HCL 93/2023 adoptată

ROMÂNIA Anexa la HCL nr.93/2023 JUDEŢUL ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA CONSILIUL LOCAL Metodologia de identificare a persoanelor și familiilor marginalizate social, potențiali beneficiari de servicii și beneficii sociale I. Considerații generale II. Principiile care stau la baza metodologiei III. Definiții IV. Scop V. Baza legală/Motivul întocmirii Metodologiei VI. Obiective VII. Analiza situațiilor de vulnerabilitate VIII. Rezultate așteptate ale Metodologiei I. Considerații generale Direcția de Asistență Socială din subordinea Consiliului Local al municipiului Alba Iulia își desfășoară activitatea în sensul creșterii calității vieții beneficiarilor săi, încercând să asigure creșterea proceselor de incluziune a tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, într-un cadru metodologic predictibil atât pentru administrație cât și pentru individ. Prezenta metodologie s-a întocmit ca urmare a modificărilor survenite în domeniul nevoilor sociale ale populației, al comportamentului general al beneficiarilor de servicii sociale la nivelul Municipiului Alba Iulia, dar și în legislația națională care reglementează domeniul de interes. Metodologia de identificare a beneficiarilor de servicii și beneficii sociale la nivelul UAT Alba Iulia răspunde unor nevoi identificate la nivelul comunității, dintre care menționăm lipsa locuinței, lipsa unui loc de muncă, lipsa actelor de identitate sau lipsa de implicare în a întocmi actul de identitate corespunzător situației date, dificultăți în gestionarea resurselor material-financiare, familii cu climat social nefavorabil, abandon școlar, familii monoparentale, persoane cu handicap, absența suportului pentru persoanele/familiile care au în îngrijire persoane dependente, copii proveniți din sistemul de protecție, vulnerabilități ale persoanelor vârstnice, străini sau imigranți, aflați în stare de vulnerabilitate. Metodologia vine și în întâmpinarea specialiștilor în asistența socială cu o proiecție asupra problemelor în dinamică la nivelul municipiului. Direcția de Asistență Socială își asumă obligația de a organiza și acorda beneficiile și serviciile sociale, conform sferei de atribuții și competențe ce-i revin, precum și planificarea dezvoltării acestora, în conformitate cu nevoile identificate în raport direct cu resursele materiale și umane de care dispune la data elaborării pachetului cadru de documente. Prezenta metodologie ține cont de diversele provocări legislative precum proiectele cu finanțare europeană, fiind un document tehnic construit pe baza principiul integrării nediscriminatorii a tuturor situațiilor și grupurilor vulnerabile care există la nivelul Municipiului Alba Iulia. II. Principiile care stau la baza metodologiei Universalitate- cetăţenii beneficiază de drepturile şi de libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au obligaţiile prevăzute de acestea. Principiul respectării drepturilor omului și a libertăților fundamentale în implementarea măsurilor de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială: se asigură acces la serviciile de asistență socială în toate zonele orașului, la oportunitățile și resursele necesare. Obiectivitate- se referă la exprimarea realității așa cum este ea, indicând doar ceea ce este real și existent, imparțial. Eficiență- este timpul și/sau resursele, bine investite, pentru realizarea unei acțiuni. Principiul subsidiarității: în conformitate cu Legea 292/2011, cu modificările și completările ulterioare, în situația în care persoana sau familia nu își poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală și complementar, statul. Principiul abordării integrate: presupune coordonarea și cooperarea între toate instituțiile implicate, cu o viziune și o concepție unitară. Principiul adiționalizării fondurilor: atingerea obiectivelor va fi asigurată prin alocarea tuturor resurselor: locale, din bugetul de stat sau din fonduri europene. III. Definiții Serviciile sociale reprezintă ansamblul complex de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau dependență pentru prezervarea autonomiei și protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării și excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții. Persoană marginalizată social este persoana care beneficiază de venit minim garantat sau face parte dintr-o familie beneficiară de venit minim garantat, în condiţiile Legii nr. 416/2001, şi se află în cel puţin două dintre următoarele situaţii: a) nu are loc de muncă; b) nu are locuinţă în proprietate sau în folosinţă; c) locuieşte în condiţii improprii; d) are unul sau mai mulţi copii în întreţinere sau face parte dintr-o familie cu mulţi copii în întreţinere; e) este persoană vârstnică, fără susţinători legali; f) este încadrată în