HCL 322/2025 Arad adoptată

UNIUNEA BUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Anexa 1 la GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a Il-a mecanismului DLRC Program: „Programul incluziune și Demnitate Socială“ Obiectiv de politică: 4 „Europă mai socială și mai favorabilă incluziuni, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale“ Prioritate: P01 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității“ STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ — GAL ARAD VEST Cla ud | U| Semnat digital de Claudiu Almasa Aimasan Data: 2024.03.16 N 21:13:43 +02'00' Noiembrie 2023 Modei Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIE Cuprins 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (pește 20.000 locuitori) „unea naeeecesceeaa 5 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți 5 1-3 Patrimoniul natural......... eee caeaaa 1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural... 1.5 Locuirea și accesul la utilități........ne ee eeeeneae etansa 13 1-7 instituţii locale şi servicii publice... vuonenan aanabaai EEETE Ta oua daca 18 1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană 2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC ...24 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL .........aaaaacaacaaaaa înuanaaua aaa anaaaseae at ana asus eeeanaaaaia 24 2.1.1 Delimitarea teritoriului SDL şi întocmirea planului... ceeace aaa vmcanenaaa 24 2.1.2 Principalele caracteristici geografice .... mana eee ceanauasaaaca 25 2.1.3 Patrimoniul natural... 2.2. Comunitatea marginalizată din teritoriul SDL (inclusiv ZUM)... 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populației din teritoriul SD. .. 2.2.2. Validarea și declararea zonei/ zonelor urbane marginalizate 2.3 Analiza diagnostic a nevoilor, resurselor și problemelor populației din teritoriului SDL .. 2.3.3. Locuire și acces la Utilităţi cc neeeaaeeae 2.3.4 Accesul la instituţii și servicii publice maneca 35 2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM... aaa 2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială „mm aeaaaeennanaaa 36 2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetăţenilor şi a autorităților/instituțiitor...38 2.4. Acţiunile desfășurate anterior în teritoriul SDL....... eee 39 2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL....meneeneneoeaenaaenoaateasaua sau ÎĂ 3, Analiza SWOT..nnannnnneeeeneraennnaaaee aere ananas mn nonoenennonoonaunneaeeoannoeaeoese 4. Prăcasul de implicare a comunităţii „coca. eeneza sea snose 45 Model Codru - Strategie de Dezvoltare Locală UNBINEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI 4.1. Formarea și organizarea Grupului de Acţiune Locală (GAL).... nenea reueaeezeeee „45 4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL ............ natatie 47 4.2.1 Animarea partenerilor IOCali „aaa erau 47 4.2.2 Mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ...48 5. Obiectivele SDL .... e eeenonnasae B2 6. Planul de acţiune SDL....... eo anoence rneeeasoaeeeneseei | POPEORRRA Pana lee one lo alee asa Maas mveeaanaaseeroanaaaee 54 6.1 Ce măsuri sunt necesare ...........n nana teen su 54 6.1.2 Corelarea cu documentaţiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urbană ......58 6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE . 6.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale 6.1.5 Combaterea segregării rezidenţiale 6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenţiei DLRC .. 6.2 Măsuri prioritare 6.2.1 Prioritizarea măsurilor 6.2.2 Abordarea integrată... 6.3 Lista indicativă de intervenţii 7. Monitorizare și evaluare... nacauacee ratan aaa vea saoaannea aaeseaanasaane eaeaeasaai eeoesneansaesse 66 7+1 Monitorizarea și evaluarea continuă... 