HCL 87/2010 adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ARAD MUNICIPIUL ARAD CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E A nr.87 din 29 aprilie 2010 privind aprobarea „Statutul Municipiului Arad” Consiliul Local al Municipiului Arad, Având în vedere: -iniţiativa Primarului Municipiului Arad, domnul Gheorghe Falcă, exprimată în expunerea de motive nr. 29333/15-05-2009; -raportul nr. 29332/15-05-2009 cu completările ulterioare din 23.04.2010 al Direcţiei Strategii Publice şi Comunicare; -prevederile Ordonanţei Guvernului nr.53/2002, privind Statutul-cadru al unităţii administrativ- teritoriale, cu modificările şi completările ulterioare; -rapoartele Comisiilor de specialitate ale Consiliului Local al Municipiului Arad. În temeiul drepturilor conferite prin art. 36 alin. (3) lit. „a” şi art.45 din Legea nr.215/2001, privind administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, adoptă prezenta HOTĂRÂRE Art.1. Se aprobă Statutul Municipiului Arad, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Prezenta hotărâre se va duce la îndeplinire de către Primarul Municipiului Arad prin aparatul de specialitate al primarului şi se va comunica de către Serviciul Administraţie Publică Locală. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SECRETAR Florin Manta Lilioara Stepanescu Red/Dact IF/IF Verif. SL 1 ex. Serviciul Strategii Publice 1 ex.Instituţia Prefectului-Judeţul Arad 1 ex..Dosar şedinţa CLMA 29.04.2010 cod:PMA– S1-02 1 2  Anexa la Hotărârea nr.87/29.04.2010 a Consiliului Local al Municipiului Arad CUPRINS Cap. I Descrierea geografică ......................................................................................... 3 1. Localizare geografică ................................................................................ 3 2. Relief şi constituţie geologică ................................................................... 3 3. Clima ......................................................................................................... 4 4. Hidrografia ................................................................................................ 5 5. Solurile ...................................................................................................... 5 6. Flora şi fauna ............................................................................................. 6 Cap. II Istoric al Aradului ................................................................................................ 7 Cap. III Populaţia ............................................................................................................... 18 Cap. IV Căile de comunicaţii ............................................................................................ 20 1. Căi rutiere .................................................................................................. 20 2. Căi ferate şi aeriene ................................................................................... 21 3. Transportul public urban ........................................................................... 25 4. Telecomunicaţii ......................................................................................... 26 Cap. V Autorităţile administraţiei publice locale ......................................................... 28 1. Consiliul Local .......................................................................................... 28 2. Consiliul Judeţean ..................................................................................... 30 Cap. VI Principalele instituţii ale Municipiului Arad .................................................... 31 1. Educaţie ..................................................................................................... 31 2. Sănătate ..................................................................................................... 42 3. Asistenţă Socială ....................................................................................... 45 4. Cultură ....................................................................................................... 61 5. Mass-media ............................................................................................... 67 6. Sport .......................................................................................................... 68 Statutul Municipiului Arad 3 Cap. VII Serviciile de utilităţi publice ................................................................................ 71 1. Salubrizarea menajeră ................................................................................ 71 2. Alimentarea cu energie termică ................................................................. 71 3. Sistemul de alimentare cu apă şi canalizare .............................................. 73 4. Alimentarea cu gaze naturale .................................................................... 73 5. Alimentarea cu energie electrică ............................................................... 73 Cap. VIII Economia ................................................................................................................ 75 1. Industria ...................................................................................................... 75 2. Agricultura ................................................................................................. 76 3. Serviciile .................................................................................................... 77 Cap. IX Cooperare internă şi internaţională .................................................................... 85 1. Cooperare internaţională ............................................................................. 85 2. Participarea Aradului în reţelele naţionale ................................................. 86 3. Participarea Aradului în reţele europene .................................................... 