HCL 40/2022 Aninoasa adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL DÂMBOVITA COMUNA ANINOASA PRIMAR Str. Constantin Manolescu nr. 143, localitatea Aninoasa, judeţul Dâmboviţa, cod poştal 137005 Tel: 0245-22.62.14 Fax: 0245-22.65.33 Email: contact(primariaaninoasa.ro HOTĂRÂRE Privind aprobarea cheltuielilor din cadrul contractului de finanțare nr. 610/23.10.2017 pentru proiectul „Restaurarea şi consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” - Mănăstirea Viforâta, comuna Aninoasa, jud. Dâmboviţa”, precum și actualizarea acordului de parteneriat cu MÂNĂSTIREA VIFORÂTA PROIECT: Restaurarea şi consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” Mănăstirea Viforâta, comuna Aninoasa, jud. Dâmboviţa Axa prioritară 5 Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural Prioritatea de Investiţii 5.1. Conservarea, protejarea, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural și cultural Apel de proiecte: POR/2016/5/5.1/1 Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile: = Proiectului de hotărâre înregistrat sub nr. 38/27.06.2022 propus de primarul comunei; = Referatului de aprobare al primarul comunei, ca instrument de prezentare şi motivare, semnat în calitatea sa de iniţiator, înregistrat sub nr. 6655/27.06.2022; = Raportului compartimentului implementare investiţii din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Aninoasa, judeţul Dâmboviţa, întocmit de doamna Dima Mariana, având funcţia publică de execuţie de inspector, înregistrat sub nr. 6658/27.06.2022; = Avizelorcu caracter consultativ ale Comisiilor de specialitate nr. 1, 2 şi 3 din cadrul Consiliului local al comunei Aninoasa, judeţ Dâmboviţa: = Prevederile Hotărârii Consiliului Local Aninoasa nr. 50/27.07.2016 de aprobare a proiectului si a cheltuielilor legate de proiect precum si de aprobare a acordului de parteneriat cu Mănăstirea Viforâta; = HCL 46/29.06.2021 de aprobare a proiectului si a cheltuielilor legate de proiect precum si actualizarea acordului de parteneriat cu Mănăstirea Viforâta; = Prevederile art. 129, alin (1), alin 0) lit. b) şi alin (7) lit. j), din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; m Prevederile art. 44 alin.l din legea 273/ 2006 privind finanţele publice locale, cu modificările ulterioare; = Prevederile art. 7 alin. (13) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administraţia publică, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; în temeiul art. 139 alin. (1) şi alin. (3) lit. e) coroborat cu art. 196 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI ANINOASA, JUDEŢUL DÂMBOVIȚA, întrunit în şedinţă ordinară în data de 28.06.2022 adoptă prezenta hotărâre cu caracter normativ: ART 1. Se aprobă actualizarea proiectului : Restaurarea și consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” - Mănăstirea Viforâta, comuna Aninoasa, jud. Dâmboviţa în vederea finanţării acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 5, prioritatea de investiţii 5.1. nr. apelului de proiecte POR/2016/5/5.1./1, precum şi a indicatorilor tehnico-economici actualizaţi, prezentaţi in anexa nr. care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART 2. Se aprobă acordul de parteneriat nr. 96/27.06.2022 actualizat încheiat între U.A.T. Comuna Aninoasa - lider de proiect şi Mânăstirea Viforâta în vederea implementării în comun a proiectului, conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. ART 3. Se aprobă valoarea totală a proiectului: Restaurarea și consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” - Mănăstirea Viforâta, comuna Aninoasa, jud. Dâmboviţa, în cuantum de 8.759.651,60 lei (inclusiv TVA). ART 4. Se aprobă contribuţia proprie în proiect a sumei de 1.015.655,73 lei (inclusiv TVA), reprezentând achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, cât