66 7-2. Evaluarea de impact... aaa 68 9. Lista de anexe ale SDL......ee aceea mnonseataoaonaeneea emonuanensa etnataeeae one ataneeneansne sauna saeeezseaaaeaeai NY Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI Introducere Strategia de dezvoltare locală a fost elaborată pe baza principiilor mecanismului DEZVOLTARE LOCALĂ PLASATĂ SUB RESPONSABILITATEA COMUNITĂȚII (DLRC), în perioada septembrie 2023 - noiembrie 2023. Procesul de elaborare a strategiei a fost susținut de sprijinul pregătitor obţinut pe baza proiectului "SDL ARAD VEST”, Cod proiect 304383, depus pe apelul de finanţare PIDS/40/PIDS_P1/OP4/ESO4.11/PIDS_A9. Beneficiul abordării DRLC Municipiul Arad se confruntă cu provocări majore de sărăcie, excluziune socială, declin demografic și contracție economică, fenomene accentuate de pandemia COVID şi de războiul din Ucraina. Provocarea de a regenera cartierele care au suferit cel mai mult de pe urma acestor probleme excede capacitatea unei singure instituţii și intervalul de timp al unui singur mandat politic local, Avem convingerea că sărăcia și excluziunea socia lă pot fi adresate doar în parteneriat, promovând lucrul împreună între instituţii locale, organizaţii ale societății civile, operatori economici și membri comunităților vizate. Aşadar, aplicarea principiilor DLRC în elaborarea prezentei strategii a fost un bun punct de pornire în a aduce laolaltă toţi acești actori și a gândi, împreună, ce este necesar de făcut, atât ca acţiuni imediate cât şi ca abordări pe termen lung, pentru a diminua problemele de sărăcie și marginalizare din teritoriul GAL Arad VEST. Inovativitatea abordării DLRC - principii vechi de lucru în alte state din Europa - s-a reflectat în GAL Arad VEST în surprinderea, uneori chiar reticența, reprezentanţilor comunităților marginalizate de a se încrede în acest demers şi de a da credit bunelor intenţii partenerilor implicați. De partea cealaltă, a fost evident faptul că actorii instituţionali, ONGurile și firmele nu au un exercițiu și o practica a lucrului și mai ales a planificării strategice împreună. Deseori, contextele de dezbatere create în procesul de elaborare a strategiei au fost primele interacțiuni de acest fel din teritoriul GAL Arad VEST. În plus, de decade în România s-a propagat și împământenit modelul de acțiune top-down, prin care cei de la firul ierbii au aşteptarea de a se face, de a primi, de a se decide. Încrederea, exerciţiul parteneriatului și asumarea propriului rol ca parte din schimbare se construiesc în timp. Astfel, cu atât mai mult vedem beneficiile mecanismului DLRC aplicat în teritoriul GAL Arad VEST, atât ca abordare nouă, cu valoare adăugată, cât și drept context de a mobiliza actori de schimbare, de a crește coeziunea şi încrederea spre cauze comune şi de a împuternici comunităţile locale să participe activ în tranșarea şi implementarea de acțiuni care să contribuie la creșterea calităţii vieţii acestora. Principalele obiective ale SDL Obiectivele SDL, detaliate în măsuri și intervenţii, reflectă nevoile şi oportunitățile cele mai stringente ale ZUMurilor vizate de SDL. Problema cea mai mare, din punct de vedere al 4 Model Codru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANA, GUVERNUL ROMÂNIEI infrastructurii fizice, pentru toate ZUMurile vizate de SDL o constituie lipsa centrelor comunitare, stocul locativ degradat și infrastructura educaţională insuficient dotata. Capacitatea limitată de investiţie a municipalității, în lipsa unor programe guvernamentale sau surse de finanţare externe pentru modernizarea stocului locativ, împreună cu capacitatea financiară redusa a locatarilor de a își menţine locuinţa, a degenerat în probleme grave de insalubritate, nesiguranță structurală a clădirilor și debranșări de la reţele. Studiul de referință a relevat probleme mari cu privire la nivelul scăzut de educaţie (foarte mulţi adulţi fără 8 clase terminate), starea de sănătate, accesarea de servicii socio-medicale. În timp, ZUMurile din teritoriul GAL Arad VEST au dezvoltat și o imagine defavorabilă pentru restul comunității, fapt alimentat de multe materiale