HCL 365/2016 adoptată

ROMÂNIA ANEXA la HCL nr.365/2016 JUDEȚUL ALBA MUNICIPIUL ALBA IULIA CONSILIUL LOCAL PLANUL ANUAL DE ACȚIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI ALBA IULIA CAPITOLUL I – PREZENTARE GENERALĂ (descriere, principii și valori ale asistenței sociale) CAPITOLUL II – OBIECTIVE GENERALE (scop, obiective urmărite) CAPITOLUL III – SERVICIILE SOCIALE (descrierea principalelor servicii existente aflate în subordinea Direcției de Asistență Socială și parteneriatele încheiate cu diverși furnizori public- privați acreditați) CAPITOLUL IV – DIRECȚII DE ACȚIUNE (principalele căi de acțiune necesare după analiza nevoilor existente la nivelul municipiului Alba Iulia, lista serviciilor sociale care ar putea fi dezvoltate pentru anul 2017) CAPITOLUL V – IMPLEMENTAREA/MONITORIZAREA PLANULUI DE ACȚIUNE (monitorizarea permanentă și evaluarea rezultatelor activităților întreprinse)  PLANUL ANUAL DE ACȚIUNE PRIVIND DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE LA NIVELUL MUNICIPIULUI ALBA IULIA PENTRU ANUL 2017 CAPITOLUL I PREZENTARE GENERALĂ Dezvoltarea serviciilor sociale este un obiectiv strategic al Guvernului începând cu anul 2006 şi rămâne până în anul 2020.Dezvoltarea serviciilor sociale trebuie integrată într-o politică coerentă incluzivă şi proiectată să sprijine persoanele în cadrul familiilor şi al comunităţilor. Planul Anual de Acţiune privind dezvoltarea serviciilor sociale la nivelul Municipiului Alba Iulia se elaborează în conformitate cu măsurile şi acţiunile prevăzute în Legea asistenței sociale nr. 292/2011și în Strategia de dezvoltare socială a localităților membre în Asociația Intercomunitară de Dezvoltare Alba Iulia- AIDA” - Diagnosticul social al arealului Asociației Intercomunitare de Dezvoltare Alba Iulia, Strategia de dezvoltare a județului Alba pe perioada 2014-2020. Din perspectivă funcţională, acordarea serviciilor de asistenţă socială este concepută ca un sistem de acţiuni specifice, care trebuie să asigure realizarea obiectivului său major: asistarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-şi asigure nevoile sociale. De asemenea asistența socială poate creea oportunitățile pentru integrarea socială și menținerea lor în familie. Planul strategic se bazează pe respectarea următoarelor principii și valori: a) solidaritatea socială, potrivit căreia întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) subsidiaritatea, potrivit căreia, în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul; c) universalitatea, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul la asistenţă socială, în condiţiile prevăzute de lege; d) respectarea demnităţii umane, potrivit căreia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecţie împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; e) abordarea individuală, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viaţă a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situaţii de urgenţă care pot afecta abilităţile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susţinere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul, potrivit căruia autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile publice şi private, organizaţiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiţii de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; g) participarea beneficiarilor, potrivit căreia beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunităţii, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activităţi voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenţa, potrivit căreia se asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale faţă de cetăţean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea, potrivit căreia persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acţiuni de protecţie socială fără restricţie sau preferinţă faţă de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenenţă politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; j) eficacitatea, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; k) eficienţa, potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; l) respectarea dreptului la autodeterminare, potrivit căreia fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; m) activizarea, potrivit căreia măsurile de asistenţă socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calităţii vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistenţă socială, potrivit căruia pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip; o) proximitatea, potrivit căreia serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viaţă; p) complementaritatea şi abordarea integrată, potrivit cărora, pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; q) concurenţa şi competitivitatea, potrivit cărora furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; r) egalitatea de şanse, potrivit căreia beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunităţile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acţiunile de protecţie socială; s) confidenţialitatea, potrivit căreia, pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viaţa privată şi situaţia de dificultate în care se află; t) echitatea, potrivit căreia toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; u) focalizarea, potrivit căreia beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane şi se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora; v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii, potrivit căruia beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi. Planul anual de acţiune poate fi modificat: · ca urmare a unor modificări apărute în structura Direcţiei de Asistenţă Socială sau a altor structuri ale Primăriei sau Consiliului Local Alba Iulia; - ca urmare a propunerilor din partea altor organisme furnizoare de servicii sociale; · ca urmare a modificării sau a apariţiei unor acte normative în domeniu. În întocmirea „Planului anual de acţiune ” s-a avut în vedere și scopul Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) şi anume prevenirea sau limitarea unor situaţii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Instituţia urmăreşte realizarea scopului prin acordarea de beneficii şi servicii sociale, în sistem integrat. CAPITOLUL II OBIECTIVE GENERALE Pentru anul 2017 Direcţia de Asistenţă Socială îşi propune următoarele obiective generale: Obiectiv 1: Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor din domeniul social, în funcţie de nevoile identificate - identificarea nevoilor prin consultarea cu partenerii, reprezentanţi ai beneficiarilor şi alţi factori de interes din comunitate şi stabilirea unor obiective comune; - folosirea experienţei acumulate şi consultarea personalului implicat în furnizarea de servicii sociale, în stabilirea unor obiective concrete; - referirea cazurilor spre organizaţii sau instituţii, furnizoare de servicii sociale sau de altă natură, pentru a asigura continuitatea intervenţiei; - promovarea incluziunii sociale prin dezvoltarea serviciilor sociale integrate și a asistenței medicale comunitare. Obiectiv 2: Îmbunătăţirea funcționalității serviciilor sociale furnizate la nivel local - Respectarea standardelor de calitate pentru serviciile sociale furnizate; - Dezvoltarea procedurilor de lucru pentru serviciile sociale furnizate; - Dezvoltarea capacității direcției de asistenţă socială pentru o mai bună planificare și gestionare a serviciilor comunitare integrate; - Evaluarea necesarului de servicii sociale în comunitate şi identificarea modalităţilor de finanţare a acestor servicii Obiectiv 3: Asigurarea resurselor umane, dezvoltarea competenţelor şi abilităţilor profesionale ale personalului din cadrul serviciului public de asistenţă socială. - evaluarea continuă a personalului şi a nevoilor de formare profesională a acestora - aplicarea planului de formare şi perfecţionare profesională în funcţie de nevoile personalului, schimbările legislative şi ţinând cont de nevoile existente în comunitate; - Asigurarea implementării programelor de formare/perfecţionare/supervizare continuă a personalului, conform specificului activităţilor desfăşurate. - asigurarea unor servicii sociale de calitate şi adaptate nevoilor comunităţii, prin calificarea continuă a personalului. Obiectiv 4: Promovarea activităţilor de asistenţă socială în comunitate - realizarea unor campanii de informare în comunitate cu privire la evenimentele cu caracter social și serviciile sociale oferite/susținute de Primăria și Consiliul local Alba Iulia; · realizarea şi distribuirea de materiale informative cu privire la beneficiile și serviciile de asistenţă socială; - implicarea factorilor de decizie(consilieri locali, primar, viceprimari, administrator public) și a beneficiarilor în problematica socială; - implicarea comunităţii locale în susţinerea şi dezvoltarea activităţilor de asistență socială. Obiectiv 5: Promovarea participării şi colaborării între toţi factorii implicaţi în domeniul social - încheierea de noi convenţii de parteneriat și continuarea parteneriatelor existente; - contractarea serviciilor sociale cu furnizori publici sau privati. Obiectiv 6: Promovarea prevenţiei ca măsură de importanţă majoră în activitatea de asistenţă socială - identificarea persoanelor aflate în situaţii de risc social; - informarea şi consilierea persoanelor aflate în situaţii de risc social; - implicarea partenerilor şi a altor factori interesaţi din comunitate în activităţi de prevenţie; - desfășurarea de campanii informare și promovare a sănătății de către asistenții medicali comunitari. CAPITOLUL III SERVICIILE SOCIALE 1. Analiza situației actuale în domeniul serviciilor sociale din municipiul Alba Iulia Serviciile sociale, conform Legii asistenței sociale nr.292/2011 (articolul 27 alin.1), reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării incluziunii sociale şi creşterii calităţii vieţii. Finanțarea serviciilor sociale acordate prin intermediul Direcției de Asistență Socială se realizează prin finanțare directă de la bugetul local, dar și în sistem concurenţial, către organizaţiile neguvernamentale. Există la nivelul Municipiului Alba Iulia o rețea de centre de zi pentru copii prin care se furnizează servicii sociale pentru a rezolva probleme specifice cum ar fi neglijarea și abuzul asupra copiilor, participarea redusă la învățământul preșcolar și abandonul sau părăsirea timpurie a școlii. Este necesară o rețea extinsă și coordonată de servicii interconectate pentru a rezolva cele mai multe dintre problemele sociale persistente din Municipiul Alba Iulia, incluzând serviciile medicale primare insuficiente, locuințele sociale prea puține sau subdezvoltarea serviciilor de suport pentru o gamă largă de nevoi (precum dizabilitățile, dependența de droguri și alcoolismul, violența în familie, lipsa de adăpost și nevoile de integrare ale persoanelor care părăsesc penitenciarul). De asemenea trebuie dezvoltate pachete de suport care să integreze beneficiile sociale cu serviciile