HCL 115/2013 adoptată

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI BAIA MARE STR GHEORGHE ŞINCAI 37, 430311 BAIA MARE, ROMÂNIA, tel. +40-262-213824, fax: +40-262-212332, www.baiamare.ro, e-mail: [email protected] H O T Ă R Â R E A NR.115/ 2013 Privind aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică al Poliţiei Locale a Municipiului Baia Mare Consiliul Local al Municipiului Baia Mare, întrunit în şedinţă ordinară , marţi 2 aprilie 2013 Examinând: -proiectul de hotărâre iniţiat de primarul Municipiului Baia Mare; - raportul de specialitate nr.138/2013 al Direcţiei Poliţia Locală. prin care se propune aprobarea Planului de Ordine şi Siguranţă Publică. Având în vedere: - Legea nr.155/2010 a poliţiei locale; - Legea nr.61/1991, republicată, privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice; - Legea nr.60/1991, republicată, privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, - Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, modificată şi completată; - Legea nr.92/2007 privind serviciile de transport public local, modificată şi completată; - O.U.G.nr.55/2002 privind regimul de deţinere al câinilor periculoşi sau agresivi, aprobată prin Legea nr.60/2003 cu modificări; - Hotărârea Guvernului nr.1332/2010 privind aprobarea Regulamentului - cadru de organizare şi funcţionare a poliţiei locale; -Hotărârea Guvernului nr.1040/2010 pentru aprobarea Strategiei naţionale de ordine publică 2010-2013; -Hotărârea Guvernului nr.196/2005 privind aprobarea Strategiei Ministerului Administraţiei şi Internelor de realizare a ordinii şi siguranţei publice, pentru creşterea siguranţei cetăţeanului şi prevenirea criminalităţii stradale; -Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.60/2010 privind organizarea şi executarea activităţilor de menţinere a ordinii şi siguranţei publice; -Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr.92/2011 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planului de ordine şi siguranţă publică al poliţiei locale; - raportul comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local; Avizul secretarului Municipiului Baia Mare; În temeiul art.36 alin.2 lit.d coroborat cu alin.6 lit.a pct.7, şi art.115, alin.1, lit.b din Legea nr.215/2001, republicată, privind administraţia publică locală, cu modificările şi compeltările ulterioare HOTĂRĂŞTE: Art.1. Se aprobă Planul de Ordine şi Siguranţă Publică al Poliţiei Locale a Municipiului Baia Mare, conform anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. 1  Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredinţează primarul Municipiului Baia Mare şi Direcţia Poliţia Locală a Municipiului Baia Mare. Art.3 Prezenta hotărâre se comunică la: Primarul Municipiului Baia Mare; Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş; Direcţia Juridică şi Administraţie Publică Locală; Poliţia Municipiului Baia Mare; Direcţia Poliţia Locală ; Compartimentul pregătire elaborare documente. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNAT ILIE TUDOREL DĂNUŢ SECRETAR BRAD RODICA Total consilieri 23 Prezenţi 23 Pentru 23 Impotrivă - Abţineri - 2  Anexa nr. 1 la HCL 115/2013 MUNICIPIUL BAIA MARE DIRECŢIA POLIŢIA LOCALĂ Nr. ________ din _______ . 2013 Ex. nr. ____ APROBAT, AVIZAT, Primar Şeful Poliţiei Municipiului Baia Mare CĂTĂLIN CHERECHEŞ Cms. şef MIRCEA GIGEL SABOU PLANUL DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ AL MUNICIPIULUI BAIA MARE -2013 întocmit în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 92/05.05.2011, Legii 155/2010, HG nr.1332/2010, HCL nr.346/2010, HCL 14/2011 şi Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare CAP. I. ANALIZA SITUATIEI OPERATIVE A. TERITORIUL a) Municipiul Baia Mare, important centru urban şi industrial din Nord-Vestul României, vechi leagăn de cultură şi civilizaţie românească, reşedinţă a judeţului Maramureş, este situat în partea vestică a judeţului în depresiunea cu acelaşi nume, pe cursul mijlociu al râului Săsar, la o altitudine medie de 228 m. b) Relieful depresiunii, alcatuit