HCL 166/2026 Arad adoptată

Proiect de management pentru HUB cultural MARTA N 2 | la Hotărârea Consiliului ocal a perioada 2026-2029 |n pg i Ovidiu Balint N r._/EC_ din 2000. 226 Eee dol€ A)Analiza socio-culturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent: 1.instituţii, organizaţii, grupuri informale (analiza factorilor interesaţi), care se adresează aceleiaşi comunităţi; În ultimii 3 ani de zile domeniul cultural a cunoscut o dezvoltare în municipiul Arad, atât din punctul de vedere al ofertei, cât și a consumului cultural. Oferta culturală s-a diversificat și prin iniţiative private și prin propuneri inedite ale instituțiilor publice de cultură. S-au înființat 3 galerii private de artă plastică, s-a înființat un teatru privat, sunt pe cale să se înființeze alte două companii de teatru, s-au înființat trupe noi de muzică. Pe de altă parte Complexul Muzeal a deschis expoziții permanente noi, Bibliteca Judeţeană a fost reorganizată printr-un proiect european, Filarmonica și-a diversificat foarte mult oferta atât in-door, cât și out-door. Aradul a fost de la începuturile sale o localitate în care au trăit oameni din mai multe neamuri şi popoare, devenite şi denumite mai târziu naţionalităţi. Aradul a fost şi un târg important, şi un obiectiv militar important, şi un port important a! comerţului cu sare pe Mureş, dar, mai cu seamă, un centru cultural al zonei de confluență culturală. Aradul are cel mai vechi teatru de piatră, cu program permanent, de pe actualul teritoriu al României, înființat în acelaşi an cu cel din Oraviţa, în 1817. La sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea Aradul avea publicaţii jurnalistice şi literare în limbile română, maghiară, germană, slovacă şi sârbă. Nu întâmplător la Arad debutează, printre alţii, Lucian Blaga. Şi, deloc întâmplător, în perioada cedării Ardealului de Nord, în Cel de Al Doilea Război Mondial, la Arad se refugiază o importantă comunitate evreiască, ceea ce duce şi la construirea celei de-a doua Sinagogi din Arad. În aceeaşi perioadă a sfârşitului de secol XIX şi început de secol XX, Aradul avea cimitire vechi românesc, german, evreiesc, sârbesc. Un cimitir vechi, în accepţiune urbană, înseamnă cel puţin 200 de ani. Multe dintre casele aflate acum în centrul Aradului sunt construite pe aceste cimitire. O altă dovadă a faptului că arădenii au înţeles rolul culturii în viaţa lor cotidiană constă în faptul că cele mai importante edificii culturale ale oraşului, respectiv Teatrul Clasic de astăzi şi Palatul Cultural, care găzduieşte Filarmonica şi Muzeul judeţean de istorie, au fost construite prip şubscripţie publică. Chiar şi în perioada comunistă, când destinul social al Aradului eș Ce DiĂ pat cu preponderență spre industrializare, arădenii înființează cele mai multe jf% & rock, pop şi de muzică uşoară.Toate aceste considerente istorice au ia ânloraş multi-cultural, multietnic, multi-religios, identitate pe care o are şi în b Din punct CN e ingwluţional, oraşul Arad beneficiază de existenţa şi activitatea instituţiilor de Su arăzvebe are în viaţa culturală a unei urbe, subordonate Consiliului Local Municipal, un teatru profesionist, Teatrul Clasic „loan Slavici”, care include şi o trupă de teatru profesionist de marionete (de altfel, singura de acest fel din România, celelalte trupe din ţară fiind de păpuşi), o filarmonică, Filarmonica Arad, instituţie de elită culturală, care include și un cor profesionist, pe care nu şi-o permite orice oraş, un centru cultural 1 municipal, CMC Arad, care asigură alternative ia oferta culturală a municipiului. Pe de:altă parte, deşi cu o subordonare la Consiliul judeţean, în oraşul Arad îşi desfăşoară activitatea principală şi celelalte instituţii de cuitură, Biblioteca judeţeană „A.D. Xenopol',cu filialele din cartiere, Complexul Muzeal Arad, cu secţiile de istorie, arheologie, istoria Revoluției de la 1848, istoria naturii şi cea de artă, şi, nu în ultimul rând, Centrul Cultural judeţean, care