HCL 316/2020 adoptată
privind aderarea Municipului Alba Iulia la Carta Europeană pentru Egalitate între Femei și Bărbați în Viață Locală
Documente
- hcl hcl-316-2020.pdf
Text
Anexa la HCL nr 316/2020
CARTA EUROPEANĂ A EGALITĂŢII ÎNTRE
FEMEI ŞI BĂRBAŢI ÎN VIAŢA LOCALĂ
CARTA EUROPEANĂ ŞI OAMENII ÎN VIAŢA LOCALĂ
O Cartă pentru guvernele locale şi regionale ale Europei de angajare pentru a-şi
folosi autoritatea şi parteneriatul pentru obţinerea unei egalităţi mai mari pentru
popoarele lor
Elaborată şi promovată de Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor şi
partenerii săi
Prezentată în Adunarea Generală a CEMR, Innsbruck Mai 2006
Elaborată de CEMR în cadrul celui de-al V-lea program de acţiune a comunităţii pentru egalitatea
femeilor şi bărbaţilor
Traducere din limba engleză
Contact: Sandra Ceciarini [email protected]
INTRODUCERE
Carta Europeană pentru Egalitatea Femeilor şi Bărbaţilor în Viaţa Locală se
adresează guvernelor regionale şi locale din Europa, care sunt invitate să o semneze,
să facă un angajament public oficial pentru principiul egalităţii femeilor şi bărbaţilor,
şi să implementeze , în teritoriul lor, angajamentele stabilite în Cartă.
Pentru a sprijini implementarea acestor angajamente, fiecare autoritate semnatară se
angajează să elaboreze un Plan de Acţiune a Egalităţii, care stabileşte principiile,
acţiunile, resursele necesare acestui scop.
În plus, fiecare autoritate semnatară se obligă să angajeze toate instituţiile şi
organizaţiile din teritoriu, pentru a promova realizarea egalităţii reale în practică.
Carta a fost elaborată în cadrul unui proiect (2005-2006) asumat de Consiliul
European al Municipalităţilor şi Regiunilor împreună cu mai mulţi parteneri din lista
de mai jos. Proiectul a fost sprijinit de Comisia Europeană , prin cel de-al Vlea
Program de Acţiune a Comunităţii pentru egalitatea dintre femei şi bărbaţi.
Egalitatea dintre femei şi bărbaţi constituie un drept fundamental pentru toţi şi este
o valoare esenţială pentru orice democraţie. Pentru a se putea realiza, acest drept nu
trebuie să fie numai recunoscut dar şi aplicat efectiv tuturor aspectelor vieţii : politic,
economic, social şi cultural.
În ciuda numeroaselor momente de recunoaştere oficială şi a progresului făcut,
egalitatea dintre femei şi bărbaţi din viaţa de zi cu zi nu este încă o realitate. În
practică, femeile şi bărbaţii nu se bucură de aceleaşi drepturi. Inegalităţile sociale,
politice, economice şi culturale persistă – de exemplu inegalităţile de salariu şi
subreprezentarea politică.
Aceste inegalităţi sunt rezultatul construcţiilor sociale bazate pe numeroase
stereotipuri prezente în familie, educaţie, cultură, media, mediul de lucru,
organizarea societăţii… Deci multe domenii în care este posibil să se acţioneze,
adoptând o nouă abordare şi făcând schimbări structurale.
Ca sfere de guvernare cel mai apropiate de oameni, autorităţile regionale şi locale
reprezintă nivelele cel mai bine plasate pentru a combate menţinerea şi reproducerea
inegalităţilor şi de a promova o societate cu adevărat egalitară. Ele pot, prin
competenţele lor şi prin cooperarea cu o întreagă gamă de actori locali, să întreprindă
acţiuni concrete în favoarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi.