din media locală exacerbate, în căutare de senzaţional. Aceste probleme și nevoi se regăsesc în obiectivele, masurile și intervențiile propuse și detaliate în capitolele 3 - 6 ale prezentei SDL. GAL Arad VEST, un parteneriat pe termen lung Procesul de constituire al Arad VEST a fost iniţiat în decursului anului 2022, având încă de la început scopul bine definit de a contribui la regenerarea urbană a cartierelor marginalizate din teritoriu, promovând parteneriatul și lucrul împreună între actori sociali și mobilizând resurse financiare și de know how. GAL Arad VEST a fost gândit de la început ca parteneriat pe termen lung, cu intenţia de a-și extinde zona de cuprindere a acţiunii şi spre alte areale marginalizate care nu au putut fi luate în calcul în prezenta strategie (făcând obiectul unor alte cereri de finanţare sau ne-încadrându-se în indicatorii specifici de al prezentul apel). În plus GAL Arad VEST a plecat al drum cu intenţia de a mobiliza și alte surse de finanţare și rețele de know-how. Sperăm că această strategie să fie un prim exercițiu complet de planificare - implementare, cu rezultate şi impact în comunităţile marginalizate din oraş şi continuare în ciclul următor de programare. 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărţi Municipiul Arad are o poziţionare strategică, fiind situat în zona de granița cu Ungaria, iar în interiorul judeţului Arad se învecinează cu UAT-urile: orașul Pecica, şi comunele iratoșu, Şofronea, Zimandu! Nou, Livada, Vladimirescu, Fântânele, Șagu şi Zădăreni. Municipiul Arad este situat în zona centrală și de NV a teritoriului administrativ, pe A1, DN7-E68, DN 69-E671 şi DN79-E671, Pentru transportul rutier, reţeaua TEN-T de bază se suprapune traseului Autostrăzii A1, a DN 6 Lugoj - Băile Herculane şi a DN 59 Timişoara — Moraviţa. Reţeaua TEN-T rutier extinsă se suprapune DN 79 Arad - Oradea şi DN 66 Simeria — Petroşani. Așadar, teritoriul judeţului Arad Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI este traversat atât de rețeaua rutieră europeană TEN-T centrală, cât și de rețeaua TEN-T globală. Aceste rețele rutiere europene fac din municipiul Arad unul dintre cele mai mari noduri de Circulaţie ale ţării, atribut completat cu un terminal cargo pentru încurajarea și fluidizarea traficului de mărfuri pe rute aeriene interne şi internaţionale. Calea ferată traversează oraşul de la sud la nord și de la est la vest creând o barieră la nivelul țesutului urban. Transportul public de călători la nivel local este asigurat la nivelul municipiului Arad cu tramvaie și autobuze. Municipiul Arad are cea mai mare lungime a liniilor de tramvai (67km) după București, linie extinsă şi în zona periurbană. Facilităţile de transport intermodal sunt modeste la nivelul orașului şi nu există o legătură directă între gările muncipiului Arad și Aeroportul Arad. Transportul public de călători este deservit de un număr de 37 trasee, iar 51% dintre acestea sunt în relaţie cu municipiul Arad. Aeroportul Internaţional Arad este cel de-al doilea din regiune, se află la doar 4 kilometri de centrul orașului, în imediata vecinătate a Zonei Libere Arad și are acces la autostrada A1. În prezent pe Aeroportul Arad sunt operate doar zboruri de tip charter pentru sezonul de vară și nu sunt asigurate legături către alte orașe din țară. Aradul este situat în extremitatea vestică a Ardealului, în Câmpia înaltă a Aradului, la 30 de km de Munţii Zarand, parte a Carpaţilor Occidentali. Traversat de la est la vest de râul Mureș, cuprinde în perimetrul său, în zona Pădurice, un lac natural. Municipiul Arad polarizează toată Câmpia Aradului, dar și Câmpia Nădlacului şi o parte din Câmpia Vingăi, plus unele părţi din Câmpia Crișului Alb şi areale din dealuri sau munte (Posea, 1997). Peisajul natural este caracterizat de prezenţa râului Mureş, la o altitudine de 100- 105 m în partea de luncă și 110 m la câmpie, și o serie de canale de mai mică