform legislației în vigoare S-a atribuit numărul de identificare care reprezintă indexul arborilor/arbuștilor, fiind un număr unic în baza de date. Informația colectată a fost necesară la generarea Fișei spațiului verde și a Rapoartelor de arbori pe artere. Specia arborilor și arbuștilor s-a identificat prin de- numirea științifică și denumirea populară. Înălțimea arborilor s-a determinat prin etalonare cu echipamente specifice forestiere (distomat/telemetru). Poziția pe teren a fiecărui arbore/arbust a fost determinată prin coordonate planimetrice X,Y, în sistem național de proiecție Stereo70. Caracterizarea fiziologică a arborilor au fost făcută după următoarele criterii: 1. Diametrul trunchiului (cel mai mic, medie, cel mai mare); 2. Gradul de defoliere (pe zone a fost redat în procente folosind următorii indicatori GF1 – grad de defoliere al coroanei < 10%, GF2 – grad de defoliere al coroanei cuprins între 11 şi 30%, GF3 – grad de defoliere al coroanei cuprins între 31 şi 70%, GF4 – grad de defoliere al coroanei cuprins între 71 şi 90% şi GF5 – grad de defoliere 91 - 100% (exemplare aproape uscate ori complet uscate); 3. Diversitatea biologică (specii – nr, procent de ocupare, zona – sud, vest centru etc); 4. Densitate (nr. aprox. arbori pe mp) se face pe zone; 5. Clasa medie de deteriorare sau de sănătate (Clasa 1 foarte bun - Procentul de dis- trugere: 16-29 % descriere arbori ușor avariați, au câteva deteriorări vizibile, care însă nu îi afectează dezvoltarea viitoare; Clasa 2 bun – arbori deteriorați semnifi- cativ - Procentul de daune: 30-59 % arborii sunt semnificativ deteriorați, iar proce- sele specifice sunt încetinite, însă aceștia își poate păstra în continuare rolul o peri- oadă semnificativă de timp; Clasa 3 rău - arbori grav avariați Procentul de daune: 60-99 %, arborii sunt grav avariați, coroanele suferă pierderi importante; prin in- tervenții de urgență se mai poate obține doar redresarea parțială a acestora; Clasa 4 foarte rau- arbori morți - Procentul de daune: 100 %, arborii sunt morți, iar lemnul începe să fie descompus de micoorganisme și ciuperci; exemplarele prezintă un pericol iminent; 6. Valoare estetică (se da nota de la 1 la 10) 5  Numărul arborilor și arbuștilor din arealul spațiilor verzi ale municipiului Botoșani este de 47280 buc. Lista arbori și arbuștilor întâlniți în cadrul spatiilor verzi din orașul Botoșani Nr. Denumire Denumire Crt. științifică populară 1. Prunus cerasifera nigra Corcoduș roșu 2. Buxus sempervirens Merișor 3. Ailanthus altissima Nuc american 4. Morus alba/nigra Dud 5. Thuja standishii Tuia 6. Betula pendula Mesteacăn 7. Abies alba Brad 8. Salix babilonica Salcie 9. Platanus hybrida Platan 10. Fraxinus excelsior Frasin 11. Catalpa bignonioides Catalpa 12. Prunus cerasus Vișin 13. Abies concolor Brad argintiu 14. Pinus pinea Pin 15. Syringa vulgaris Liliac 16. Acer platanoides Paltin de câmp 17. Malus domestica Măr 18. Prunus persica Piersic 19. Prunus domestica Prun 20. Prunus avium Cireș 21. Quercus robur Stejar 22. Prunus cerasifera Corcoduș 23. Populus alba Plop 24. Acer platanoides Arțar 25. Fraxinus excelsior Frasin 26. Robinia pseudoacacia Salcâm 27. Juglans regia Nuc 28. Corylus avellana Alun 29. Castanea sativa Castan 30. Paulownia Paulovnia 31. Pyrus communis Par 32. Quercus rubra Stejar roșu american 33. Tilia tomentosa Tei 34. Koelreuteria paniculata Oțetar galben 35. Sambucus nigra Soc 36. Juniperus communis Ienupăr 37. Magnolia Magnolia 38. Cedrus Cedru 39. Syringa vulgaris Liliac 40. Ulmus americana Ulm 41. Carpinus betulus Carpen 42. Hippophae rhamnoides Cătina 6 1. Repartiția arborilor și arbuștilor în funcție de înălțime: Nr. Denumire Nr. Procent crt. grupă arbori (%) 1 sub 2 m 4728 10 2 2-5m 26476 56 3 6 - 10 m 6619 14 4 11 - 15 m 7187 15,2 5 16 - 20 m 1749 3,7 6 21 - 30 m 425 0,9 7 Peste 31 m 142 0,3 sub 2 m 2‐5m 6 ‐ 10 m 11 ‐ 15 m 16 ‐ 20 m 21 ‐ 30 m Peste 31 m 30000 56 25000 20000 15000 26476 10000 14 15,2 5000 10 3,7 0,9 0,3 6619 7187 4728 425 142 0 1749 sub 2 m 2‐5m 6 ‐ 10 m 11 ‐ 15 m 16 ‐ 20 m 21 ‐ 30 m Peste 31 m 2. Repartiția arborilor și arbuștilor în funcție de diametru: Nr. Denumire Nr. Procent crt. grupă arbori (%) 1 sub 7 cm 9561 20.22 2 7.1 - 14.0 cm 10024 21,2 3 14.1 - 26.0 cm 8652 18.3 4 26.1 - 38.0 cm 7593 16,06 5 38.1 - 50.0 cm 6240 13,2 6 Peste 50.1 cm 5210 11,02 12000 9561 10024 10000 8652 7593 8000 6240 6000 5210 4000 2000 0 sub 7 cm 7.1 ‐ 14.0 cm 14.1 ‐ 26.0 cm 26.1 ‐ 38.0 cm 38.1 ‐ 50.0 cm Peste 50.1 cm 7  3. Repartiția arborilor și arbuștilor după starea de viabilitate - clasa medie de deteriorare sau de sănătate/grad defoliere Nr. Clasa medie de deteriorare Nr. Procent crt. de arbori (%) Sănătate/grad defoliere 1 Clasa 1 – Foarte bun/GF1 26004 55 2 Clasa 2 – Bun/GF2 19148 40,5 3 Clasa 3 – Rău/GF3 1749 3,7 4 Clasa 4 – Foarte rău/GF4, 379 0,8 GF5 1749 379 1 Clasa 1 – Foarte bun 19148 2 Clasa 2 ‐ Bun 26004 3 Clasa 3 ‐ Rău 4 Clasa 4 – Foarte rău Serviciile și compartimentele de specialitate ale primăriei Botoșani au inventariat și au realizat Registrul spațiilor verzi din municipiul Botoșani conform Lege 24/2007 și Norma teh- nică din 17 mai 2010, rezultând următoarele categorii de suprafețe/spații verzi: NR. Cat [...]