HCL 390/2024 adoptată

STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU OBIECTIVUL DE INVESTITII ”Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” FEBRUARIE 2023 ELABORATOR: SC SECUNET PROJECT SRL CUI:RO 35612240 J40/1693/2016 Bucuresti ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 1 BENEFICIAR: PRIMĂRIA ARAD, JUD. ARAD DATA ELABORĂRII: FEBRUARIE 2023 FAZA DE PROIECTARE: STUDIU DE FEZABILITATE LISTĂ SEMNĂTURI NUME PRENUME SPECIALITATE SEMNATURA Cristian Mihai Manager proiect Eugen Lovin Sisteme tehnice Olga Pantaru Devize Eniko Mathe Analiza financiară și economică ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 2 CUPRINS 1.1. Denumirea obiectivului de investiții ...................................................................................... 5 1.2. Ordonator principal de credite/investitor ............................................................................... 5 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) .................................................................................. 5 1.4. Beneficiarul investiției ........................................................................................................... 5 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate ..................................................................................... 5 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții ....................... 5 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate ................................................................................. 5 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare ............................................................................................................. 5 2.3. Analiza situației existente și identificarea deficiențelor ...................................................... 12 2.3.1. Infrastructura existentă...................................................................................................................12 2.4. Analiza cererii de bunuri și servicii, inclusiv prognoze pe termen mediu și lung privind evoluția cererii, în scopul justificării necesității obiectivului de investiții ................................. 13 2.5. Obiective preconizate a fi atinse prin realizarea investiției publice .................................... 20 3. Identificarea, propunerea și prezentarea a minimum două scenarii/opțiuni tehnico- economice pentru realizarea obiectivului de investiții ................................................................. 21 3.1. Particularitati ale amplasamentului ...................................................................................... 21 3.2. Descrierea din punct de vedere tehnic, constructiv, functional-arhitectural si tehnologic .. 32 3.2.1. Caracteristici tehnice si parametri specifici obiectivului de investitii............................................32 3.2.2. Varianta constructiva de realizare a investitiei, cu justificarea alegerii acesteia ...........................57 3.2.2.1. SCENARIUL 1; .....................................................................................................................57 3.2.2.2. SCENARIUL 2 ......................................................................................................................60 3.2.3 Echiparea si dotarea specifica functiunii propuse ...........................................................................63 3.2.3.1. SCENARIUL 1 ......................................................................................................................63 3.2.3.2. SCENARIUL 2 ......................................................................................................................67 3.3 Costurile estimative ale investitiei: ....................................................................................... 69 3.4 Studii de specialitate, in functie de categoria si clasa de importanta a constructiilor ... 70 3.5 Grafice orientative de realizare a investitiei pentru un amplasament ................................... 70 4. Analiza fiecarui/ fiecarei scenariu / optiuni tehnico – economic(e) propus(e) ....................... 71 4.1 Prezentarea cadrului de analiza, inclusiv specificarea perioadei de referinta si prezentarea scenariului de referinta ................................................................................................................ 71 ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 3  4.2 Analiza vulnerabilitatilor cauzate de factorii de risc, antropici si naturali, inclusiv schimbari climatice, ce pot afecta investitia ................................................................................................ 