sociale cu scopul promovării integrării depline a membrilor acestor grupuri în societate. Îmbătrânirea populației coroborată cu fluxul important de migrație pentru muncă în străinătate a tinerilor și adulților este de așteptat să ducă în viitor la creșterea necesarului de servicii sociale pentru persoane vârstnice, pentru copiii rămași acasă, dar și pentru familiile care se întorc acasa și nu se pot reintegra. În următorii ani este de așteptat ca această tendință de emigrare pentru muncă (în special atunci când fenomenul implică emigrarea femeilor) să aibă un impact și mai puternic asupra nevoii de servicii de îngrijire a familiei. Rolul jucat de furnizorii privaţi şi ONG-uri în furnizarea şi dezvoltarea serviciilor sociale trebuie sporit şi sprijinit atât la nivel naţional, cât şi local. Pentru anul 2017, DAS își propune să materializeze noi inițiative de proiecte cum ar fi înființarea unor centre:  Complex de servicii pentru persoane cu dizabilități;  Centru comunitar integrat;  Centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog pentru tineri și adulți;  Centru de resurse pentru grupurile vulnerabile;  Centre de zi pentru copii cu dizabilități multiple (nevăzători, autism, ADHD, etc);  Centru de zi pentru copii aflați în în situație de risc de separare de părinți. Înființarea centrului comunitar integrat se poate realiza doar după aprobarea legii asistenței medicale comunitare și a centrelor comunitare integrate. Conform Pachetului de servicii comunitare integrate, serviciile comunitare integrate au la bază metoda managementului de caz prin care asistentul social lucrează într-o abordare integrată cu consilierul școlar/mediatorul școlar, asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar, precum și cu furnizorii publici și privați de servicii sociale, ocupaționale, educaționale și medicale. Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile de acoperirea cheltuielilor pentru bunuri şi servicii necesare întreținerii și funcționării centrelor comunitare integrate înființate. Planul anual de acțiune conține atât componenta de servicii sociale existente în subordinea DAS sau susținute financiar în cadrul parteneriatelor cu furnizorii privați de servicii sociale cât și componenta de priorități locale de dezvoltare a paletei de servicii existente în comunitate. Drept urmare planul anual de acțiune stabilește obligații în sarcina autorităților administrației publice locale cu privire la planificarea contractării serviciilor sociale în funcție de necesitățile comunității, inventarul serviciilor sociale existente și eficacitatea acestora, obligația colaborării cu furnizorii publici și privați în vederea elaborării criteriilor care fundamentează tipurile de servicii sociale ce urmează să fie contractate, includerea programului de contractare în planul de achiziții privind serviciile sociale, obligația cuprinderii în bugetele proprii a fondurilor necesare, etc. Grupurile vulnerabile identificate sunt cele excluse de pe piaţa forţei de muncă, din sistemul de educaţie, sănătate, locuire şi alte servicii. Cele mai mari categorii includ copiii aflaţi în situaţii dificile, persoane cu dizabilităţi, persoane vârstnice singure sau dependente şi romi. 2. Descrierea grupului țintă (categorii de beneficiari) și a nevoilor acestora Mai multe grupuri se confruntă cu diverse forme de excluziune socială sau sunt expuse unui risc ridicat de excluziune în moduri care sunt uneori, dar nu întotdeauna, asociate cu sărăcia. Din cauza faptului că grupurile vulnerabile se confruntă cu probleme specifice pentru care este posibil ca politicile generale să nu dea rezultate, acestea au adesea nevoie de servicii integrate şi particularizate pentru a intensifica participarea lor socială şi/sau economică. Identificarea şi răspunsul adecvat la nevoile specifice ale grupurilor sărace şi vulnerabile sunt esenţiale pentru elaborarea şi implementarea de politici de incluziune socială eficiente. Tuturor grupurilor vulnerabile, indiferent de dimensiunea lor, trebuie să li se ofere oportunităţi similare de a-şi atinge potenţialul şi de a deveni o parte activă a societăţii. Principalele grupuri vulnerabile din municipiul Alba Iulia sunt: A. Copii şi familii aflate în dificultate;  B. Persoane vârstnice; C. Persoane cu handicap; D. Persoane aparținătoare minorității rome; E. Persoane fără adăpost F. Alte persoane în situaţii de risc social A. Copiii şi familiile aflate în dificultate identificate sunt: a) tineri provenind din sistemul de protecţie a copilului; b) familii monoparentale; c) familii tinere; d) copii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate; e) familii cu copii care nu se pot reintegra la întoarcerea în țară din străinătate; f) victimele violenţei în familie; g)copiii străzii; h)copii cu handicap excluși din sistemul de educație. Problemele sociale ale copiilor şi familiilor aflate în dificultate sunt: a) lipsa locuinţei; b) lipsa actelor de identitate; c) resurse financiare insuficiente şi dificultăţi în gestionarea lor; d) dificultăţi în găsirea unui loc de muncă; e) familii cu climat social defavorabil; f) abandonul şcolar şi delincvenţa juvenilă; g) probleme de sănătate; h) dificultăţi în obţinerea unor drepturi. B. Persoane vârstnice Problemele sociale ale persoanelor vârstnice sunt a) sănătatea precară; b) venituri mici în raport cu necesităţile; c) izolare, singurătate; d) capacitatea scăzută de autogospodărire; e) absenţa suportului pentru familia care are în îngrijire un [...]