completează oferta culturală arădeană, satisfăcând inclusiv cererea din sfera amatorilor, prin activitatea Şcolii Populare de Artă. Tot din punct de vedere instituţional, oraşul Arad beneficiază de existenţa şi activitatea excepţională a Liceului de Artă „Sabin Drăgoi”, entitate educaţională care asigură atât o pepinieră artistică, dar şi o pregătire a unui public educat pentru cultură, fiindcă nu toţi absolvenţii reuşesc să se afirme în planul artistic, ori urmăresc alte destine sociale. O altă instituţie care pregăteşte educaţional viitorul public al evenimentelor culturale este Palatul Copiilor, atelierele organizate aici fiind diverse şi acoperă o paletă largă în oferta culturală adresată copiiilor din Arad, de la artă plastică, până la clasa de actorie şi jurnalism. Toate aceste instituţii culturale, pe lângă domeniile specifice pentru care au fost înființate şi în care au programe anuale, acumulând tradiţie şi constanţă, organizează festivaluri, cu adresabilitate către potenţialul public arădean. Festivaluri de teatru, ciasic, de marionete şi nou, festivaluri de muzică simfonică, jazz, wind-orchestra, religioasă, operă, muzică folk, rock, folclorică, festivaluri ale cărţii, de film, dedicate scriitorilor, festivaluri expoziţionale, muzeale şi de artă, festivaluri de cultură culinară, de fashion, de tehnică şi tehnologie, festivaluri ale minorităţilor. Cu alte cuvinte, instituţiile culturale arădene, finanțate din fonduri publice, municipale şi judeţene, satisfac un public ţintă al fiecărui domeniu cultural, diversificându-şi programele anuale. Din punct de vedere organizaţional, cultura Aradului este reprezentată în mai toate breslele artistice, prin filiale ale Uniunii Artiştilor Plastici din România, Uniunii Scriitorilor din România, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Arhitecţilor din România, asociaţii ale istoricilor, cenacluri literare şi ale artiştilor plastici amatori. Fiecare dintre aceste organizaţii au publicaţii profesioniste periodice, sau organizează expoziţii cu artişti profesionişti şi amatori, publică cărţi ale scriitorilor, istoricilor, jurnaliştilor, activităţile acestor organizaţii oferind atât membrilor săi cât şi publicului continuitatea actului cultural, vizibilitatea creaţiilor artistice ale membrilor. Comunităţii arădene i se mai adresesază şi alte organizaţii, prin evenimente culturale proprii, ori prin susţinerea financiară a altora aparţinând altor iniţiatori. Este vorba despre cluburile Rotary, Lions şi Richelieu. În ultimii ani în Arad au fost înfiinţate din ce în ce mai multe ONG-uri care au ales să îşi desfăşoare. activitatea în domeniul cultural, ceea ce a îmbogăţit şi a împrospătat viaţa culturală a comunităţii prin organizarea unor evenimente inedite, festivaluri de arte vizuale, picturi murale pe clădiri degradate, festivaluri de muzică, inclusiv. amenajări urbane de parcuri şi scuaruri, amplasări de statui. În marea lor majoritate, aceste ONG-uri îşi desfăşoară activităţile în parteneriat cu Primăria Aradului, ori în parteneriat cu instituţii de cultură din subordinea Consiliului Local Municipal, CMC, Hub mARTA, ceea ce contribuie la diversificarea ofertei culturale a instituţiilor. -existenţa unui program cultural al instituției HUB mARTA, care cuprinde proiecte ce s-au impus în viața culturală a orașului, dar și a zonei de Vest a țării; -existența de parteneriate publice private cu cele două Universități arădene "Aurel Vlaicu” și "Vasile Goldiș”, cu colegii naţionale din Arad, cu ONG-uri reprezentative și cu antreprenori de importanţă locală și regională; -dezvoltarea unui cartier rezidenţial pe terenul fostei fabrici de vagoane ASTRA, ceea ce va crește populația căruia HUB mARTA se adresează, pe o rază de 2 kilometri; -existența unui Proiect Tehnic pentru reabilitarea clădirii M.A.R.T.A., realizat de Hub mARTA în anul 2025; -oportunitatea finanțării reabilitării și reconversiei clădirii M.A.R.T.A. prin Programul pilot al Comisiei Europene New