importanţă. Alte cursuri de apă, de mai mică importanţă, care fac parte din rețeaua hidrografică a orașului Arad, sunt canalul Mureşei, canalul Morilor, canalul Țiganca şi canalul Foișor. Municipiul este caracterizat de un climat temperat-continental cu influenţe oceanice, dinspre vest, iar relativa uniformitate a reliefului, lipsa obstacolelor naturale și deschiderea largă către toate direcţiile de vânt determină unele particularităţi climatice, specifice zonelor joase. Precipitaţiile atmosferice se manifestă printr-o repartiție neuniformă pe parcursul anului, cu Cantități suficiente de precipitaţii, care permit menţinerea umidității în sol. Cantitatea medie multianuală a precipitațiilor atmosferice este de 580 mm, Mode! Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMÂNIEI = “oArad 1.2 Populaţia şi caracteristicile demografice Conform datelor oficiale de la recensămintele din 2002, 2011 și 2021, populația Municipiului Arad a înregistrat o scădere de la 172.827 persoane în 2021 la 159.074 persoane în 2011 reprezentând 7,95% (13.753 de persoane) în intervalul 2002-2011. Conform datelor statistice de pe INSSE, POP107D - POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie pe grupe de vârstă și vârste, sexe, judeţe şi localităţi, în 2002 erau înregistrate 189665 persoane, cu o scădere la 182813 persoane în 2011, mai accentuată în ultimii 12 ani până la 170117 persoane în 2023. Din punct de vedere al tendinţelor demografice, numărul de copii (0-14 ani) scade de la 28039 persoane în 2002 la 23099 persoane în 2011, cu o creştere uşoară până la 23201 persoane în 2021, urmând o scădere la 22114 persoane în 2023, Trendul descendent se păstrează pentru categoria 15-29 de ani care aproape se înjumătățeşte în ultimii 20 de ani scăzând de la 44142 persoane în 2002 la 22422 persoane în 2023. Singura categorie care nu a înregistrat modificări majore a fost cea de 30-64 de ani, pentru care se evidenţiază doar o scădere de la 94943 persoane în 2002 la 91483 persoane în 2023, cu o creștere semnificativă până la 99777 persoane în 2011. O creștere substanţială se evidenţiază pentru categoria de vârstă peste 65 de ani, care înregistrează o majorare de 16915 unități faţă de 2002, ajungând până la 39456 persoane în 2023, semnificând o tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei, în acord cu nivelurile înregistrate naţional. Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMÂNIEI Dacă luăm în considerare evoluţia existentă în ultimii 5 ani putem constata o tendinţă descendentă evidentă a volumului populaţiei, rata de descreștere per capita fiind de -0,48% în 2017 și în 2018, -0,29% în 2019, -0,48% în 2020 şi -1,08% în 2021 (valori calculate pentru 1 ianuarie). Una din cauzele declinului demografic este suburbanizarea; astfel că, deşi există o ădere a populaţiei pentru Municipiul Arad-zona opolitarră-are-orr potențial rea de creșiere. În timp ce populaţia Municipiului Arad a scăzut cu 19.213 persoane, populaţia câtorva comune învecinate a crescut cu 10.492 de persoane (valoare cumulată), fără a include evoluţia ascendentă a orașului Pecica și nici populaţia de arădeni stabiliți peste graniță, în Battonya țunde în 2011 erau 8,4% papulaţie românească). Dacă în 2011 100 de persoane cu vârsta între 15 și 64 de ani (populaţia activă) întrețineau 35 de persoane cu vârsta sub 15 ani sau peste 64 de ani, în 2021 raportul de dependenţă a ajuns la 47 de persoane. Creșterea este însă semnificativă în rândul vârstnicilor (de la 18% la 28%), fapt ce va accentua problemele specifice acestui segment (de la bugetul asigurărilor sociale, până la sistemul sanitar, participarea civică şi activităţi de timp liber). În privința mişcării naturale a populaţiei, sporul natural negativ pe parcursul ultimelor trei decenii este practic o constantă a Municipiului Arad (49.284 născuţi vii, 65.260 decese şi 40.213 căsătorii). Sporul natural cumulat pentru intervalul 1990-2020 atinge