din câteva terase ale Somesului, Lapusului si Sasarului, are aspectul unui amfiteatru cu larga deschidere spre vest, iar la nord si est se ridica Muntii Ignis si Gutâi, cu spinări rotunjite, acoperiţi cu păduri si platouri bogate în păşuni. Dintre munceii care saltă brusc deasupra depresiunii se remarcă Dealul Murgău (633m), Dealul Florilor (367m), Dealul Crucii (501m), Piatra Bulzului, Rotunda, Pleasca Mare, Ignis (1307m), Iezurele s.a. Lanţul muntilor Gutâi formeaza o unitate geomorfologica mai 3 aparte, cu roci eruptive, care pun în evidenta piscurile Mogosa (1.246m), Gutâi (1.443m) si Creasta Cocosului (1.428m). Aceasta din urma este o ramasita dintr-un vechi crater vulcanic, cu stânci golase, dispuse sub forma de falii verticale ca o fortareata ciudata, cu pereti prapastiosi, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turisti. padure, soluri montane acide, etc. În componenţa municipiului intră localităţile : Blidari, Firiza, Valea Neagră şi zona Valea Borcutului însumând o suprafaţă totală de 23.471 ha din care 2.063 ha intravilan şi 21.408 ha extravilan. Datorită poziţiei sale geografice Municipiul Baia Mare întruneşte atributele unui important nod rutier (DN 1 C, DN 18, DJ 182, DJ 182A) şi constituie punctul de convergenţă pentru localităţile din împrejurimi, respectiv oraşul Baia Sprie (DN 18), comunele Recea şi Tăuţi-Măgherăuş (DN 1 C), comunele Groşi şi Săcălăşeni (DJ 182, respectiv DJ 182A). De asemenea Municipiul Baia Mare constituie şi un nod feroviar pe magistrala Dej – Cluj-Napoca, Baia Mare – Satu Mare. 1. Cartiere şi zone importante : - Cartierul Firiza - Cartierul Oraşul Vechi - Cartierul Republicii - Cartierul Vasile Alecsandri - Cartierul Traian - Cartierul Bogdan-Vodă - Cartierul Gării - Cartierul Decebal - Cartierul Săsar - Cartierul Valea Borcutului - Cartierul Valea Roşie - Cartierul Ferneziu - Cartierul Depozitelor - Cartierul Progresul - Cartierul Griviţa - Platforma industrială PHOENIX - Zona fermelor AVICOLA - Zona IZVOARELE c) Clima din zona municipiului Baia Mare are unele caracteristici specifice, mai aparte, datorita existentei lantului carpatic ce îndeplineste rolul benefic de paravan, împiedicând intemperiile reci dinspre nord-est. Aflata la adapost, depresiunea are un climat de nuanta mediteraneana, cu ierni blânde, fara mari viscole, cu veri racoroase, prelungite si un echilibru atmosferic favorabil. Temperatura aerului atinge cota medie, multianuala de 9,6°C. Media lunii ianuarie se ridica la -2.4°C, iar a lunii iunie la 19,9°C. Precipitatiile atmosferice sunt în general constante, totalizând o medie anuala de 976 mm. Vânturile nu prezinta caracteristici deosebite. Datorita imobilizarii maselor de aer în 4 depresiune, se înregistreaza perioade lungi de calm atmosferic, fapt ce influeteaza negativ starea de poluare a orasului. d) Reţeaua hidrografică este reprezentată, în principal, de râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate oraşul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia şi Firiza, a pâraielor: Sf. Ion, Roşu şi Borcut. Pe râul Firiza, la 10 km distanţă de centrul oraşului, s-a construit Barajul de la Strâmtori (51 m înalţime) prin care s-a creat un lac de acumulare în suprafată de 110 ha ce asigură rezerva de apă potabilă a centrului urban. La acesta se adaugă "Lacul Bodi" de la Ferneziu, creat prin baraje artificiale. Ele constituie îndrăgite locuri de agrement. Trebuie amintită aici existenţa unor izvoare de apă minerală pe Valea Borcutului, la Usturoi şi Firiza. Scurgerea apei este direct influenţatã de caracteristicile fizico-geografice (relief, variaţia factorilor climatici, stadiul de dezvoltare a vegetaţiei, etc). Ca efect al ploilor torenţiale pot apãrea şi viituri de varã care ating valori mari ale debitelor, îndeosebi pe râurile mici şi pe torenţi. Cursurile de apă ce tranzitează municipiul sunt: Valea Blidari Valea Neagră Râul Firiza Pârâul Roşu Râul Săsar Valea Vicleană Valea Ferăstrăului Valea Usturoi Valea Roşie Valea Borcutului Valea Frumuşaua Pârâu Craica Pârâu Racoş