şi contribuţia de 2% din valoarea eligibilă a proiectului, în cuantum de 154.879,92 lei (inclusiv TVA) reprezentând cofinanţarea proiectului Restaurarea și consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” - Mănăstirea Viforâta , comuna Aninoasa, jud. Dâmbovița. ART 5. Sumele reprezentând cheltuieli conexe ce pot apărea pe durata implementării proiectului Restaurarea şi consolidarea bisericii "Sfântul Gheorghe” - Mănăstirea Viforâta, comuna Aninoasa, jud. Dâmboviţa pentru implementarea proiectului în condiţii optime, se vor asigura din bugetul local al U.A.T. Comuna Aninoasa. ART 6. Se vor asigura toate resursele financiare necesare implementării proiectului în condiţiile rambursării/ decontării ulterioare a cheltuielilor din instrumente structurale. ART 7. Se împuterniceşte domnul NICULAE Vlăduţ - primarul U.A.T Comuna Aninoasa să semneze toate actele necesare și contractul de finanţare. ART. 8. Cu urmărirea aducerii la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se încredințează primarul comunei. ART. 9. Prezenta hotărâre poate fi contestată conform prevederilor Legii nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 10. În conformitate cu prevederile art. 252 alin. (1) lit. c), ale art. 255 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, coroborat cu cele ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta hotărâre se înaintează Prefectului judeţului Dâmboviţa pentru exercitarea controlului de legalitate. ART. 11. Transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice și persoanele interesate a prezentei hotărâri se realizează, în mod obligatoriu, prin intermediul secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, în termenul prevăzut de lege, şi se publică, pentru informare, în format electronic şi în Monitorul oficial local al Comunei Aninoasa. judeţ Dâmboviţa. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Corneliu VULPESCU Contrasemnează pentru legalitate SECRETAR GENERAL AL COMUNEI, Cristina Elena PETRESCU Nr. 40 Adoptată în şedinţa din data de 28.06.2022 Cu un număr de 14 voturi pentru, din numărul total de 14 consilieri în funcţie. PROCEDURI OBLIGATORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL NR. 40/2022 0 ] 2 3 | Adoptarea hotărârii” simplă / /s-a făcut cu 28.06.2022 majoritate calificată /_/ absolută /x/? 2 Comunicarea către primar” 29.06.2022 3 Comunicarea către prefectul judeţului” 29.06.2022 4 Aducerea la cunoştinţa publică” '* 29.06.2022 5 Comunicarea, numai în cazul celei cu caracter individual” "9 6 Hotărârea devine obligatorie” sau produce efecte juridice”, după caz Extrase din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare: DArt. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.” DArt. 197 alin. (2): "Hotărârile consiliului local se comunică primarului." Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării ..... Art. 197 alin. (4): "Hotărârile ... se aduc la cunoştinţa publică şi se comunică, în condiţiile legii, prin grija secretarului general al comunei.” SArt. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor...cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect." “Art. 198 alin. (1): "Hotărârile ... cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţă publică.” DArt. 199 alin. (2): "Hotărârile ... cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează." Anexa | la H.C.L. nr. 40 din 28.06.2022 DESCRIEREA INVESTITIEI 1. SITUATIA EXISTENTA A OBIECTIVULUI DE INVESTITII Regim juridic Imobilul se află în intravilanul satului Viforâta și este proprietate private a Mănăstirii Viforâta conform Titlu de Proprietate nr. 122882 din 25.02.2003 şi Extras C.F. nr. 73228. Protecția juridică Clădirea bisericii este clasată monument istoric de categorie A (importanţă naţională), ca parte a ansamblului monahal "Mănăstirea Viforâta”, cod