valoarea de - 15.976, explicând astfel o mare parte din declinul demografic înregistrat pentru acest interval (aproximativ 19.000 de persoane). Repartizarea pe gen a rămas relativ constantă în perioada 2002 — 2023, cu o creștere ușoară a femeilor de la 52,51% în 2002 la 53,12% în 2023. În privinţa distribuţiei pe gen și vârstă a populației Municipiului Arad conform datelor INSSE la 1 ianuarie 2021 se înregistrau următoarele valori (total 174.244 locuitori): Î85 ani si peste [E _____E) | mFemiain | gogaani 1058. III 27 n Masculin 75-79ani | 70-7aani 65.69ani 60-64 ani 55-39 ani 50-54 ani 7543 295 4549ani 72 17677 A0-aaani 7384 35-39ani RIA 30-34 ani i6745| 7070 25-23ani i 2385 4650 i 1 1S-19ani | 1 2660 536 i 20-24ani 3705 7 10-14 ani | 4168 3905 i 5-Banj 0- dani Grafic eloborat conform date statistice Tempo online selectate de pe statistici. insse.ro Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROHAMEI Municipiul Arad deține și în prezent o configurație multietnică deosebit de consistentă, aceasta reprezentând o caracteristică definitorie a sa, prezentă în toate sursele documentare. Aportul grupurilor etnice la dezvoltarea multiculturală a comunității reprezintă o caracteristică a Aradului şi constituie o resursă care poate fi exploatată și în prezent. În ceea ce privește nivelul de pregătire, la ultimul recensământ au fost înregistrate următoarele distribuții: POPULAȚIA STABILĂ DE 10 ANI ŞI PESTE PE SEXE, DUPĂ NIVELUL DE EDUCAȚIE - RPL2011 - 20 octombrie 2011 NIVELUL DE EDUCATIE AL INSTITUTIEI DE INVATAMANT ABSOLVITE POP. pi Secundar Fara scoala absolvita STABILA 5 Mii Ă = . -e liceal Superior , din care: de 10 ani E side | Total Profesional si Inferior | Primar Total E i pest S _] Total rofesional si . , ersoane si peste [zi maistri Liceal Sa userii (gimnazial) analfabete 3 Municipiul ARAD 144.583 | 34.710 | 7.274 | 89.727 | 41.357 | 21.013 27.357 11.377 | 1.495 | 468 Masculin | 67.712 16,428 | 3.460 | 42.514 | 19.233 | 12.671 10.610 4.658 652 151 Feminin | 76.871 18.282 | 3.814 | 47.213 | 22.124 | 8.342 16.747 6.719 | 843 317 Astfel se evidenţiază faptul că 24% din populaţia de peste 10 ani avea studii superioare, 48% studii postliceale, liceale și profesionale, 19% gimnaziale, 8% primare și 1% erau analfabeți. În condiţiile în care în oraș funcţionează două universități importante, se poate estima că ponderea persoanelor cu studii superioare a crescuț pe parcurs ultimului deceniu. 1.3 Patrimoniul natural În Municipiul Arad, spaţiile verzi cu acces nelimitat, au fost inventariate și clasificate astfel: 5 parcuri (Parcul Zsolt Torok, Parcul Mihai Eminescu, Parcul Copiilor „Aventura Voinicilor”, Parc Pădurice, Parc Sfânta Maria), 6 grădini publice (Parcul Reconcilierii, Parcul Tudor Arghezi, Parcul Caius lacob, Parcul Sala Polivalentă, Piața Avram Iancu, Piaţa Olimp), scuaruri (1117 buc), fâşii de spațiu verde plantat (15796 buc), de tip condominiu (zona verde a locuințelor colective - 3996 buc) și spații verzi cu caracter utilitar. Aceste spații ocupă o suprafață de 388,77 ha. (Registrul local al spaţiilor verzi, 2018) Spațiile verzi de folosință specializată: muzee în aer liber, spații aferente dotărilor publice (cimitire 11, edificii de cult, instituţii publice, învățământ public, unități sanitare și de protecţie socială), baze de agrement/complexuri/baze sportive, se găsesc pe o suprafață de 108,29 ha. Mode! Cadru - Strategie de Dezvoltare Localti UNIUNEA EUROPEANA GUVERNUL ROMÂNIEI Alte categorii de spaţii verzi (protecţia cursurilor de apă şi a lacurilor, culoare de protecție față de infrastructură), ocupă o suprafaţă de 119,53 ha. Aceste categorii de spaţiu verde intravilan, inventariat, ajunge la o suprafaţă totală de 616,62 ha. În UAT Arad sunt cinci arii protejate: RONPA0852 Prundul Mare (Rezervaţie Naturală Mixta), RONPA0926 Parcul Natural Lunca Mureşului (Parc Natural), RORMS0004 Parcul Natura! Lunca Mureșului (Sit Ramsar), RO [...]