72 4.3 Situatia utilitatilor si analiza de consum ............................................................................... 72 4.4 Sustenabilitatea realizarii obiectivului de investitii .............................................................. 72 4.5 Analiza cererii de bunuri si servicii, care justifica dimensionarea obiectivului de investitii74 4.6. Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță financiară: fluxul cumulat, valoarea actualizată netă, rata internă de rentabilitate; sustenabilitatea financiară...... 76 4.7. Analiza economica – analiza cost-eficacitate ...................................................................... 83 4.8 Analiza de senzitivitate ......................................................................................................... 88 4.9. Analiza de riscuri, măsuri de prevenire/diminuare a riscurilor ........................................... 95 5. Scenariu / Optiunea tehnico - economica optima recomandata .............................................. 99 5.1 Comparatia scenariilor / optiunilor propuse, din punct de vedere tehnic, economic, financiar, al sustenabilitatii si riscurilor...................................................................................... 99 5.2 Selectarea si justificarea scenariului /optiunilor optim(e) recomandat(e) ............................ 99 5.3 Descrierea scenariului / optiunii optim(e) recomandat(e) privind: ....................................... 99 5.4 Principalii indicatori tehnico – economici aferenti obiectivului de investitii ..................... 100 5.5 Prezentarea modului in care se asigura conformarea cu reglementarile specifice functiunii preconizate din punctul de vedere al asigurarii tuturor cerintelor fundamentale aplicate constructiei, conform gradului de detaliere a propunerilor tehnice. ......................................... 101 5.6 Nominalizarea surselor de finantare a investiei publice ..................................................... 101 6. URBANISM, ACORDURI SI AVIZE CONFORME............................................................. 101 7. IMPLEMENTAREA INVESTITIEI ....................................................................................... 104 7.1 Informatii despre entitatea responsabila cu implementarea investitiei ............................... 104 7.2 Strategia de exploatare/ operare si intretinere: etape, metode si resurse necesare ............. 105 7.3 Recomandari privind asigurarea capacitatii manageriale si institutionale.......................... 105 8. CONCLUZII SI RECOMANDARI ......................................................................................... 105 PIESE DESENATE ....................................................................................................................... 105 ANEXE............................................................................................................................................ 106 ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 4 1. Informații generale privind obiectivul de investiții 1.1. Denumirea obiectivului de investiții ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 1.2. Ordonator principal de credite/investitor Primaria Municipiului Arad 1.3. Ordonator de credite (secundar/terțiar) Nu este cazul 1.4. Beneficiarul investiției U.A.T. Municipiul Arad 1.5. Elaboratorul studiului de fezabilitate SECUNET PROJECT SRL CIF RO 35612240 J40/1693/2016 2. Situația existentă și necesitatea realizării obiectivului/proiectului de investiții 2.1. Concluziile studiului de prefezabilitate Nu este cazul, nu s-a realizat un studiu de prefezabilitate. 2.2. Prezentarea contextului: politici, strategii, legislație, acorduri relevante, structuri instituționale și financiare In contextul adoptarii, in decembrie 2019, a Pactului verde european, obiectivul UE consta, in prezent, in reducerea cu 90%, pan in 2050, a emisiilor de gaze cu efect de ser generate de transporturi, comparativ cu nivelurile din 1990, in cadrul unui efort mai amplu de a se transforma intr-o economie neutra din punct de vedere climatic. Punerea in aplicare a masurilor pentru un aer mai curat ar avea drept rezultat imbunatatirea calitatii aerului pentru toti cetatenii UE si reducerea costurilor legate de asistenta medicala care le revin guvernelor. De asemenea, propunerile ar fi in beneficiul industriei, intrucat masurile de reducere a poluarii atmosferice ar trebui sa stimuleze inovarea si sa sporeasca competitivitatea UE in domeniul tehnologiei ecologice. Pana in 