categoria persoanelor cu handicap sau invaliditate; g) are în întreţinere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu handicap grav, accentuat ori invaliditate gradul I sau II; h) a executat o pedeapsă privativă de libertate. Conform HGR 731/2021 pentru aprobarea indicatorilor de incluziune socială: Persoană aflată în risc de sărăcie sau excluziune socială este acea persoană care se află în cel puțin una dintre următoarele situații: - este sub pragul riscului de saracie, -sărăcie relativă- stabilit la nivelul de 60% din venitul median disponibil pe adult-echivalent; - se află în stare de deprivare materială severă; - trăieşte într-o gospodărie cu o intensitate foarte redusă a muncii. Persoanele care trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii, se referă la persoanele (în vârstă de până la 60 de ani) din gospodăriile în care adulţii în vârstă de muncă au avut o activitate profesională echivalentă cu mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în ultimul an. Conform OUG nr. 63/2022 privind unele măsuri temporare pentru acordarea de sprijin material categoriilor de persoane aflate în situaţii de risc de deprivare materială şi/sau risc de sărăcie extremă, suportate parţial din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri de distribuire a acestuia, art. 2: - risc de sărăcie extremă - risc asociat acelor categorii de persoane al căror venit mediu pe membru de familie se situează sub nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de legislaţia în vigoare, şi prin care se acoperă doar parţial cheltuielile pentru procurarea produselor alimentare pentru evitarea riscului de înfometare; - risc de deprivare materială - risc de precaritate alimentară pentru acele categorii de persoane al căror nivel de venit pe membru de familie este sub nivelul/valoarea coşului de consum zilnic, minim, pentru produsele alimentare stabilit de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 217/2000 privind structura coşului minim de consum pentru un trai decent în România, aprobată prin Legea nr. 554/2001, cu modificările şi completările ulterioare, privind structura coşului minim de consum pentru un trai decent în România; Deprivarea materială severă, se referă la cazul persoanelor care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite cel puţin patru dintre cele nouă elemente componente considerate esenţiale pentru un trai decent, şi anume:  achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilităţi;  asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei;  posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute;  plata unei săptămâni de vacanţă anual;  consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la 2 zile;  deţinerea unui televizor color;  deţinerea unei maşini de spălat;  deţinerea unui telefon (fix sau mobil);  deţinerea unui autoturism personal. Deprivarea materială poate fi indusă şi de alţi factori non-monetari, care ţin de trăsăturile caracteristice ale persoanelor (sex, vârstă, nivel de instruire, sănătate, statut ocupaţional, etc.) sau ale cadrului socio-economic în care trăiesc persoanele respective (mediu de rezidenţă, nivel general de dezvoltare al comunităţii, piaţa muncii etc.). Există un sistem de indicatori constituit din 3 dimensiuni distincte denumite „dimensiuni ale incluziunii sociale” şi anume: - deprivarea materială din punctul de vedere economic, care se referă la situaţia economică a gospodăriei: se referă la situaţia economică a gospodăriei care nu permite persoanelor care o compun: - achitarea la timp, fără restanţe, a unor utilităţi şi a altor obligaţii curente; - plata unei săptămâni de vacanţă anual; - consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la două zile; - asigurarea unei încălziri adecvate a locuinţei; - posibilitatea de a face faţă unor cheltuieli neprevăzute - deprivarea materială din punct de vedere al înzestrării cu bunuri de folosinţă îndelungată - cu referire la lipsa din dotarea gospodăriilor a unor bunuri de folosinţă îndelungată, considerate de bază pentru un trai decent: - maşină de spălat rufe; - televizor color; - telefon (fix sau mobil); - calculator; - autoturism personal - deprivarea materială din punct de vedere al calităţii necorespunzătoare a condiţiilor de locuit, cuprinzând câteva caracteristici ale locuinţei care influenţează calitatea vieţii. - locuinţă care prezintă scurgeri de apă prin acoperişul imobilului, igrasie sau podele deteriorate; - locuinţă întunecoasă, cu lumină naturală insuficientă; - locuinţă fără baie/duş în interior; - locuinţă fără grup sanitar de folosinţă proprie în interior. Deprivare materială și socială se referă la acea persoană care din cauza lipsei resurselor financiare, nu își poate permite cel puțin 5 dintre cele 13 elemente:- posibilitatea de a face față