European Bauhaus, în valoare de 6.500.000 euro, până în 2029; -accesul facil a! unui potenţial public din afara Aradului la reţele de transport rutier, feroviar, aerian; -calitatea de monument istoric a clădirii M.A.R.T.A.; -disponibilitatea autorităţii publice locale pentru finanțarea şi înfiinţarea unui nou spaţiu cultural, prin renovarea unui monument istoric; -vizibilitatea şi situarea monumentului istoric, clădirea M.A.R.T.A., pe o arteră principală, Calea Aurel Vlaicu, într-o zonă care tinde să devină un al doilea centru de interes al oraşului, prin vecinătatea cu cele două mall-uri comerciale Atrium și AFI, staţia CFR, autogara, cu transport în comun şi locuri de parcare existente; -istoricul clădirii :fabrică de autobuze, fabrică de autoturisme, fabrică de avioane, fabrică de motoare de avion, fabrică de vagoane marfă, centru de calcul, redacţie de ziar; -infrastructura culturală existentă a Aradului, dată de clădiri monument istoric, printre care şi clădirea MA.R.T.A., care pot fi date sau redate vieţii culturale prin proiecte de reconversie şi reabilitare; -suprafaţa desfăşurată a clădirii M.A.R.T.A., de circa 10.000 mp, având o amprentă la sol de aproape 4000 metri pătraţi, pe o medie de două nivele, cu demisol, parter, mezanin, două etaje; -alcătuirea clădirii monument istoric, având mai multe săli, cu acces din mai multe părți ale clădirii; -funcționarea HUB cultural mARTA ca instituţie de guvernanţă a clădirii monument istoric ; -existenţa unui public constant, nu foarte numeros, pentru manifestări culturale; -existenţa iniţiativei private pentru organizarea evenimentelor culturale; -potenţialul pentru dezvoltare culturală a oraşului, dat de numărul mare de clădiri monument istoric disponibile şi aflate în proprietatea municipalităţii (inclusiv Cetatea Aradului); Puncte slaba» cehklizat, fiind oprite angajările, deși organigrama instituției prevede <ațe pentru desfășurarea optimă a activității; -absenţa unei “Tmedia specializată în promovarea actului cultural; -slaba promovare a actului şi evenimentului cultura! organizate atât de instituţiile publice, cât şi de entităţile private; -inconsecvenţa politicilor publice locale în educarea publicului tânăr şi în creşterea numărului de participanţi la evenimentele culturale; -lipsa unui program coerent și coordonat pentru evenimentele culturale ale oraşului; -oferta culturală, privată şi instituţionalizată, vizează şi se bazează pe acelaşi public ţintă, obosind astfel audiența; -inconsecvenţa în respectarea Strategiei culturale existente; -nerespectarea Strategiei Sectoriale în Domeniul Culturii pentru perioada 2023-2030; -absenţa promovării parteneriatelor publice-private; Oportunităţi. -posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile prin apelurile de finanţare europene, ce urmează să fie deschise prin Programul financiar al UE 2021-2027 și prin Programul financiar următor al UE, cele mai importante fiind INTERREG, Europa Creativă, Europa pentru cetăţeni, scopul atragerii acestora fiind reabilitatarea şi reconversia clădirii monument, dar şi pentru iniţierea de programe și proiecte culturale la nivel european; -posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile SEE, poreclite „norvegiene”, prin apelurile de finanţare ce urmează să fie lansate în perioada 2026-2029; -posibilitatea atragerii de fonduri nerambursabile prin apelurile de finanţare lansate de Guvernul României, prin programele POR, prin programele ADR Vest, prin intermediul programelor Ministerului Culturii, Administraţiei Fondului Cultural Naţional, atât pentru reabilitarea clădirii, cât şi pentru proiecte culturale; -atragerea de fonduri proprii, prin programele proprii de evenimente culturale şi educaţie permanentă; -atragerea de fonduri din sponsorizări şi din redirecţionări ale impozitului pe profit, ori ale impozitului pe venit; -dezvoltarea de parteneriate publice-private între HUB cultural mARTA şi ONG-uri sau antreprenori culturali; -dezvoltarea de