LMI: DB-II-a-A-17760. În Lista Monumentelor Istorice din 2015, publicată în Monitorul Oficial nr. 113 bis din 15.02.2016 ca anexă a O.M. nr. 2828/2015, la pg. 1300, poziţia 1138, apare Biserica "Naşterea Maicii Domnului”, "Sfântul Gheorghe” cu codul de listă DB-II-m-A-17760.01. Regimul economic Terenul are suprafaţa totală de 75378 mp. din care suprafața de 23005 mp, categoria de folosinţă curţi construcţii, cu număr cadastral 3899 / CF 3208. În planul de amplasament și delimitare a corpului de proprietate sunt descrise 21 de corpuri de clădiri, din care primele două formează incinta principală a mănăstirii: corpul CI — biserica, având o suprafaţă construită de 259 mp şi corpul C2 — incinta mănăstirii, constând într-un patrulater de chilii pe două nivele, cu o suprafaţă construită de 2418 mp. Corpurile de la C3 la C7 sunt clădiri de primire și ateliere din zidărie, aflate în faţa incintei principale, pe aleea de acces, iar corpurile în continuare până la C21 sunt anexe gospodăreşti. Date istorice Ctitorul cunoscut al V. este Vlad vodă Înecatul. care se pare că a ridicat mânăstirea la 1530, ca mulțumire pentru victoria în lupta de la Viişoara, acesta era fiul lui Radu cel Mare şi este îngropat la Dealu. Mânăstirea este pomenită în acte începând cu domnia lui Pătraşcu cel Bun, la 1557. într-un document parțial distrus din care se poate însă înţelege că mânăstirea era mai veche de această dată. posedând ..ocine” de la „răposaţii domni” de mai înainte. Între 1611 şi 1619, oștile lui Gabriel Băthory atacă și distrug mânăstirea, aceasta fiind reparată prin grija domnitorului Radu Mihnea. Noi reparaţii au loc în timpul lui Matei Basarab, la 1635, când mânăstirea este transformată în mănăstire de maici. Poziţia oarecum izolată în raport cu oraşul şi cu principalele drumuri care traversau zona, a făcut ca în izvoarele scrise rămase de la călătorii străini, această să apară rar. Unul din cei care o amintesc este misionarul catolic Baksic, care în jurul anului 1640 pomenea despre mânăstirea situată "afară din oraş, într- o vale din apropierea viilor”, o mănăstire de maici care avea o biserică frumoasă”. În timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu are loc o nouă etapă de construcţie a bisericii şi mânăstirii, menţionată în cronica lui Radu Greceanu. Acesta aminteşte că soţia domnitorului, Maria, în călătoriile sale în regiunea Târgoviștei, a văzut la 1713 „mânăstioara” în stare rea, „unde doară numai sfânta bisericuțe era şi foarte proastă, întunecoasă, nezugrăvită, fără clopotniţă şi fără curte, cu 2-3 chilioare numai şi alt nimic, biserică veche foarte, care s-au mai dres odată de un Radu Vodă” (Mihnea). Văzând această situaţie, doamna Maria „se-au apucat întâi dă sfânta biserică, dă i-au mai lărgit ferestrile. o au zugrăvit frumos, o au pardosit cu lespezi şi o au grijit cum se cade.... Impodobitu-o-au şi pă dinafară cu chilii frumoase dă piatră şi tot cu zid o au înconjurat, făcând şi clopotniţă, lucru foarte gingaş şi cuvios.” La jumătatea sec. al XVIII-lea biserica a fost avariată de un cutremur. În testamentul lui Safta Creţulescu din aprilie 1747, printre alte dispoziţii se găseşte şi una cu referire la donarea a 60 de taleri m-rii Viforâta „să se dreagă la altar unde s-a stricat de cutremur”. Alte stricăciuni. mult mai însemnate a făcut cutremurul din 1802, biserica fiind dărâmată. Sunt menţionate în documente din anii 1813 şi 1815, reparaţiile realizate de către stareţa lustina și logofătul mitropoliei. Nicolae, care au zidit „din temelie” biserica, „ce rea căzută de cutremur, înfrumuseţând-o cu toate cele trebuincioase”. În aceeaşi perioadă biserica a fost şi zugrăvită, la locul ctitorilor fiind pictaţi banul Grigorie Brâncoveanu şi soția acestuia Safta, în grija cărora se afla mânăstirea. În anii următori, până în 1832, sunt