unor cheltuieli neprevăzute;  posibilitatea de a pleca de acasă , o saptamână în concediu/vacanță/anual;  achitarea la timp, fără restanţe, a chiriei, a creditelor ipotecare, a facturilor și sau alte rate;  consumul de carne sau peşte cel puţin o dată la 2 zile;  asigurarea unei încălziri adecvate a locuinței;  deținerea unui autoturism personal;  posibilitatea înlocuirii mobilierului uzat;  posibilitatea înlocuirii hainelor uzate cu unele noi;  să aibă 2 perechi de încăltăminte care să i se potrivească;  să cheltuie săptămânal o sumă mică de bani pentru ea însăși (”bani de buzunar”);  să aibă activități regulate de petrecerea timpului liber;  să se întâlnească cu prietenii/familia pentru o băutură/masă cel puțin odată pe lună;  deținerea unei conexiuni la internet. Rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor ocupate- procentul persoanelor din populația care declară că muncesc (sau desfășoară activități independente de peste 6 luni) în perioada de referință care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul sărăciei stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult- echivalent. ISR (indicator social de referință)- se actualizează anual, din oficiu, în fiecare an la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent. În anul 2023, rata medie anuală a inflației din anul precedent este de 5,1% iar ISR este 525,5 lei. Beneficiile sociale care se calculează ținând cont de ISR sunt: 1. venitul minim garantat , Legea nr. 416/2001, art.4: ” (2) Începând cu data de 1 ianuarie 2014, nivelul venitului minim garantat este de: a) 0,283 ISR pentru persoana singură; b) 0,510 ISR pentru familiile formate din 2 persoane; c) 0,714 ISR pentru familiile formate din 3 persoane; d) 0,884 ISR pentru familiile formate din 4 persoane; e) 1,054 ISR pentru familiile formate din 5 persoane; f) câte 0,073 ISR pentru fiecare altă persoană peste numărul de 5 persoane, care face parte din familie, în condiţiile prezentei legi”. 2. alocaţia pentru susţinerea familiei, Legea nr. 277/2010 Republicată, art.5: ” (1) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează până la 0,40 ISR inclusiv, cuantumul lunar al alocaţiei este stabilit prin raportare la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, după cum urmează: a) 0,1640 ISR pentru familia cu un copil; b) 0,3280 ISR pentru familia cu 2 copii; c) 0,4920 ISR pentru familia cu 3 copii; d) 0,6560 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.  (2) Pentru familia prevăzută la art. 2 alin. (1), al cărei venit net mediu lunar pe membru de familie se situează peste 0,40 ISR şi până la 1,06 ISR inclusiv, cuantumul alocaţiei este stabilit după cum urmează: a) 0,1500 ISR pentru familia cu un copil; b) 0,3000 ISR pentru familia cu 2 copii; c) 0,4500 ISR pentru familia cu 3 copii; d) 0,6000 ISR pentru familia cu 4 copii şi mai mulţi.” 3. stimulentul educaţional, Legea nr. 248/2015 Republicată privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, art.6: ”Valoarea nominală lunară minimă a stimulentului educaţional se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,2 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris la grădiniţă, beneficiar al stimulentului educaţional.” Adult – echivalent: unitate convenţională prin care se transformă componenţa unei gospodării în funcţie de caracteristicile persoanelor care o compun, în conformitate cu concepţia că obţinerea şi utilizarea resurselor într-o gospodărie diferă de la o persoană la alta datorită vârstei, ocupaţiei etc. Transformarea se face pe baza unei scale de echivalenţă, care în practica obişnuită este scala OECD modificată, cu următorii coeficienţi: • 1,0 pentru prima persoană adultă din gospodărie (capul gospodăriei); • 0,5 pentru următorii adulţi (persoane de 14 ani şi peste); • 0,3 pentru copiii în vârstă de până la 14 ani. Toate persoanele din gospodăriile cercetate se ordonează crescător după venitul disponibil pe adult-echivalent atribuit, după care se stabileşte punctul median al acestei distribuţii. Aşezare informală- conf. LEGE nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul- grupare de minimum 3 unităţi destinate locuirii dezvoltate spontan, ocupate de persoane sau familii care fac parte din grupuri vulnerabile definite conform Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au niciun drept asupra imobilelor pe care le ocupă. Aşezările informale sunt situate de obicei la periferia localităţilor urbane sau rurale, cuprind locuinţe improvizate, realizate din materiale recuperate, şi/sau locuinţe realizate din materiale de construcţii convenţionale, iar prin localizarea şi caracteristicile sociodemografice generează excluziune, segregare şi marginalizare socială. Prin situarea în zone de risc natural (alunecări de teren, inundaţii), biologic (gropi de