HCL 321/2025 Arad adoptată

zar t ANEXA fr __ la Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Arad Nr. 424 din 40.06.2025 UHELREA GPR ATĂ a] Anexa 1 la GHIDUL SPECIFIC privind depunerea și selecția Strategiilor de Dezvoltare Locală Etapa a II-a mecanismului DLRC Program: „Programul incluziune și Dernnitate Socială“ Obiectiv de politică: 4 „Europă mai socială și mai favorabilă incluziunii, prin implementarea Pilonului european al drepturilor sociale“ Prioritate: P01 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii“ Strategia de Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC) pentru Zona Arad Est a Asociaţiei GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ ARAD EST Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală E a a a arvemnui mois Cuprins 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) ...............ueueeeee i 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărți................mc ceace cena 7 1.3 Patrimoniul natural............. aeaaaeaonenn ananas neaneeanraneeaaeee aaa aapa aoaaaae aa aaa connanenenonnnenanaa aaosenaansa Îl 1.4 Patrimoniul arhitectural şi cultural..............mneee eee acu 13 1.5 Locuirea și accesul la utilități „15 1.6 Profilul economic (ocupare și mediul de afaceri la nivel local)................mmc accea 17 1.7 instituţii locale şi servicii publice... a aaa aaa 20 1.9 Experienţa locală privind proiectele cu finanţare europeană.................. 2. Identificarea teritoriului vizat de Strategia de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC .... 25 2.1 Prezentarea generală a teritoriului SDL............nn ceea aaa 25 2.1.2 Principalele caracteristici geografice 2.1.3 Patrimoniul natural 2.2.1. Studiul de referință reprezentativ la nivelul populaţiei din teritoriul SDL.................. 30 ANEXA 3: Declaraţie pe propria răspundere privind datele utilizate în cadrul Studiului de referință, cu asumarea faptului că, în situația în care, pe parcursul verificărilor, se vor identifica date incorecte/nereale, SDL va fi declarată neeligibilă. nenea eee 32 ANEXA 4: Metodologia de eșantionare folosită în Studiul de referinţă... ... 32 ANEXA 5: Metodologia și instrumentele de cercetare (chestionarul/ chestionarele și ghidurile de interviuri/focus grup) folosite în Studiul de referință. men 32 Modele de indicatori/instrumente de cercetare sunt disponibile în Documentele suport A și Benea anaena ae eee 32 ANEXA 6: Baza de microdate primare rezultată din Studiul de referinţă va fi anexată la SDL în format .XLSX (Excel). ............... unea pan ană avem reci 2.3.3. Locuire și acces la utilităţi. 2.3.4 Accesul la instituții și servicii publice .... 2.3.5. Analiza problemelor comunitare ale diferitelor zone distincte din teritoriul SDL, cu accent pe ZUM... nenea ananas aaa aa 42 2.3.5.1. Persoanele aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială... 42 2.3.5.2. Problemele comunitare din perspectiva cetăţenilor și a autorităților/instituţiilor.... 43 2.4. Acţiunile desfăşurate anterior în teritoriul SDL...............m ea „44 2.5. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului SDL..........moeea. ma eauanananae venaeeasa 46 monnaasaa ennmoennn anna neneananeanaaananeononanannenenanoenaeeeanna nenacanasaeacnnaanaas 47 3, Analiza SWOT.......mmeoeeae . 4.2 Animarea partenerilor locali și mobilizarea/facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din teritoriul SDL 4.2.1 Animarea partenerilor locali... nenea aaa 51 4.2.2 Mobilizarea /facilitarea persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială ... 53 5. Obiectivele SDL 6.1.1 Sinteza problemelor și măsurilor necesare, grupurile țintă 6.1.2 Corelarea cu documentaţiile strategice, inclusiv cu Planul de Mobilitate Urban E 6.1.3 Contribuţia măsurilor la temele secundare FSE... nenea 3.1.4 Contribuţia măsurilor la temele orizontale........... manea, 6.1.5 Combaterea segregării rezidenţiale... 6.1.6 Asigurarea sustenabilității intervenţiei DLRC .... 