ridicate de către banul Grigorie Brâncoveanu bisericuţa din cimitir şi casa de oaspeţi din dreapta aleii de intrare spre turnul poartă. La începutul verii anului 1821, turcii au intrat în Târgovişte, mulți dintre locuitori refugiindu-se la Viforâta. la mânăstire. Aceasta a atras o expediţie de jaf şi distrugere din partea turcilor, reparaţiile (în special la chilii) fiind finalizate în anul 1837. În 11 ianuarie 1838 un nou cutremur dărâmă parţial biserica şi chiliile, locuitorii satului fiind chemaţi să ajute la refacerea acestora, printr-un document din vara aceluiași an. Documentul menţionează: clopotnița s-a dărâmat până la jumătate, s-au surpat turlele bisericii, bolțile și tâmpla de zid. Biserica şi chiliile s-au refăcut până la 1845, dar turlele s-au refăcut din lemn, s-a construit pridvorul mic, cu şase stâlpi de piatră (actualmente închis cu panouri de sticlă pe tâmplărie), altarul, tinda femeilor şi amvonul erau pardosite cu piatră, iar biserica mare era pardosită cu duşumea de brad. „Biserica din temelie până la învelitoare din zid, cu optu ferestre...„uşa bisericii cu două canaturi,... dinaintea bisericii un amvonaş mic de zid în şase stâlpi de piatră, iar biserica cea mare cu dușumeaua de brad, învălită cu şindrilă de brad bună. Pă coama bisericii două turnuri de lemn, pă dinafară căptușită cu brad şi căptuşite albe cu ciubuce verzi... Biserica înăuntru zugrăvită de sus până jos, tâmpla de lemn, săpată şi poleită peste tot cu aur, zmalţuri roşii, verzi şi albastre, cu toate icoanele trebuincioase şi la locul lor.” Tâmpla actuală este sculptată între 1864 -1869 de către Carol Stork. La 1914. prin grija mitropolitului Konon Arămescu Donici, biserica este din nou reparată, pictura curățată şi la tabloul votiv sunt scoase la iveală chipurile vechilor ctitori. Alte reparaţii au fost făcute bisericii şi ansamblului de chilii după cutremurul din 1940. Considerat al treilea Ctitor al mânăstirii, patriarhul Iustinian Marina a refăcut clopotniţa şi chiliile dărâmate de cutremur, pe latura de sud, în 1960, transformând mânăstirea în Casă sanatorială a Patriarhiei. După cutremurul din 1977, au avut loc reparaţii atât la biserică cât şi refacerea chiliilor pe est, nord şi vest, lucrări finalizate în 1994. Reparaţiile aduse bisericii au fost realizate în cursul anului 1979, sub îndrumarea inginerului Agapi Daniel, de la Arhiepiscopia Bucureștilor. Acesta menţionează tipurile de lucrări ce s-au făcut asupra bisericii şi anume: refacerea tencuielilor pe rabiţ din pastă de var, ipsos şi nisip, la pereții turlelor şi la bolțile absidelor, precum şi consolidarea cu cintre — romanate de lemn a acestora. De asemenea, constatându-se că vechile grinzi de lemn care susţin turlele sunt „putrede şi fisurate, prezentând pericol de prăbuşire” s-a luat decizia dublării lor cu grinzi metalice. Au fost realizate centuri de beton armat deasupra ferestrelor şi stâlpişori pornind de la centuri până la cornișă, s-au reparat crăpăturile din ziduri prin injectări cu mortar de ciment şi s-au refăcut tencuielile exterioare, au fost parţial înlocuite elemente ale şarpantei şi astereala şi s-a îmbrăcat în tablă zincată. Au fost turnaţi stâlpi din beton la pridvor şi înlocuiţi stâlpii de piatră, fiind păstrate capitelurile şi bazele de piatră. Alte surse documentare: Se păstrează în mănăstire două gravuri: una realizată de maiorul Dimitrie Pappasoglu, la jumătatea sec. al XIX-lea (după 1832, anul morţii banului Grigorie Brâncoveanu) şi a doua datând din 1883, realizată de subofiţerul D.D. Saegiu, ambele având ca punct de privire dealul din faţa mânăstirii. Din analiza celor două gravuri putem observa etapele de dezvoltare şi transformare ale incintei şi ale satului care înconjoară mânăstirea. Ante 1837 - existau chilii pe toate patru laturile incintei, iar turnul - poartă avea etajul din lemn; curtea din faţa intrării avea construcţii pe ambele laturi, care flancau drumul de la poarta de sud, până la intrarea în incintă: biserica avea aceeaşi înfăţişare ca cea de astăzi, cu turlele cu tambur circular şi acoperiş bulbar şi cu fronton pe vest: era construită și bisericuţa din cimitir, iar mânăstirea era înconjurată de livezi mari şi câteva case ale sătenilor acoperite cu paie. 1883 — singura modificare de imagine este la turnul — poartă, care este acum integral din zid, având aproximativ imaginea de astăzi. Tabloul votiv. realizat la intervenţiile asupra picturii din 1914, a scos la iveală faptul că exista un strat anterior de pictură, din care au fost conturaţi chipurile primilor ctitori (în fundal) alături de care se află banul Grigorie Brâncoveanu şi soţia acestuia. Imaginea bisericii din acest tablou votiv este aceeaşi cu cea prezentată în cele două gravuri şi cu cea de astăzi. Cercetarea arheologică desfășurată în februarie — martie 2010, prima de acest fel realizată până în prezent, a scos la iveală informaţii importante legate de cronologia construcțiilor legate de mănăstire. A fost descoperită biserica de zid datând din 1530 (conform documentelor), a cărei poziţie este decalată spre sud — vest și a cărei dimensiune este mai redusă decât a celei existente astăzi, planul fiind însă tot de tip triconc. Indici de suprafață și volum: Suprafaţa construită: 259 mp Înălţime coamă: + 11,17 m Înălţime streaşină: + 7,42 m Înălţime turlă: + 19.65 m Volum aer interior: 942 me - STAREA TEHNICA, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURARII CERINTELOR ESENTIALE DE CALITATE IN CONSTRUCTII, POTRIVIT LEGII Cerinta “A” REZISTENTA SI STABILITATE e Actuala biserică “Sfântul Gheorghe” este o construcţie din zidărie de cărămidă, datând de la începutul secolului al XIX, înglobând, parţial, zidărie din sec. al XVIII-lea. e Fundaţiile şi soclul sunt din zidărie de bolovani de râu şi suprapun parţial fundaţiile bisericii anterioare (din sec. al XVI-lea), parţial un cimitir cu înhumări mai vechi. e Pereţii sunt cărămidă plină presată de 22 x 11,5 x 3,5 cu mortar de var în rosturi de cca 3 — 4 cm. e Naosul şi altarul au sistem de boltire din lemn, alcătuit din arce de lemn şi tencuială pe rabiţ. e Pridvorul este tăvănit, cu planşeu pe grinzi de lemn şi podină de scândură. e Biserica este acoperită cu șarpantă din lemn cu învelitoare din tablă. e Biserica are două turle. pe pronaos şi pe naos, realizate pe schelet din lemn, cu închiderea perimetrală din lemn. învelit la exterior cu tablă. Cerinta “B” SIGURANTA IN EXPLOATARE e Clădirea bisericii se compune din suita de spaţii tradiţionale unei biserici ortodoxe, cu anumite modificări şi adăugiri suferite în timp astfel: de la est la vest: e Altar: separarea dintre naos şi altar este din lemn şi a fost afectată de reparaţiile din 1970; la altar există o uşă de ieşire, practicată ulterior datei de clădire a bisericii. Naos cu abside laterale, cu pereţii din zidărie portantă şi boltire pe arce de lemn şi turlă centrală din lemn; Pronaos, despărţit de naos prin trei arcade rezemate pe stâlpi de cărămidă, cu boltire pe arce de lemn şi turlă centrală; Pridvorul deschis. cu arcade pe coloane iniţial de piatră, înlocuite cu coloane din beton. adăugat târziu, cu tavan de lemn şi învelitoare de tablă pe şarpantă de lemn. Accesul se face prin uşa relativ îngustă a pronaosului, dincolo de care există un windfang pe schelet de lemn, închis cu sticlă. Cerinta “C” SECURITATEA LA INCENDIU Biserica nu este prevazuta cu sisteme de alarmare si stingere a incendiilor şi are o instalaţie de paratrăsnet destul de veche (din 1979). Părţile lemnoase ale şarpantei sunt realizate în 1979, din lemn de calitate proastă şi nu prezintă urme de ignifugare. Considerăm că nu sunt asigurate [...]