gunoi, depozite de deşeuri, situri contaminate şi altele asemenea) sau antropic (zone de siguranţă sau zone de protecţie ale obiectivelor Seveso, ale infrastructurilor tehnico-edilitare şi altele asemenea), unele aşezări informale pun în pericol siguranţa şi sănătatea locuitorilor lor. Zone marginalizate - Zonele de mici dimensiuni din interiorul sau din afara limitelor rezidențiale formale ale orașelor sunt marginalizate din mai multe puncte de vedere. Cel mai adesea, sunt considerate zone „problematice" de către populația locală, sunt expuse segregării spațiale din cauza sărăciei și a inegalităților sociale și sunt caracterizate prin locuințe inadecvate, acces limitat la infrastructură, rata ridicată a șomajului în rândul locuitorilor, numărul mic al instituțiilor de învățământ și al centrelor medicale sau lipsa acestora și, în unele cazuri, condiții de mediu periculoase. În multe, deși nu în toate comunitățile de acest tip se întâlnește o populație romă numeroasă. Atlasul zonelor urbane din Romania ( raport de cercetare cu privire integrarea zonelor sărace și comunităților marginalizate din România a Băncii Mondiale) spune că în România, criteriile cele mai pertinente și mai măsurabile pentru definirea diferitelor tipuri de comunități/zone dezavantajate sunt: (1) capitalul uman (adică educație, sănătate și comportament demografic), (2) ocuparea forței de muncă și (3) calitatea locuințelor și a unui criteriu secundar, apartenența etnică (în special apartenența la etnia romă). În consecință: 1. Zonele cu acces redus la infrastructură constituie zone urbane dezavantajate doar din perspectiva locuirii, nu și a ocupării forței de muncă; în ceea ce privește capitalul uman și apartenența etnică, situația diferă de la o zonă la alta. 2. Zonele dezavantajate din punct de vedere economic reprezintă, prin definiție, zone urbane dezavantajate doar din perspectiva ocupării forței de muncă, nu și a capitalului uman; în ceea ce privește criteriul locuirii și apartenența etnică, situația diferă de la o zonă la alta. 3. Zonele marginalizate sunt zone urbane ce acumulează dezavantaje din perspectiva capitalului uman, ocupării forței de muncă și a locuirii; în ceea ce privește apartenența etnică, situația diferă de la o zonă la alta. IV. Scopul metodologiei Scopul metodologiei este de asigura furnizarea de servicii și beneficii sociale de calitate în raport direct cu nevoile și solicitările indivizilor aflați în situații de vulnerabilitate, ținând cont de principiile enunțate, sau care se află în dinamică în potențialul includerii într-un grup considerat de prezenta metodologie ca fiind eligibil pentru prezentele sau viitoarele beneficii și servicii sociale. V . Baza legală/Motivare juridică a întocmirii Metodologiei 1. Conform art. 51 din HGR nr. 1149/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Consiliile locale au obligaţia de a elabora şi de a aproba metodologia de identificare a persoanelor şi familiilor care sunt marginalizate social. 2. OUG nr. 84/2020 pentru stabilirea unor măsuri necesare în vederea implementării Programului operaţional Ajutorarea persoanelor defavorizate – POAD, art.3 (1) ”Categoriile de persoane cele mai defavorizate care beneficiază de ajutoare alimentare, în caz de deprivare alimentară constând în lipsa alimentelor de bază, şi/sau asistenţă materială de bază, în caz de precaritate materială constând în lipsa produselor de igienă, acordate în cadrul POAD, şi care au calitatea de destinatari finali sunt: ”….c) persoanele/familiile aflate temporar în situaţii critice de viaţă, respectiv victime ale calamităţilor, persoane dependente, definite conform prezentei ordonanţe de urgenţă, şi în alte situaţii asemănătoare stabilite prin anchetele sociale şi care se află în situaţii deosebite de vulnerabilitate, precum şi persoanele care locuiesc în aşezările informale. (2) Situaţia temporară de vulnerabilitate se justifică de către autorităţile publice cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale.” 3. Legea nr. 226 din 16 septembrie 2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, art.4, prevede că 1) Consumatorii vulnerabili se încadrează în următoarele categorii: a) consumatori vulnerabili din motive de venit; b) consumatori vulnerabili din motive de vârstă; c) consumatori vulnerabili din motive de sănătate; d) consumatori vulnerabili izolați În categoria consumatorilor vulnerabili izolați se încadrează familiile și persoanele singure ale căror locuințe se află în zone izolate sau în așezări informale potrivit anexei nr.2 la Legea 350/200, cu modificările și completările ulterioare. VI. Obiective Hotărârea Guvernului nr.440/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027 stabilește ca obiective specifice, următoarele: ” 1. Un trai decent pentru toți, în temeiul pr [...]