87 Cap. X Patrimoniul ............................................................................................................ 89 Cap. XI Partidele politice ................................................................................................... 97 Cap. XII Consultarea cetăţenilor ........................................................................................ 97 Cap. XIII Titluri onorifice ..................................................................................................... 99 Cap. XIV Însemnele Municipiului Arad ............................................................................ 101 Statutul Municipiului Arad 4 Cap. I Descrierea Geografică 1. Localizare Geografică Amplasat pe valea Mureşului, Municipiul Arad, reşedinţa Judeţului Arad, este cel mai important oraş al judeţului şi unul din cele mai importante oraşe din ţară. Municipiul Arad este aşezat în extremitatea vestică a României, în şesul întins al Tisei, la 46°11' lat. N şi 21°19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraş important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul Râului Mureş, în apropierea ieşirii acestuia din culoarul Deva-Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Oraşul se află la o altitudine de 108,5 m, fiind amplasat la intersecţia unor importante reţele de comunicaţii rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul şoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecţia drumurilor europene E 68/60 la 594 km de Bucureşti (E) şi 275 km de Budapesta (V), precum şi E 671 la 50 km de Timişoara (S) şi 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică şi urbană. Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier şi feroviar din vestul ţării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici - cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul ţării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce priveşte punctele de frontieră pe cale rutieră şi aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanţă de 20,3 km de oraşul Arad, oraşul Nădlac la o distanţă de 54 km de oraşul Arad, precum şi Vărşand la o distanţă de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană care se găseşte chiar în Municipiul Arad, respectiv Aeroportul Internaţional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri care permite un transport modern şi sigur, atât pentru călători, cât şi pentru mărfuri. 2. Relief şi Constituţie geologică Relieful de pe vatra oraşului şi a comunelor subordonate se încadrează în Câmpia Mureşului. Altitudinea absolută faţă de nivelul mării oscilează între 111-113m. Valea Mureşului prezintă un coeficient de meandre cu despletiri frecvente ca rezultat al unei aluvionări în albie. Geologia Din punct de vedere geologic, zona de câmpie pe care este amplasat Aradul este strâns legată de zona dealurilor, ea formând treapta periferică a acestora. Fundamentul carpatic căzut la adâncimi suportă o cuvertură groasă de depozite detritice cuaternare a cărei grosime creşte de la est spre vest (grosimea depozitelor poate oscila în zona de câmpie între 50-300m). Rocile care alcătuiesc aceste depozite sunt nisipurile în alternanţă cu pietrişurile, iar mai jos straturi de argilă roşcată şi marnă. Este semnalată prezenţa loessului de culoare galben deschis cu unele aspecte specifice: crovurile de formă ovoidală. Statutul Municipiului Arad 5 3. Clima Altitudinea relativ mică, în medie 110 m, se remarcă climatic în diferenţele mai atenuate ale temperaturilor, în succesiunea anotimpurilor, într-o distribuţie anuală mai uniformă a elementelor dinamice şi într-o repartiţie omogenă a radiaţiei solare, toate caracteristici cantitative conturate oarecum pe altitudine. Temperatura aerului, ca şi regimul ei anual, este determinată de un complex de factori, între care rolul principal îl au radiaţia solară şi circulaţia generală a maselor de aer, la care se adaugă particularităţile pe care le au condiţiile fizico-geografice locale. Influenţa tuturor acestor factori şi variaţia valorilor medii şi extreme ale temperaturii aerului indică pentru oraşul Arad existenţa unui climat temperat-continental de tranziţie. Influenţa mediului urban asupra temperaturii aerului este sesizabilă mai ales în sezonul rece când diferenţa dintre oraş şi împrejurimi poate atinge valori de 8-10 grade Celsius. În lunile de primăvară, datorită frecventelor invazii de aer mai cald din vest şi sud-vest, temperatura aerului creşte accentuat. Creşteri interlunare mai mari se înregistrează în lunile martie şi aprilie cu valori ce depăşeşte 5-6 grade Celsius. Începând cu luna mai, temperatura medie anuală depăşeşte 16 grade Celsius şi se menţine dincolo de această valoare până în luna octombrie. Vara, ca urmare a creşterii intensităţii radiaţiei solare (peste 15 cal/cm2/lună) şi a predominării timpului senin, temperatura aerului înregistrează cele mai ridicate valori – media lunară depăşind 20 grade Celsius. Toamna, pe măsură ce intensitatea fluxului de energie solară se reduce, iar numărul de zile cu cer acoperit creşte (nebulozitatea medie fiind de 6 zecimi), temperatura aerului începe să scadă, fiind cu 9-10 grade Celsius mai redusă decât vara. Iarna, odată cu formarea relativă a stratului de zăpadă, cu intensificarea proceselor de răcire a suprafeţei active, temperatura aerului scade frecvent sub 5 grade Celsius. Umiditatea aerului reprezintă un element care intensifică poluarea aerului. Particulele solide din aer constituie nuclee de condensare în jurul cărora vaporii de apă se condensează, ceea ce duce la apariţia ceţii şi la ridicarea gradului de poluare în straturile de jos ale atmosferei. Umiditatea ridicată a aerului împiedică dispersia impurităţilor prin micşorarea vitezei de deplasare a acestora. De asemenea umezeala aerului înfluenţează foarte mult formarea unor compuşi, mărind gradul de poluare al atmosferei. Valoarea medie