2050, comparativ cu situatia actuala, se estimeaza ca masurile din cadrul Pactului verde vor contribui la: • evitarea a 58 000 de decese premature • salvarea de la poluarea cu azot a 123 000 km² de ecosisteme • salvarea a 56 000 km² de zone protejate din reteaua Natura 2000 • salvarea de la acidifiere a 19 000 km² de ecosisteme forestiere ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 5  Comisia Europeana va depune eforturi pentru a sprijini toate statele membre in vederea implementarii robuste, cu implicarea autoritatilor locale si regionale, pentru obtinerea beneficiilor din prezent si pana in anul 2030. Astfel, in comunicarea din mai 2021 a Comisiei Europene, „Calea catre o planeta sanatoasa pentru toti - Plan de actiune al UE: Catre reducerea la zero a poluarii aerului, apei si solului”, se mentioneaza, printre altele, urmatoarele: • Schimbarile climatice, poluarea mediului, declinul biodiversitatii si exploatarea nedurabila a resurselor naturale prezinta riscuri multiple pentru sanatatea umana, animala si a ecosistemelor. Printre acestea se numara bolile infectioase si cele netransmisibile, rezistenta la antimicrobiene si deficitul de apa. Pentru a construi o planeta sanatoasa pentru toti, Pactul verde european solicita UE, printre altele, sa monitorizeze, sa notifice, sa previna si sa remedieze mai bine poluarea aerului, a apei, a solului si cea cauzata de produsele de consum. • Progresul economic si reducerea poluarii nu se exclud: intre 2000 si 2017, PIB-ul UE a crescut cu 32 %, in timp ce emisiile principalilor poluanti atmosferici au scazut cu 10 %. Cu toate acestea, cresterea globala de cinci ori a economiei mondiale din ultimele cinci decenii a avut un cost enorm asupra mediului la nivel mondial. • Argumentele economice pentru luarea de masuri impotriva poluarii sunt clare, iar beneficiile pentru societate depasesc cu mult costurile. • UE poate sustine prosperitatea, transformand in acelasi timp modurile de productie si de consum si orientand investitiile catre reducerea la zero a poluarii. Investitiile in proiectarea ecologica si durabila, modelele de afaceri ale economiei circulare, transportul si mobilitatea mai curate, tehnologiile cu emisii scazute, solutiile bazate pe natura si digitalizarea sustenabila ofera oportunitati solide de consolidare a pozitiei de lider a UE in ceea ce priveste cresterea verde, reducand in acelasi timp inegalitatile, creand locuri de munca si sporind rezilienta colectiva. Cadrul financiar multianual 2021-2027 si NextGenerationEU ofera oportunitati bugetare fara precedent pentru a sprijini astfel de investitii si a combate schimbarile climatice, declinul biodiversitatii, epuizarea resurselor si poluarea in UE si la nivel mondial. • In 2022, Comisia a propus ca standardele UE privind calitatea aerului sa fie aliniate mai indeaproape la viitoarele recomandari ale OMS si ca dispozitiile privind monitorizarea, modelarea si planurile privind calitatea aerului sa fie consolidate pentru a sprijini autoritatile locale, imbunatatind in acelasi timp aplicabilitatea generala a cadrului de reglementare. In paralel, Comisia va introduce cerinte mai stricte pentru a combate poluarea aerului la sursa, de exemplu, poluarea cauzata de agricultura, industrie, transport, cladiri si energie, inclusiv printr-o serie de masuri si strategii din cadrul Pactului verde european (cum ar fi mobilitatea sustenabila si inteligenta, valul de renovari si scenariul „de la ferma la consumator”). • In cadrul viitorului an al oraselor mai verzi, Comisia, in sinergie cu misiunea propusa a programului Orizont Europa pentru orase inteligente si neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, cu revizuirea pachetului privind mobilitatea urbana, cu Conventia primarilor si cu initiativa noul Bauhaus european, va identifica principalele nevoi de ecologizare urbana si inovare pentru a preveni poluarea, inclusiv in interior. Pana in 2024, Comisia va recompensa orasele care au raportat cele mai mari progrese inregistrate in perioada 2021-2023 in ceea ce priveste reducerea poluarii aerului, apei si solului. Acest lucru ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 6  va ajuta oamenii sa beneficieze de actiuni de combatere a poluarii adaptate la imprejurimile lor imediate In iulie 2021, Comisia Europeana a adoptat un pachet de propuneri care sa pregateasca politicile UE, astfel incat, pana in 2030, emisiile nete de gaze cu efect de sera ale Uniunii sa scada cu cel putin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990. Se mentioneaza faptul ca trebuie sa se recurga la o combinatie de masuri pentru a se aborda problema