6.2 Măsuri prioritare... nenea eee aaa aaa 6.2.1 Prioritizarea măsurilor... nat 68 6.2.2 Abordarea integrată 6.3 Lista indicativă de intervenţii 7. Monitorizare și evaluare..................mu nenea aaa .75 Unu a paz ani La n 9. Lista de anexe ale SDL.........maeaeeeeee eunvnonoaanaazeaa aneaeaee 83 Model Cadru - Strategie de Dezvoltare Locală PIATA eve aut mean Introducere (sau Sumar executiv) "Dezvoltarea Locală sub Responsabilitatea comunităţii” (DLRC) reprezintă un instrument european de dezvoltare teritorială și de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale la nivel! urban prin implicarea comunităţii, formarea unui parteneriat local și prin implementarea unor Strategii participative de Dezvoltare Locală (SDL). DLRC a fost propus de Comisia Europeana pentru perioada de programare 2014-2020 și continuat în perioada de programare 2021-2027. Prin DLRC se soluţionează problemele cu care se confruntă comunităţile marginalizate printr-o abordare integrată și multisectorială, prin corelarea între investițiile în infrastructură de tip FEDR și măsurile soft, de tip FSE. DLRC asigură mobilizarea și implicarea comunităţii dezavantajate și a organizaţiilor locale de la nivel urban în elaborarea și implementarea unor strategii care să răspundă nevoilor de dezvoltare integrată și incluzivă a acestor comunități, într-un mod mai inteligent, mai durabil. Strategiile de Dezvoltare Locală prin abordarea DLRC sunt gestionate de comunitate prin intermediul Grupurilor de Acţiune Locală (GAL), formate din reprezentanți ai sectorului public și privat, precum și ai comunităților, atât ai celor marginalizate, cât şi ai celor nemarginalizate ce promovează interesele socio-economice locale, și se vor concentra pe integrarea zonelor urbane marginalizate (ZUM). Planificarea dezvoltării urbane a teritoriului Arad Est presupune o succesiune de decizii luate pe baza unei evaluări anterioare a situaţiei actuale a comunităţii locale pentru a îndeplini obiectivele prin programul de guvernare locală utilizând mijloacele şi resursele de care organizaţia GAL dispune. Parteneriatul GAL reprezintă împletirea voinţei comunităţii locale cu structurile administraţiei locale și a celorlalți parteneri, pentru dinamizarea activităţii locale, a participării comunitare pentru îndeplinirea obiectivelor comune de dezvoltare a teritoriului. O necunoaştere detaliată a condiţiilor poate conduce la o lipsă de eficienţă dacă programele care se doresc a se implementa sunt neadaptate specificului comunităţii, astfel că ele pot deveni ineficiente fără ca beneficiarii să poată resimţi o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă. Prezenta strategie de dezvoltare locală delimitează aria de acoperire a circa o jumatate din suprafața Municipiului Arad, respectiv partea estica a municipiului, generând impact de dezvoltare durabilă pentru circa 79.792 de locuitori, cu efect multiplicator de bunăstare la nivelul întregului municipiu. Datele folosite în fundamentarea strategiei sunt furnizate de către: Institutul Naţional de Statistică, instituţiile subordonate Primăriei Municipiului Arad, Direcţiile din aparatul de specialitate al Primarului, Ministerul Justiţiei - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Agenţia Obiectivul acestui document este descrierea cadrului Strategic în care Grupul de acțiune locală Arad Est, dintr-o poziţie pro-activă, va susţine şi va implementa acţiuni pentru a stimula dezvoltarea teritoriului propus, pe termen mediu şi lung. Grupul de acţiune locală Arad Est, reprezintă, alături de alte proiecte derulate pe teritoriul zonei estice a Municipiului Arad, un alt instrument generator de soluții concrete ale problemelor comunităţii. Inițiativa GAL Arad Est de implementare a conceptului de dezvoltare comunitară sub responsabilitatea comunității a avut ca prim răspuns alăturarea unor parteneri de excepție din sectorul societății civile și al celui privat, cu expertiză în toate domeniile de