parteneriate cu instituţii de învăţământ superior şi cu alţi operatori ai altor forme de învăţământ complementar; -dezvoltarea instituţiei ca un furnizor de manageri culturali, care să poată transforma Aradul într-un centru de interes zonal al culturii, având în vedere potenţialul dat de infrastructura de clădiri şi spaţii disponibile, printre care şi Cetatea Aradului; Ameninţări. -subfinanţarea instituţiei; -subdimensiodarea personalului necesar pentru desfășurarea activității; accentuarea crizei economice, ori a crizei pricinuită de o posibilă extindere a conflictului din Ucraina; -diminuarea interesului autorităţii publice locale pentru dezvoltarea culturii din municipiul Arad; -schimbareș buterii politice faţă de sprijinirea actului cultural de calitate; % es CAN eng -desfiinţarea instituţiei HUB cultural MARTA 3.analiza imaginii existente a instituţiei şi propuneri pentru îmbunătăţirea acesteia; Istoricul clădirii monument istoric a creat o imagine favorabilă în mentalul colectiv arădean, publicul arătând o oarecare nerăbdare în aşteptarea începerii activităţii instituţiei în clădirea M.A.R.T.A.. De asemenea, la 3 ani de când instituţia a început să funcţioneze, programele și proiectele propuse au reușit să se impună în viața culturală a orașului și în cea zonală, naţională și internaţională. Pentru dezvoltarea acestei imagini favorabile iniţiale, dar şi pentru conturarea imaginii publice a noii instituţii, sunt următoarele propuneri: -publicarea unei monografii în imagini, trilingvă (română, maghiară, engleză), a clădirii monument istoric, atât în format printat, cât şi în format digital; -implicarea comunităţii antreprenoriale arădene; -implicarea cetăţenilor prin participarea activă la activitățile instituţiei; -promovarea prin toate mijloacele publicitare, inclusiv prin paginile web www.hubmarta.ro, www.revistamarta.ro,www.underaroundfestival.ro, https://www.facebook.com/profile.php?id=61559663613901&locale=ro_RO -înființarea de parteneriate publice cu instituţii de învăţământ superior și consolidarea celor existente; -înfiinţarea de parteneriate publice-private cu ONG-uri din domeniul culturii sau cu antreprenori culturali și consolidarea celor existente; 4.propuneri pentru cunoaşterea categoriilor de beneficiari; Conform celui mai recent studiu, Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din anul 2021, populaţia municipiului Arad se încadrează în tendinţa naţională, adică este în scădere, - ajungând în prezent la circa 145.000 de locuitori. Privită mai atent, însă, această scădere este înşelătoare, fiindcă acelaşi recensământ relevă creşterea populaţiei în comunele din imediata vecinătate a municipiului Arad, Vladimirescu (cea mai mare creştere din judeţ), Horia, Şofronea etc. Aşadar scăderea populaţiei municipiului se datorează mutării domiciliului multor persoane în alte localităţi învecinate. Fenomenul se înscrie de asemenea în trendul naţional, mai ales după perioada pandemiei, când mare majoritate a locurilor de muncă s-a mutat în on-line, ceea ce dă libertatea de a presta în muncă din orice loc, fără a necesita o prezenţă fizică într-un loc de muncă organizat. Acelaşi recensământ relevă şi faptul că o pondere importantă în populaţia judeţului şi a municipiului o au elevii şi studenţii, dar şi că nivelul de studii ale populaţiei este cu preponderență în favoarea celor medii şi superioare. Nu în ultimul rând, recensământul din anul 2021 a constatat aceeaşi structură multietnică şi multiculturală ă.2 municipiului Arad, dar şi faptul că numărul şomerilor era printre cele mai studiului citat duc la câteva concluzii: forţa de muncă din municipiu înseamnă că eventuale investiţii vor fura de la alţi angajatori 4ăș/în cazul relocării multor investiţii din domeniul automotive, care forţei de muncă din Arad; nu există posibilitatea reconversiei profesionale masive şi într-un termen scurt; tinerii aflaţi în procesul de învăţământ reprezintă circa o treime din populaţie. Pe de altă parte, instituţiile