HCL 489/2022 adoptată

Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F ANEXA 1 LA HCL NR. 489/2022 NOTĂ DE FUNDAMENTARE Planului Național de Redresare și Reziliență, Componenta 10 – Fondul Local, Titlu apel proiect Subinvestiția I.1.1 PNRR/2022/C10 ”Dezvoltarea sistemului de transport public Înnoirea parcului de ecologic prin achiziționarea a 33 de vehicule nepoluante și stații vehicule destinate de încărcare în parteneriat cu comuna Ciugud” transportului public (achiziția de vehicule nepoluante), în parteneriat cu comuna Ciugud 1. Descrierea pe Municipiul Alba Iulia este reședința de județ a Județului Alba și totodată scurt a municipiul cu cea mai mare populație a județului. Municipiul Alba Iulia și situației Comuna Ciugud sunt lipite natural datorită extinderii urbanistice a celor două actuale (date localități, formând o zonă urbană funcțională. statistice, elemente specifice, etc.) Fig.1 Rețeaua TEN-T rutieră în zona Mun.Alba Iulia (sursa: Comisia Europeană, 2019) Conform recensământului din 2011, majoritatea populației stabile, rezidente, era concentrată în Alba Iulia, unde își aveau reședința 55.722 locuitori (88,6%). Trei dintre celelalte patru localități componente înregistrau un număr aproximativ egal de persoane, Bărăbanț (2521 persoane), Micești (2142 persoane) și Oarda (2241 persoane). Cea mai mică localitate componentă ca Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F și număr de persoane era Pâcli șa, care totaliza 910 persoane la data recensământului. Conform ultimelor date INS cuprinse în Strategia Integrată de dezvoltare 2021-2030, în anul 2019 populația ora șului era de 74802 locuitori iar în anul 2020 74982 de locuitori. Deși mai puțin exactă, analiza populației după domiciliu ne arată o evidentă tendință de creștere. Ca principali factori care potențează teoretic cre șterea populației, putem menționa existența Universității „1 Decembrie 1918”, instituție ce atrage studenți din regiune care se stabilesc după absolvire în Alba Iulia, și dezvoltarea socio-economică bazată pe emergența municipiului Alba Iulia ca atracție turistică de nivel național și european, în urma reabilitării Cetății Alba Carolina. Comuna Ciugud are, potrivit Recensământului Populației din anul 2011, 3048 de locuitori, fiind una dintre puținele localități rurale din județul Alba cu o creștere accentuată a numărului de locuitori. Estimările actuale, care ar urma să fie certificate de Recensământul Populației și al Locuințelor din acest an, arată că Ciugudul a ajuns la aproximativ 3400 - 3500 de locuitori. Municipalitatea Alba Iulia este partenerul lider în cadrul Asociației AIDA TL, reprezentând o asociație intercomunitară pentru dezvoltarea transportului, constituită la nivelul ora șului și al comunelor care compun zona urbană funcțională. Principalul avantaj al AIDA TL este că asociația e delegată să ofere servicii de transport public integrat într-o zonă bine definit ă, având un singur furnizor de servicii de informare, un sistem unic de taxare și un orar de transport unic, conform regulamentului CE, nr. 1370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din data de 23 octombrie 2007 privind serviciile de transport public rutier și feroviar. Comuna Ciugud este membru, alături de Alba Iulia, în Asociația AIDA Transport Local, beneficiind de un transport public integrat. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.2 Rute majore de circulație în municipiu (sursa: PMUD al mun.Alba Iulia) Alba Iulia se află în centrul Transilvaniei. Drumul de acces este via autostrada A1 (350 km față de București). Alba Iulia este străbătută de una din principalele căi feroviare (Bucure ști-Arad), care conectează Alba Iulia direct cu Budapesta. Alba Iulia se află, de asemenea, la intersecția a două autostrăzi în construcție, care urmează să fie finalizate în următorii doi ani, mai exact coridorul Pan-European 4 Bucure ști-Nădlac și autostrada Sebe ș- Turda, care leagă A1 și A3 (Bucure ști – Bor ș, sau autostrada Transilvania), asigurând legătura ora șului atât cu alte regiuni din țară, cât și cu coridorul și rețelele de transport rutier care se conectează la Europa, prin Ungaria. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Cât privește accesul, intrarea în Alba Iulia este posibilă prin șosele radial- circulare dinspre Sebeș, Cluj-Napoca, Zlatna. Principala rețea stradală din Alba Iulia are o structură radial-inelară și este constituită în principal din arterele radiale pe DN1 (E 81) spre Sebe ş (Sud); spre Cluj Napoca (Nord) strada Vânători Regiment, bulevardul Ferdinand I, I.C. Brătianu, Transilvania, bulevardul Tudor Vladimirescu, strada Alexandru Ioan Cuza. • Pe ruta DN74 - spre Zlatna, strada Calea Moţilor • Pe Dj 107 - spre Drâmbar, strada Mărășești • Pe Dj 107A - spre Vinţul de Jos, strada Brânz şei Un avantaj major pentru persoanele care traversează Alba Iulia și zonele din AIDA TL sunt liniile și mijloacele de transport ale STP în apropiere de cele 2 stații de autobuz și în fața gării Alba Iulia, de unde se poate lua autobuzul și deplasa către orice colț al orașului și în oricare dintre cele 7 localități care aparțin de AIDA TL. Rețeaua stradală a municipiului Alba Iulia are o lungime de aproximativ 340 km și este formată din străzi al căror sistem rutier este modernizat în proporție de 44% din lungimea totală, restul fiind pietruit sau de pământ. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.3 Lungimea străzilor în funcție de tipul îmbrăcăminții (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Proporția de 44% a străzilor modernizate înseamnă imbrăcăminte din: asfalt, asfalt/beton, pavaj bazalt sau pavaj beton. Fig.4 Ponderea străzilor în funcție de categorie (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) În ceea ce privește categoriile străzilor, acestea se clasifică potrivit Normei Tehnice privind proiectarea și Realizarea Străzilor în Localitățile Urbane publicată în Monitorul Oficial al României, PArtea I, nr.138bis din 06.04.1998, astfel: străzi de categoria I - magistrale: asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național care traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulație Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F inclusiv liniile de tramvai; străzi de categoria a II a - de legătură: asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit, având 1 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; străzi de categoria a III-a - colectoare: preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulație; străzi de categoria a IV-a - de folosință locală: asigru ă accesul la locuințe și servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. Fig.5 Rețeaua stradală a mun. Alba Iulia în funcție de tipul îmbrăcăminții (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.6 Distribuția străzilor în funcție de categoria drumului (sursa: PMUD al mun. Alba Iulia) Conform Studiului elaborat de Banca Mondială, Ora șe Magnet – Migrație și navetism în România, Municipiul Alba Iulia reprezintă o excepție printre orașele mici și mijlocii din România care cresc d.p.d.v. demografic, alături de alți poli de dezvoltare mari precum Cluj, Brasov, Ia și și Timi șoara (Link c ătre document: http://www.apulum.ro/index.php/primaria/document/3288). De asemenea, potrivit studiului, Alba Iulia se afla printre ora șele din țară care Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F raportează cea mai mare pondere a locurilor de muncă ocupate de naveti ști (peste 25%). În zona urbană funcțională Alba Iulia există circa 15.000 de navetiști, adică circa 27% din populația ocupată totală, rata navetismului fiind una din cele mai ridicate din țară. Important de menționat este și faptul că ZUF Alba Iulia atrage anual, în medie, peste 1.200 de locuitori noi, mai ales din orașele mici și comunele din județ, precum și din Cluj-Napoca (remigrație). Studiul menționat mai arată că în pofida faptului că unele dintre ele sunt reședințe de județ de dimensiuni medii, aceste ora șe se află în centrul unui sistem urban extins (Brașov, Pitesti, Deva, Alba Iulia). Conform unui sondaj realizat de Cristian China-Birta pe 515 respondenți, Alba Iulia se află pe locul VIII în topul ora șelor în care care românii vor să locuiască, înaintea Bucureștiului. Mai mult decât atât, comunitatea studenților din Alba iulia (peste 5.000 de studenți la Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia și la Filiala Alba Iulia a Universității Tehnice din Cluj-Napoca), situează ora șul Alba Iulia printre centrele universitare importante din țară. În ceea ce prive ște Zona Urbană Funcțională (ZUF) a Municipiului Alba Iulia, potrivit SIDU, influența funcțională a municipiului Alba Iulia se extinde pe o suprafață de 1462.49 km2 adică 23.38% din suprafața județului Alba (6254.56 km2), și înglobează 16 unități administrativ teritoriale de bază (UAT) dintre care: 2 municipii (Alba Iulia, Sebe ș), 2 ora șe (Zlatna, Teiu ș) și 12 comune (vezi tabel 2.13.2). Populația stabilă din cadrul ZUF însumează 161327 locuitori (INS, 2020), repartizată spațial pe o suprafață de 1462.49 km2, ceea ce denotă că densitatea generală a populației este de 110.31 locuitori/km2. Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.7 Volumul traficului mediu zilnic anual (MZA) în anul 2015. Sursa datelor SIDU și CNAIR Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F Fig.8 Accesibilitatea rutieră în cadrul ZUF. Sursa datelor SIDU și CNAIR Odată cu creșterea atractivității orașului pentru turi ști, rezidenți, studenți și investitori, cerințele în materie de mobilitate au crescut și ele, impunându-se la nivel local implementarea de măsuri care să contribuie la eficientizarea mobilității urbane, să încurajeze utilizarea transportului public în comun și a mijloacelor de transport nemotorizate, pentru a cre ște calitatea vieții la nivel local și pentru a reduce impactul negativ asupra mediului înconjurător, datorat gradului de utilizare a autovehiculelor personale. Congestiile la nivel urban pot genera efecte negative asupra mediului înconjurător, crescând timpul petrecut în trafic al tuturor participanților la trafic, inclusiv al celor care utilizează vehicule poluante. Acest lucru se traduce în calitatea aerului la nivelul ora șului cu impact asupra calității vieții, comportamentul generațiilor prezente din punct de vedere al utilizării mijloacelor de transport poluante compromițând astfel calitatea vieții și posibilitatea generațiilor viitoare de a accesa resurse naturale pentru satisfacerea propriilor nevoi. De asemenea, congestiile urbane provoacă disconfort participanților la trafic, pietonilor, utilizatorilor mijloacelor de transport în comun, poluare fonică și disconfort cetățenilor care locuiesc în zonele care se confruntă cu trafic intens. La nivelul anului 2008 (anul de referință privind PAEDC–ul – Planul de Acțiune pentru Energia Durabilă și Climă), emisiile de CO2 provenite de la vehicule au fost de 44.088,07 tone CO2/an din totalul de 210.189,00 tone CO2 emisii/an înregistrate la nivelul ora șului. Consumul total de energie la Planul Național de Redresare și Reziliență Componenta C10 – Fondul Local Anexă la Ghidul specific Model F nivelul anului 2008 în Alba Iulia a fost de 776301,00 MWh/an, din care 170884,00 MWh/an a reprezentat consumul de energie din domeniul transportului. Conform datelor statistice primite de la Societatea de Transport Public S.A. Alba Iulia rezultă că numărul vehiculelor din parcul auto răspunde cerințelor solicitate de către utilizatori dar valorile de emisii CO2 g/km cresc exponențial în raport cu durata de utilizare a vehiculelor (în special la orele de vârf privind numărul de utilizatori), contribuind astfel la cre șterea emisiilor de dioxid de carbon și a gazelor cu efect de seră. În figura de mai jos se poate remarca impactul pe care proiectele cuprinse în Strategia integrată de dezvoltare Alba Iulia - orizont 2030, PAEDC și Planul de mobilitate urbană a Municipiului Alba Iulia îl vor avea asupra emisiilor CO2 în diferite sectoare de activitate. Prin implementarea proiectului care vizează achiziția de autobuze / microbuze electrice impactul semnificativ este reflectat la nivelul sectorului de transport: Rata de utilizare a mașinilor personale este de aproximativ 45 %, motiv pentru care o mare parte din emisiile de CO2 sunt datorate utiliz ării autovehiculelor personale în interes personal și/sau profesional. Municipiul Alba Iulia în ultimii ani a acordat o atenție sporită proiectelor care contribuie la creșterea eficienței energetice și reducerea emisiilor de CO2 datorate traficului rutier. Totodată, prin proiectele implementate de-a lungul anilor a fost îmbunătățit semnificativ serviciul public de transport în comun la nivelul orașului. În ceea ce prive ște transportul public în comun, Municipiul Alba Iulia a fost [...]