intervenţie. Asocierea reprezintă, în esență, o abordare prin care se încurajează: stimularea viitoarelor parteneriate, dezvoltarea socială, economică și culturală a zonei, transferul de cunoștințe și implementarea iniţiativelor inovative, implicarea cetățenilor în deciziile Strategice pe termen lung, implicarea coerentă, pe baza unei strategii comune a actorilor economici, sociali şi administrativi, ce oferă o abordare integrată a soluţiilor care vizează majoritatea aspectelor care au generat marginalizare, ghetoizare și accentuarea sărăciei. Teritoriul SDL al GAL Arad Est are în componenţă 3 zone marginalizate/cartiere distincte. În cadrul SDL s-au delimitat 3 zone urbane marginalizate (ZUM) distincte, pe care le-am denumit ZUM 1 Zona Tarafului, ZUM 2 Zona Dragasani si ZUM 3 Zona Agronomului. Toate zonele ZUM identificate sunt zone ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii. Sunt zone intraurbane, sărace, izolate din punct de vedere social, considerate adevărate nuclee de excluziune socială care concentrează persoane cu nivel scăzut de capital uman (nivel scăzut de educaţie, stare precară de sănătate, număr ridicat de copii), cu nivel scăzut de ocupare în sectorul formal și condiţii precare de locuire, adevărate „focare de infecţie", ignorate de experţii în sănătate. Puternica Stigmatizare cu care sunt asociate aceste zone, pe lângă lipsa sau slaba calitate a serviciilor (educaţie, sănătate, infrastructură) reduc drastic șansele populaţiei de a scăpa de sărăcie. Incluziunea socială şi economică a comunităților dezavantajate (comunităţi rome sau non-rome) esie esenţială, având în vedere că România trebuie să-şi atingă ţintele Europa 2020. În ceea ce privește comunitatea de romi existentă în această zonă, este important de subliniat că romii sunt semnificativ mai săraci şi mai vulnerabili decât ne-romii. De fapt, majoritatea vastă a romilor din România, ca şi în alte ţări est-europene, continuă să trăiască în sărăcie, la un nivel mult mai grav decât acela al vecinilor lor ne-romi care locuiesc în aceleaşi comunităţi sau în comunităţi apropiate. Circa jumătate din familiile romilor din România au o intensitate foarte redusă a muncii. Ca urmare, reducerea sărăciei în rândul romilor constituie un pas esenţial pentru ca România să-şi Vrem a zi tă, otv esuat. calan Excluziunea socio-economică a romilor din ZUM (din România în general) este rezultatul mai multor factori corelaţi care conduc la o discrepanţă evidentă la nivelul şanselor, începând de la o vârstă timpurie. Problemele principale comune ale celor 3 ZUM-uri sunt: accesul redus și insuficient la servicii sociale, nesiguranța locativă ridicată, marginalizarea pe criterii etnice și sociale, școlaritatea redusă și riscul mare de abandon şcolar în rândul copiilor și tinerilor, starea precară a locuinţelor si situația ocupării. Principalele obiective ale asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Arad Est (denumită în continuare GAL Arad Est) previzionate a fi atinse ca urmare a implementării Strategiei de Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC) în teritoriul eligibil, sunt: creșterea capacităţii centrelor DE ZI de a dezvolta servicii sociale și activităţi cu caracter incluziv în favoarea persoanelor aflate în risc de marginalizare / excludere socială, creșterea accesului la locuinţe sociale individuale asociate cu măsuri de acompaniere în vederea integrării persoanelor vulnerabile marginalizate, creșterea capacității ONG-urilor și structurilor de economie socială de a dezvolta servicii sociale și campanii publice în favoarea integrării persoanelor din comunitățile roma, dar şi creșterea capacității ONG- urilor și a unităților de învățământ de a dezvolta activităţi de învățare non-formală / învăţare pe tot parcursul vieţii. Combaterea sărăciei şi excluziunii sociale necesită o abordare pe tot parcursul vieții. Pentru copii și tineri, obiectivul este de a asigura oportunitatea de dezvoltare a întregului potenţial individual, indiferent de originea socială sau etnică, prin dezvoltarea abilităţilor, cunoştinţelor şi experienţei necesare. Un alt obiectiv este acela de a asigura premisele pentru participare deplină la viaţa economică, socială şi culturală. Obiectivul pentru cei care au depășit vârsta activă este acelea ca vârstnicii să fie apreciaţi şi respectaţi, să rămână independenţi şi să poată participa la toate aspectele vieții în calitate de cetățeni activi, bucurându-se de o calitate ridicată a vieţii într-o comunitate sigură. 