anuală a umidităţii relative este la Arad 76%. Ea are în zona oraşului o valoare mai redusă, având în vedere temperaturile mai ridicate decât în zonele periurbane. Precipitaţiile, pe lângă rolul purificator al atmosferei, pot avea şi un efect invers. Prin căderea lor crează o turbulenţă şi o instabilitate a păturilor joase de aer unde, datorită concentraţiei mari de pulberi şi noxe industriale, pot apărea diferiţi compuşi chimici în atmosfera inferioară, pe sol şi în ape, înfluenţând în mod direct calitatea mediului şi deci, starea de sănătate a omului, a plantelor şi a animalelor. În cazul Municipiului Arad şi a împrejurimilor, datorită încălzirii puternice a suprafeţei active în sezonul cald şi datorită proceselor frontale mai active, precipitaţiile atmosferice sunt în general de origine frontală, completate în sezonul cald şi de cele de origine conectiv-termică sub forme de averse. Cantitatea medie multianuală de precipitaţii la Arad este de 582 mm. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecinţă directă a dominaţiei vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de Statutul Municipiului Arad 6 toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm şi un alt minim în septembrie: 36,5 mm. O menţiune deosebită o comportă faptul că, datorită poziţiei în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advenţiei aerului umed din vest şi ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici şi explicaţia frecvenţei ridicate a zilelor cu precipitaţii: 120. Vânturile constituie unul din principalii parametri meteorologici care determină transportul poluanţilor pe plan orizontal. Cunoaşterea frecvenţei direcţiilor dominante ale vântului ajută la stabilirea sensurilor pe care e posibil să se realizeze transportul unei mari cantităţi de impurităţi, deci la sectoarele cele mai mult expuse poluării în funcţie de sursele de emisie. La Arad, frecvenţa medie a circulaţiei maselor de aer este cea sud-estică, frecvenţa maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) şi cea nord-vestică în iulie (15,0%). Deosebirile de presiune dintre oraş şi zona periurbană pot genera aşa- numitele ,,brize urbane” care contribuie la împrospătarea aerului tocmai în perioada de acalmie când poluarea poate lua cele mai grave forme. 4. Hidrografia Reţeaua hidrografică a zonei Aradului este reprezentată de valea largă a Mureşului şi de apele freatice locale. Mureşul, după ce traversează o serie de depresiuni şi străbate şi ultima îngustare dintre Zam şi Lipova, la Păuliş, intră în unitatea de câmpie, unde nu mai primeşte nici un afluent permanent, iar cursul devine leneş cu numeroase meandre şi înmlăştinări, ostroave şi grinduri, traversând astfel Câmpia de Vest printr-un culoar lung de 140 km. Albia majoră este bine pusă în evidenţă, pe când albia minoră este puternic meandrată şi cu numeroase braţe secundare active sau părăsite. Lunca râului este acoperită în bună parte de vegetaţia ierboasă şi mai rar de pâlcuri de pădure. Pe timp de iarnă, când temperaturile negative persistă timp de câteva zile, deşi au o frecvenţă redusă, apa râului îngheaţă la suprafaţă în luna ianuarie şi începutul lunii februarie. În aceste condiţii, suprafaţa îngheţată a râului se comportă climatic, ca şi cea a uscatului, fiind acoperită cu zăpadă sau îngheţată. Noaptea, stratul de aer din imediata apropiere a gheţii se răceşte evident, ducând la apariţia inversiunilor de temperatură. Fenomenul dispare odată cu apariţia temperaturilor pozitive când apa se dezgheaţă. În perioada de tranziţie, în lipsa gheţii, adecvaţia aerului rece deasupra apei, relativ caldă, determină suprasaturarea aerului în vapori şi formarea ceţii, fenomen frecvent de-a lungul văii Mureşului. Ziua, când temperatura apei este mai scăzută, se înregistrează o presiune mai ridicată care generează mişcarea divergentă a aerului dinspre râu spre uscat, iar noaptea circulaţia este convergentă. Vânturile generale determinate de gradienţii barici orizontali, desfiinţează circulaţiile termice locale caracteristice timpului cald. Deasupra râului, viteza vântului creşte, forţa de frecare fiind mult mai mică decât pe uscat. 5. Solurile Solurile, prin varietatea lor, prin proprietăţile calorice şi fizice diferite, prin gradul diferit de folosire şi acoperire, contribuie, alături de celelalte componente ale mediului, la diversificarea condiţiilor microclimatice. Statutul Municipiului Arad 7 Solurile predominante pe teritoriul oraşului Arad şi a împrejurimilor sunt cele din grupa cernoziomurilor (cernoziom brun, ciocolatiu, freatic-umed, carbonatice etc.). Aceste soluri prezintă un conţinut bogat în humus asigurând o fertilitate ridicată. Într-un procent mai mic sunt întâlnite solurile brun-roşcat de pădure, lăcoviştele răspândite în lunca şi terenurile inundabile ale Mureşului, precum şi solurile aluviale întâlnite în locurile de divagare ale apelor râului Mureş şi în luncă, unde nivelul freatic este aproape de suprafaţă. Din punct de vedere climatic, primele două grupări de soluri influenţează evident, calitativ şi cantitativ, elementele microclimatice. Culoarea închisă, dată de conţinutul de humus, determină o încălzire puternică în timpul zilei şi o conductibilitate termică redusă, ceea ce face ca amplitudinile termice diurne să fie mai ridicate. Solurile din ultimele două grupări, prin excesul mare de apă, fac ca o mare parte din căldura primită să fie consumată în procesul de evaporare. În aceste condiţii, temperatura aerului la suprafaţa lor este mai mică. 6. Flora şi fauna În oraş şi împrejurimi se întâlneşte vegetaţia de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori şi păduri de cer, gârniţă, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului şi în Pădurice. În luncile din lungul Mureşului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini. Flora Municipiului Arad şi împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următ [...]