Mai mult, principiul subsidiarităţii este de o importanţă deosebită în legătură cu
implementarea practică a dreptului la egalitate dintre femei şi bărbaţi. Acest
principiu se aplică la toate nivelele de guvernare – european, naţional, regional şi
local. Deoarece guvernele locale şi regionale europene au o gamă diversă de
responsabilităţi, toate pot şi trebuie să joace un rol pozitiv în promovarea egalităţii
în mod practic cu impact asupra vieţii zilnice a populaţiilor lor.
Strâns legate de principiul subsidiarităţii sunt principiile auto-guvernării locale şi
regionale. Consiliul Cartei Europene a Auto-guvernării Locale din 1985, semnat şi
ratificat de marea majoritate a statelor europene, pune accentual pe “dreptul şi
capacitatea autorităţilor locale, în limitele legale, de a reglementa şi administra o
parte substanţială din afacerile publice care sunt în sarcina lor şi în interesul
populaţiei locale”. Implementarea şi promovarea dreptului la egalitate trebuie să fie
miezul acestui concept de auto-guvernare locală.
Democraţia locală şi regională trebuie să permită cele mai adecvate alegeri care să
se facă cu privire la aspectele cele mai concrete ale vieţii zilnice, cum sunt locuinţele,
siguranţa, transportul public, mediul de lucru sau sănătatea.
În plus, implicarea totală a femeilor în dezvoltarea şi implementarea politicilor locale
şi regionale face ca experienţele lor de viaţă, cunoştinţele şi creativitatea lor să fie
luate în considerare.
Dacă vom construi o societate bazată pe egalitate, este esenţial ca autorităţile locale
şi regionale să ia în calcul dimensiunea umană, în politicile, organizarea şi practicile
lor. În lumea de azi şi de mâine, egalitatea reală dintre femei şi bărbaţi este şi cheia
pentru succesul nostru economic şi social – nu numai la nivel european şi naţional
dar şi al regiunilor, oraşelor şi comunităţilor noastre locale.
Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor Europene şi comitetele sale de femei alese
reprezentante ale autorităţilor locale şi regionale sunt active de mai mulţi ani în
promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi la nivel local şi regional. În 2005,
CEMR a lansat un instrument concret pentru autorităţile locale şi regionale europene
: oraşul egalităţii. Prin identificarea unor practici bune din unele oraşe şi municipii
europene, « oraşul egalităţii » pune la dispoziţie o metodologie pentru
implementarea politicilor de egalitate din femei şi bărbaţi la nivel local şi regional.
Această Cartă se bazează pe această lucrare.
Rolul autorităţilor locale şi regionale în promovarea egalităţii dintre oameni a fost
afirmat în Declaraţia Universală a IULA (Uniunea Internaţională a Autorităţilor
Locale) cu privire la “femeia în guvernarea locală” adoptată în 1988. Noua
organizaţie mondială, United Cities and Local Governments, păstrează egalitatea
dintre femei şi bărbaţi ca pe unul dintre obiectivele principale.