Pârâu Călinişa Cea mai importantã fazã de regim hidrologic prin ponderea efectelor distructive ale apelor este scurgerea maximã, caracterizatã prin debite şi volume maxime, fiind legatã de durata în ore (zile) a viiturilor. Viiturile care se produc pe teritoriul judeţului sunt generate de ploi în intervalul mai - noiembrie şi preponderent topirea zãpezilor în sezonul rece, sau din suprapunerea celor douã fenomene în perioada de iarnã - primãvarã. Caracteristicile viiturilor şi amploarea lor variazã în timp şi spaţiu, fiind legatã de factorii climatici şi de caracteristicile bazinelor hidrografice (mãrimea suprafeţei şi altitudinea medie). 5  Cu referire la bazinele hidrografice, lacurile de acumulare , pe teritoriul municipiului Baia Mare sunt 2 lacuri de acumulare, amplasarea acestora fiind pe râul Firiza şi pârâul Valea Vicleană, după cum urmează: 1. Baraj Strâmtori-Firiza Caracteristici: An PIF 1964 Suprafaţă lac 113 ha Râul Firiza Folosinţe Alimentare cu apă Energie electrică Beton armat, Atenuarea Tip baraj cu contraforţi viiturilor Cota coronamentului 372,00 m.d.M. Suprafaţă bazin 212 kmp Debit deversor 300 mc/s Tip teren fundare Roci stâncoase Tip deversor Cu vane Înălţime 52 m C.N. Apele Lungime Administrator 198 m Romane S.A. coronament AQUAPROIECT Volum lac 16,56 mil. mc Proiectant S.A. Barajul Berdu este de tipul anrocamente cu masca de beton, având inaltimea de 14,5 m, lungimea coronament de 33 m, iar lacul cu suprafaţa de 2,2 Ha şi volumul de 145.000 mc apă se alimentează din lacul Strâmtori. 2. Baraj Bodi-Ferneziu Principalele date tehnice proiectate sunt: - Barajul de pamânt: Lungime: 100 m Volum: 40.000 m3 Latime la coronament: 3 m Inaltime maximă: 15 m Taluz amonte cu panta 1:1,5 pereat Taluz aval cu panta 1:2,5 inierbat Sistem de drenaj la baza taluzului aval - Acumulare: Volumul: cca. 110.000 m3 Adancime maximă: 10,45 m 6  Adancimea medie: 7,33 m Suprafaţa la NNR: 2 Ha Bazinul de receptie aferent acumulării are o suprafaţă mică, sub 1 km2 şi este format din afluenţi de stanga ai pârâului Vicleanu Mare. Barajul Bodi-Ferneziu este o construcţie din pamant (material local), de secţiune trapezoidală cu un volum de umplutură în corpul barajului de 40.000 m3, din care la lucrările de reparaţii s-au facut completari de 2.500 m3. Acumulări piscicole pe teritoriul municipiului Baia Mare sunt: Denumirea Cursul de apă Deţinătorul Suprafaţa acumulării Păstrăvăria Roman Gavril, Firiza, Râul Firiza 1700 mp Romaniţa tel. 0744155982 Păstrăvăria Râul Firiza Ocolul Silvic Baia Mare 2100 mp Pistruia Păstrăvăria Firiza–Valea Ocolul Silvic Baia Mare 2000 mp Blidari Neagră e) Căi de comunicaţie Din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere, Baia Mare este localizată la răscruce de drumuri între zona de nord vest a României şi zonele de sud-est şi sud vest a Ungariei şi, respectiv, Ucrainei. Legătura între localităţile de graniţă este asigurată de drumurile europene E81 şi 1C (numai pentru partea cu Ucraina). Cele mai apropriate oraşe de graniţă sunt Halmeu (Hu) şi Sighet Marmaţiei (Ukr) care se află la puţin peste 60 de km din Baia Mare. Cu excepţia oraşului Satu Mare, toate celelalte reşedinţe de judeţ din regiunea Nord Vest se află la o distanţă de peste 100 de km. Pe de altă parte, prin poziţia sa Baia Mare este mai apropriată de capitala Ungariei, Budapesta (la circa 400 de km), decât de capitala României, Bucureşti, care se află la o distanţă de peste 558 de km. Reţeaua stradală a municipiului este compusă din 368 de străzi în lungime totală de 276 km, străzi dispuse în cele 15 cartiere inclusiv cele mărginaşe şi zonele industriale, reţea care urmează să fie acoperită prin 15 posturi de siguranţă publică pedestre. Din punct de vedere al comunicaţiilor aeriene: în imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, în comuna Tăuţii Măgherăuş se găseşte Aeroportul Baia Mare. De asemenea Municipiul Baia Mare constituie şi un nod feroviar pe magistrala Dej – Cluj-Napoca, Baia Mare – Satu Mare. Trafic urban :Drumurile orăşeneşti din cadrul Municipiului Baia Mare compun o reţea de 293 km, din care 80% modernizate. Reţea stradală a Municipiului, având o configuraţie cvasi neregulată şi incluzând două artere principale orientate către cele două maluri ale răului Săsar, este în general bine dezvoltată, cu artere largi de circulaţie în zonele noi, intens populate. Însă, în centrul istoric şi în cartierele din nord şi nord-est ale oraşului, reţeaua stradală are resurse limitate pentru desfăşurarea traficului. 