1. Prezentarea generală a orașului sau municipiului (peste 20.000 locuitori) 1.1 Principalele caracteristici geografice, incluzând hărţi Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crişanei şi în nordul Banatului, în șesul întins al Tisei, la 46*11' lat. N și 21*19' long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp. Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecţia unor importante rețele de comunicaţii rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce leagă Ucraina cu Serbia. factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană. Municipiul servește ca nod rutier și feroviar pentru coridoarele TEN-T Rin-Dunăre și Orient/East-Med. Pe cale rutieră, acestea asigură legătura municipiului Arad cu centre urbane precum Budapesta, Bratislava, Viena, Munchen, Berlin sau Hamburg. Pe cale ferată, municipiul Arad este traversat zilnic de 6 curse internaţionale care merg în direcţia Budapesta (4h 30 min) / Viena (8-10h). La nivel naţional, municipiul Arad este conectat prin autostrada A1 de principalele centre urbane de interes regional Timișoara și Lugoj. În ceea ce priveşte transportul pe cale ferată, municipiul Arad este deservit de magistrala 200, iar împreună cu magistrala 300, municipiul Arad este direct conectat cu centre urbane importante la nivel naţional, precum Alba Iulia, Cluj-Napoca, Braşov, Ploieşti şi Bucureşti. În ceea ce privește transportul aerian, municipiul deţine un aeroport propriu, Aeroportul international Arad, situat la mai puţin de 100 m de nodul rutier care face legătura cu Autostrada A1 și la 4km de centrul municipiului. Climatul județului Arad este unul temperat continental moderat, cu influenţe oceanice determinate de circulaţia predominant vestică a maselor de aer. Într-o mai mică măsură, se resimt și influenţele aerului tropical-maritim dinspre sud-vest și sud. În zona de câmpie, din care face parte și municipiul Arad, verile sunt calde cu precipitații moderate, iar iernile reci, caracterizate prin perioade de încălzire ce întrerup adesea continuitatea stratului de zăpadă. Teritoriul municipiului Arad se află situat într-o zonă în care predomină formațiunile zonale de silvostepă, vegetaţia naturală (pajiști secundare alcătuite din păiușuri) ocupând însă suprafeţe restrânse ca urmare a extinderii zonelor construite şi a culturilor agricole. De-a lungul văii Mureșului se remarcă existența vegetației azonale, de luncă, caracterizate printr-un grad mai redus de antropizare. Ca element de vegetaţie naturală se remarcă Pădurea Ceala, din zona de sud-vest a teritoriului administrativ a județului, în care predomină speciile de stejar și gorun, în asociere cu jugastru, arțar sau tei. Pe teritoriul administrativ al municipiului Arad se găsește aria naturală protejată de interes naţional Parcul Natural Lunca Mureșului. Suprafaţa totală a ariei naturale protejate este de 17.455,2 ha, din care 1.690,6 ha (aproape 10 %) se află pe teritoriul administrativ al municipiul Arad. Judeţul Arad este unul din județele cu cele mai importante rezerve de apă din România: resursele totale de apă sunt estimate la 1.314,30 milioane mc pe an, aproape 60 % fiind reprezentate de apele de suprafață. Acest fapt se datorează suprapunerii teritoriului judeţean cu bazinele hidrografice ale Crișurilor, Mureşului și Begăi. Municipiul este traversat de râul Mureș, principalul râu din județ. Cele două mari elemente de cadru natural prezente în municipiul Arad sunt Râul Mureș și Parcul Natural Lunca Mureșului. 