publice de cultură, precum şi organizaţiile din domeniul culturii, au, pentru evenimentele şi programele proprii, câte un public dedicat şi constant. Mai concret, puţine procente din publicul meloman face parte din publicul constant al spectacolelor de teatru şi, cu atât mai puţin din publicul cinefil. Şi invers. De asemenea, publicul vizitator al expozițiilor de artă plastică nu este neapărat acelaşi cu publicul vizitator al altor expoziţii, muzeale etc. Prin urmare, categoriile de potenţiali beneficiari ai programelor şi proiectelor instituţiei HUB culturai mARTA sunt diverse şi dedicate actului de cultură. Imbucurător este faptul că există un potenţial public format din tineri. Singura categorie de public potenţial, greu de adus la un eveniment cultural, o reprezintă populaţia mutată în localităţile din jurul municipiului. De asemenea, există potenţiali beneficiari ai programelor de educaţie permanentă ale instituției HUB cultural MARTA. Propunerile pentru cunoaşterea îndeaproape a categoriilor de beneficiari sunt: -realizarea de dezbateri publice cu diverse publicuri ţintă: elevi, studenţi, antreprenori, reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniul culturii, artiști, scriitori, creatori de conţinut virtual; -realizarea unui studiu sociologic privind structura publicului arădean; -realizarea unui sondaj de opinie cu privire la aşteptările beneficiarilor faţă de programele şi proiectele instituţiei; -urmărirea reacţiilor la paginile de pe reţelele de socializare ale instituţiei şi la website-urile instituţiei; 5.grupurile-ţintă ale activităţilor instituţiei pe termen scurt/mediu; Grupurile ţintă ale activităţilor instituţiei HUB cultural mARTA pe termen scurt sunt: -tineri artiști și artiști debutanţi; -tineri și public care caută arte performative sau alte modalități de exprimare artistică, altele decât cele clasice; -tineri care doresc să înveţe meserii din industria spectacolului; -personal calificat care doreşte o reconversie profesională a meseriei în îndustria spectacolului; -artişti profesionişti şi amatori, cu spirit antreprenorial în cultură; -publicul care nu frecventează programele actuale culturale, organizate instituţional; -ONG-uri care îşi doresc parteneriate public-private, pentru iniţierea de programe culturale inovative; -publicul actului cultural virtual; Grupurile ţintă ale activităţilor instituţiei HUB cultural mARTA pe termen mediu sunt: -publicul formelor alternative de exprimare artistică, altele decât cele promovate instituţional; i, formaţii de muzică, trupe de teatru, artişti independenţi în căutare (pentru reprezentarea producţiilor proprii; -personal calificat care doreşte o reconversie profesională a meseriei în îndustria spectacolului; -artişti profesionişti şi amatori, cu spirit antreprenoria! în cultură; -publicul care nu frecventează programele actuale culturale, organizate instituţional; -ONG-uri care îşi doresc parteneriate public-private, pentru iniţierea de programe culturale inovative; -tineri artiști și artişti debutanţi; -tineri și public care caută arte performative sau alte modalități de exprimare artistică, altele decât cele clasice; -publicul actului cultural virtual; 6.profilui beneficiarului actual; Profilul beneficiarului actual este conturat astfel: -consumatorul de loisir; -consumatorul de cultură nesatisfăcut de oferta existentă în Arad şi în împrejurimile oraşului; -artişti profesionişti sau amatori în căutarea unui spaţiu de exprimare sau în căutarea unui public; -consumator de cultură on-line; -oameni în căutarea altei profesii, ori în căutarea exprimării personalităţii proprii prin meseria stăpânită deja; -oameni cu spirit antreprenorial în cultură; B)Analiza activităţii instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia; 1.analiza programelor instituţiei; Faptul că HUB mARTA funcţionează ca un aşezământ cultural, conform Legii 143/2007 care aprobă şi completează OUG 118/2006, îi dă instituţiei o libertate î [...]