7  Completarea centurii ocolitoare este vitală pentru a scădea presiunea traficului asupra oraşului şi pentru a garanta accesibilitatea din şi către oraş în cadrul Sistemului Urban Baia Mare. Dezvoltarea turismului şi impunerea Municipiului Baia Mare ca şi poartă turistică este strict legată de asigurarea unei bune legaturi cu Maramuresul istoric, care în acest moment este deficitară. Este foarte importantă legatura spre Cluj Napoca ca centru al Regiunii Nord-Vest. Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigură legăturile cu toate localităţile din judeţ. Transportul greu beneficiază de rute ocolitoare care asigură o mai bună fluenţă a traficului în zonele centrale. În prezent, transportul public local este asigurat de societatea SC Transport Local URBIS SA, pe 22 de trasee interioare de autobuz, o linie de troleibuz, 17 linii speciale spre unităţile economice la orele de schimb şi 11 linii exterioare spre localităţile limitrofe, oraşul Baia Sprie şi oraşele Cavnic şi Ulmeni. Autobuzele şi troleibuzele transportă zilnic peste 100.000 călători. Parcul circulant constă din: 79 autobuze, 10 troleibuze. Reţeaua de transport local din municipiu are în componenţă 153 de staţii de autobuz şi troleibuz. Din analiza traseelor de transport public existente rezultă că acestea deservesc în mod corespunzător necesităţile de deplasare ale locuitorilor municipiului, acoperind în mod optim reţeaua stradală actuală. Reţeaua de troleibuze este în proces de extindere. Căi ferate: Baia Mare asigură legătura pe magistrala IV spre Dej şi Satu Mare. Calea ferată este simplă, neelectrificată. Pentru transportul feroviar de marfă şi călători dispunem de o staţie de călători şi 3 de marfă. Căi aeriene : Pe teritoriul oraşului Tăuţi Măgherăuş, (6 km de Baia Mare), este amplasat Aeroportul Baia Mare (singurul de fapt din judeţ) care operează curse interne şi internaţionale cu avioane de mică şi medie capacitate. În platforma acestuia sunt amenajate clădiri civile şi tehnice necesare coordonării activităţii aeroportuare (administraţie, turn, ateliere, spaţii de depozitare, pază, ş.a.). Aeroportul este în curs de modernizare, astfel încât să devină un aeroport internaţional. La distanţa de 60 km există un aeroport internaţional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul internaţional Cluj Napoca. Modernizarea aeroportului din Baia Mare vizează:  modernizare aerogară pentru a corespunde traficului internaţional de pasageri;  extindere şi modernizare pistă, inclusiv sistem de balizaj;  crearea unui terminal de mărfuri. f) Zone de agrement În zonele limitrofe ale muncicipiului se găsesc amenajate 12 locuri de recreere şi petrecere a timpului liber, respectiv : Parcul Municipal, Baraj-Firiza, Pădurea Valea Neagră, Staţiunea turistică Izvoarele, Lacul de agrement Bodi Ferneziu, Complexul Apa- Sărată, Cabana Două Veveriţe, Complexul Usturoi, Popasul Regal, Ştrandurile Câmpul 8 Tineretului, Complexul sportiv “DACIA” şi pe râul Lăpuşel, terenurile de fotbal Câmpul Tineretului, PHOENIX şi terenul de fotbal amenajat pe Valea Borcutului, Complexul DACIA, terenul de rugbi. g) În Municipiul Baia Mare există următoarele obiective de interes social, cultural şi economic : - Obiective de interes social : - Gara CFR : str. Gării nr.4 - Autogara: str.Gării nr. 2 - Agenţia TAROM : B-dul Bucureşti nr. 5 - Agenţia CFR : str.Victoriei nr. 57 - Biroul Vamal : str. Europa - Dacia-Service : B-dul Independenţei nr. 32 - Auto Becoro -Service : B-dul Independenţei nr. 30 - A.C.R. : B-dul Unirii nr. 11/4C - Direcţia de Venituri, Tax [...]