1 Posea, G. Figura 1 - Hartă cu localizarea municipiului Arad în cadrul României, respectiv în cadrul județului și harta municipiului Arad 1.2 Populaţia și caracteristicile demografice La 1 ianuarie 2023, populaţia stabilă a municipiului Arad era, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică2, de 170.117 locuitori. Raportată la populaţia totală a judeţului, de 462.120 locuitori, aceasta reprezintă un procent de 36,8%. Potrivit datelor RPL 2011, municipiul Arad este al doisprezecelea oraș ca mărime a populaţiei din România, situându-se între municipiile Brăila și Pitești. Scăderea demografică este un fenomen care se manifestă constant în ultimele decenii în România, populaţia înregistrând o tendință descendentă, confirmată de fiecare nou recensământ sau statistică oficială. Comparativ cu anii precedenţi, populația municipiului Arad a înregistrat o scădere constantă. Mai precis, între 1992 şi 2023, populația stabilă a municipiului a scăzut cu aproximativ 11%, de la 190.114 la 170.117 de locuitori. În privinţa structurii de gen a populaţiei municipiului Arad, în anul 2023, din totalul Populaţiei după domiciliu, 47% sunt bărbaţi și 53% sunt femei. Potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, structura populaţiei pe grupe de vârstă arată că cel mai numeros segment este cel al populației cu vârste cuprinse între 50 și 54 ani, unde se situează 15.518 persoane, adică cca. 9,1% din totalui populaţiei municipiului. Dacă ne raportăm la populaţia după domiciliu în anul 2020 observăm că cea mai numeroasă grupă de vârstă era 40-44 ani. Analizând distribuția populaţiei pe sexe și pe grupe de vârstă, observăm următoarele caracteristici: - o rată scăzută a natalității - în municipiul Arad categoria de vârstă 0-24 de ani este mai slab reprezentată, cu cele mai mari diferențe în cadrul categoriilor 15-25 de ani; - o evoluţie și un număr relativ similare ale populației pe sexe, cu excepţia vârstelor de peste 65 de ani, unde femeile sunt vizibil mai numeroase decât bărbaţii, cel mai probabil datorită incidenței crescute a unor maladii care scurtează viaţa bărbaţilor; de altfel, la nivelul Uniunii Europene, România înregistrează cele mai mari diferențe de speranţă de viaţă între bărbaţi şi femei, de până la 7 ani; - o scădere a numărului populaţiei în vârstă de 50-54 ani, faţă de grupa anterioară de vârstă, dar şi față de grupa superioară. Persoanele care fac parte din grupa de vârstă 55-59 ani sunt născute înainte de anul 1966, an care a pus capăt unei perioade în care natalitatea a înregistrat o tendinţă de scădere rapidă. Această tendință fusese influenţată în anii trecuţi atât de liberalizarea contracepției, cât și de o deschidere temporară a României către modelele socio-culturale vestice; - anul 1966 a marcat instaurarea politicii de creștere demografică prin interzicerea metodelor de planificare a reproducerii, fapt vizibil prin creșterea bruscă a segmentului 50-54 ani față de segmentul 55-59 ani; - Grupa de vârstă 25-29 ani, mai scăzută numeric decât grupa Superioară de vârstă, marchează finalul politicii pro-nataliste, democratizarea României și întoarcerea la un nivel al natalității neinfluenţat de factori coercitivi sau artificiali. SAT 3 ii i Figura 2 - Populația stabilă a municipiului Arad pe grupe de vârstă, recensământ 2011 5 dare II oare II e te care. MII 19 uscare MI e a 02 are. III zac iara. MI aaa Stie Stara. MI ai 3 ant, II a az asa are, NI ta Sovata II are erai II ape 142454 are. MI za o oare. III ea 70-00 are. MII a e Ta Pare. III a ra sonerie LO au) Gradul de îmbătrânire a populaţiei (%), la nivelul anului 2020, calculat ca raport între populaţia de vârstnici de peste 65 ani şi populația de tineri sub 15 ani este de aproape 1364,88%e. Raportul fiind supraunitar, devine evident că numărul populației de peste 65 ani este mai mare decât vârsta de 15 ani și că rata de reînnoire a populaţiei va avea de suferi [...]