cresterii emisiilor in transportul rutier. Stabilirea unor standarde mai stricte privind emisiile de CO2 provenite de la automobile si camionete va accelera tranzitia catre o mobilitate cu emisii zero prin impunerea obligatiei ca nivelul mediu al emisiilor automobilelor noi sa scada cu 55 % in 2030 si cu 100 % in 2035, comparativ cu nivelurile din 2021. Prin urmare, toate autoturismele noi care vor fi inmatriculate incepand cu 2035 vor avea emisii zero. Pentru a garanta faptul ca, oriunde in Europa, conducatorii auto isi vor putea incarca sau alimenta vehiculele de la o retea fiabila, Regulamentul revizuit privind infrastructura pentru combustibili alternativi va impune statelor membre obligatia sa extinda capacitatea de incarcare, aliniind-o la volumul vanzarilor de automobile cu emisii zero, si sa instaleze statii de incarcare si alimentare la intervale regulate pe autostrazile principale: la fiecare 60 km pentru incarcarea cu energie electrica si la fiecare 150 km pentru realimentarea cu hidrogen. Un element esential al efortului de reducere a emisiilor provenite din transportul rutier este tranzitia ctre combustibili alternativi, cu emisii mai reduse de carbon. Dintre acesti combustibili, energia electric constituie sursa nou cel mai frecvent utilizat, in special pentru autoturisme. Un factor determinant pentru tranzitia la combustibili alternativi si la un parc de vehicule constituit in cea mai mare parte din vehicule cu emisii zero pana in 2050 il constituie instalarea infrastructurii de incarcare in ritm cu nivelul de adoptare al vehiculelor electrice. Obiectivul final al politicii il reprezinta facilitarea accesului la incarcarea autovehiculelor electrice, astfel incat aceasta sa devina la fel de usor de realizat ca alimentarea rezervorului unui autovehicul traditional, ceea ce ar conduce la o circulatie fara dificultati a vehiculelor electrice pe teritoriul UE. Pentru indeplinirea acestui obiectiv, la nivelul UE este necesara solutionarea urmatoarei provocari: pe de o parte, nivelul de adoptare al vehiculelor electrice va fi limitat atat timp cat nu este disponibila infrastructura de incarcare, in vreme ce, pe de alta parte, investitiile in infrastructura au nevoie de mai multa certitudine in ceea ce priveste nivelurile de adoptare ale vehiculelor de acest tip. Uniunea Europeană a lansat Strategia de Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă1 care este centrată pe orașe și care stabilește o serie de obiective pentru modul în care persoanele și bunurile se vor mișca în și printre orașe în următoarele decenii. În această strategie au fost identificate 82 de inițiative, organizate în 10 obiective si anume: • Sustenabilitate: 1. Vehicule cu emisii zero de carbon și infrastructura asociată necesară 2. Crearea de aeroporturi și porturi cu emisii zero 3. Mobilitatea urbană și interurbană devine sănătoasă și sustenabilă 1 https://ec.europa.eu/transport/themes/mobilitystrategy_en ” SF – Branșamente utilități puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice” 7  4. “Înverzirea” transportului – ca exemplu, prin dublarea traficului feroviar până în 2050 5. Focus pe amprenta de carbon și motivarea financiară a utilizatorilor – prin tarifarea echilibrată și corectă a tuturor mijloacelor de transport • Sisteme inteligente: 6. Mobilitatea multimodală autonomă și conectată devine o realitate 7. Crește inovația și folosirea datelor și a inteligenței artificiale pentru o mobilitate mai inteligentă • Reziliență: 8. Întărirea pieței unice 9. Mobilitatea devine un serviciu corect pentru toți 10. Măsuri de siguranță și securitate în toate modalitățile de transport Pentru atingerea celor 10 obiective majore, Comisia Europeană și-a propus următoarele ținte ambițioase. Astfel că până în 2030 țintele preconizează cel puțin 30 milioane de mașini cu emisii zero să circule pe străzile europene, 100 orașe europene să fie neutre din punct de vedere climatic, dublarea traficului feroviar în Europa, planificarea călătoriilor colective pentru distanțe mai mici de 500 km ar trebui să fie neutre din punct de vedere climatic, mobilitatea autonomă să fie implementată pe scară largă, vasele maritime cu emisii zero să fie funcționale comercial. Până în 2035 se ia în calcul ca primul avion cu emisie zero să fie lansat în piață, iar până 2050 aproape toate vehiculele, autoutilitarele, autobuzele, precum și mașinile, grele vor avea zero emisii de carbon, traficul feroviar va fi dublu, rețeaua de transport multimodal TEN-T va fi operațională pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză. Astfel, este obligatoriu ca în cadrul fiecărei [...]