PREAMBUL
Consiliul Municipalităţilor şi Regiunilor Europene , reprezentând autorităţile
locale şi regionale în cooperare cu următorii parteneri:
Asociaţia Naţională a Municipalităţilor din Republica Bulgaria (NAMRB)
Uniunea oraşelor din Cipru (UCM)
Uniunea Oraşelor şi Comunităţilor din Republica Cehia (SMO CR)
Asociaţia Autorităţilor Locale şi Regionale din Finlanda (AFLRA)
Asociaţia franceză a CEMR (AFCCRE)
Secţiunea Germană a CEMR (RGRE)
Uniunea Centrală a Municipalităţilor şi comunităţilor din Grecia (KEDKE)
Asociaţia Naţională Maghiară a Autorităţilor Locale (TÖOSZ)
Asociaţia Italiană a CEMR (AICCRE)
Federaţia din Toscana AICCRE
Uniunea Oraşelor şi Comunelor din Luxembourg (SYVICOL) Asociaţia
Oraşelor Poloneze (ZMP)
Federaţia Spaniolă a Municipalităţilor şi Provinciilor (FEMP)
Asociaţia oraşelor basce (EUDEL)
Oraşul Viena (Austria)
Oraşul Saint-Jean de la Ruelle (Franţa)
Oraşul Frankfurt am Main (Germania)
Ayuntamiento de Cartagena (Spania)
Ayuntamiento de Valencia (Spania)
Casa Timpului şi Mobilităţii (Belfort-Montbéliard) (Franţa)
Comisia Permanentş Parteneriatul Euro-Mediteranean al Autorităţilor Locale şi
Regionale (COPPEM)
Reamintind că Uniunea şi Comunitatea Europeană se bazează pe drepturi şi libertăţi
fundamentale inclusiv pe promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi că legislaţia
europeană a fost baza pentru progresul obţinut în acest domeniu în Europa,
Reamintind cadrul juridic internaţional al drepturilor omului al Naţiunilor Unite şi
mai ales Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi Convenţia privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptate în 1979,
Subliniind contribuţia esenţială a Consiliului Europei în promovarea egalităţii dintre
femei şi bărbaţi şi auto-guvernarea locală,
Considerând că egalitatea dintre femei şi bărbaţi implică dorinţa de a lua măsuri cu
privire la 3 aspecte complementare ale acestei realizări, adică eliminarea
inegalităţilor directe, eradicarea inegalităţilor indirecte şi construirea unui mediu
politic, juridic şi social care să sprijine dezvoltarea pro-activă a unei democraţii
egalitare,
Deplângând discrepanţa continuă dintre recunoaşterea de jure a dreptului la
egalitate şi aplicarea sa reală şi efectiv,
Considerând că autorităţile locale şi regionale din Europa joacă şi trebuie să joace
un rol crucial pentru cetăţenii şi locuitorii lor în implementarea dreptului la egalitate,
mai ales cea dintre femei şi bărbaţi , în domeniile lor de responsabilitate,
Considerând că o participare şi reprezentare echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în
luarea deciziilor şi în funcţii de conducere este esenţială pentru democraţie,
Inspirându-ne în acţiunea noastră din Convenţia privind eliminarea tuturor
formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptate în 1979, Declaraţia şi
Platforma de la Beijing pentru Acţiune a naţiunilor Unite din 1995 şi Rezoluţiile
celei de-a 23 Sesiuni Speciale a Adunării Generale din 2000 (Beijing +5), Carta
Uniunii Europene cu privire la Drepturile Fundamentale şi Recomandarea
Consiliului din decembrie 1996 cu privire la participarea echilibrată a femeilor şi
bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor şi Declaraţia Universală a Uniunii
Internaţionale a Autorităţilor Locale din 1998 cu privire la femeie şi guvernarea
locală,
Dorind să marcheze cea de-a 25-a aniversare a intrării în vigoare în septembrie
1981 a Convenţiei privind Eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeilor a
Naţiunilor Unite;
a elaborate un proiect de Cartă Europeană pentru Egalitatea între femei şi
bărbaţi în Viaţa Locală şi invită guvernele locale şi regionale din Europa să
semneze şi să implementeze această Cartă.
PARTEA I Principii
Semnatarii acestei Carte pentru egalitatea dintre femei şi bărbaţi în viaţa locală
recunoaşte următoarele ca principii fundamentale a acţiunilor noastre:
1. Egalitatea dintre femei şi bărbaţi constituie un drept fundamental
Acest drept trebuie implementat de guvernele locale şi regionale în toate domeniile
lor de responsabilitate, incluzând obligaţia de a elimina toate formele de
discriminare, indiferent că este directă sau indirectă.
2. Pentru a asigura egalitatea dintre femei şi bărbaţi, discriminarea multiplă şi
dezavantajarea trebuie să fie tratate
Discriminărea şi dezavantajarea multiplă bazată pe rasă, culoare, etnie şi origine
socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau credinţa, convingerile politice şi
alte opinii, apartenenţa la o minoritate naţională, proprietatea, naşterea, vârsta,
orientarea sexuală sau statutul socio-economic trebuie luate în considerare în tratarea
problemei egalităţii dintre femei şi bărbaţi.
3. Participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la luarea deciziilor este o
necesitate pentru o societate democratică
Dreptul la egalitate între femei şi bărbaţi necesită ca autorităţile locale şi regionale
să ia toate măsurile potrivite şi să adopte toate strategiile potrivite pentru promovarea
reprezentarea şi participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor în toate sferele de
luare a deciziilor.
4. Eliminarea stereotipurilor privind sexul este fundamentală pentru
realizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi
Autorităţile locale şi guvernamentale trebuie să promoveze eliminarea stereotipilor
şi obstacolelor pe care se bazează inegalităţile de statut şi condiţie ale femeilor şi
care duc la evaluarea inegală a rolului femeilor şi bărbaţilor în termini politici,
economici, sociali şi culturali.
5. Integrarea perspectivei sexului în toate activităţile guvernelor locale şi
regionale este necesară pentru a promova egalitatea dintre femei şi bărbaţi
Perspectiva sexului trebuie luată în considerare în elaborarea proiectului privind
politicile, metodele şi instrumentele care afectează viaţa zilnică a populaţiei locale -
de exemplu , prin folosirea tehnicilor “ tendinţa principală a sexelor » 1 şi «
finanţarea sexelor» 2. În acest scop, experienţele femeilor în viaţa locală, inclusiv
condiţiile lor de viaţă şi muncă, trebuie analizate şi luate în considerare.
Aceste principii constituie baza pentru Articolele din Partea III care urmează.
1 Tendinţa principală a sexului: În iulie 1997, Consiliul economic şi social al
Naţiunilor Unite (ECOSOC) a definit conceptul de tendinţă principală a sexului
astfel : “ Tendinţa principală a perspectivei sexului este un proces de evaluare a
implicaţiilor pentru femei şi bărbaţi a oricărei acţiuni planificate, incluzând
legislaţie, politici sau programe, în orice domeniu şi la toate nivelele. Este o
strategie de a face ca grijile şi experienţele femeilor ca şi ale bărbaţilor a parte
integrantă a proiectului, implementarea, monitorizarea şi evaluarea politicilor şi
programelor din sfera politică, economică şi socială, astfel încât femeile şi bărbaţii
să beneficieze în mode gal, iar inegalitatea nu este perpetuată. Ultimul scop al
tendinţei principale este realizarea egalităţii între sexe ».
2 Finanţarea sexelor: “Finanţarea sexelor este o aplicaţie a tendinţei
principale privind sexul în procesul de bugetare. Aceasta înseamnă evaluarea
bugetelor pe baza sexului, cuprinzând perspectiva sexului la toate nivelele
procesului de bugetare şi restructurarea veniturilor şi cheltuielilor pentru a
promova egalitatea între sexe ».
6. Planurile şi programele de acţiune finanţate corespunzător sunt instrumente
necesare pentru promovarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi
Guvernele locale şi regionale trebuie să elaboreze planuri şi programe de acţiune
privind egalitatea, cu mijloacele şi resursele umane şi financiare necesare pentru
implementarea lor.
PARTEA II
Implementarea Cartei şi obligaţiilor sale
Semnatarul se obligă să îndeplinească etapele specifice pentru implementarea
prevederilor acestei Carte:
(1) Fiecare Semnatar al acestei Carte, într-un interval de timp rezonabil (care să nu
depăşească 2 ani) de la data semnării, va dezvolta şi adopta Planul său de acţiune cu
privire la egalitate şi după aceea îl va implementa.
(2). Planul de acţiune privind egalitatea va stabili obiectivele şi priorităţile
Semnatarului, măsurile pe care le va lua şi resursele care urmează a fi alocate pentru
a duce la îndeplinire Carta şi angajamentele sale. Planul se va stabili şi intervalul de
timp pentru implementare. Dacă Semnatarul are deja un Plan de acţiune privind
egalitatea, îl va revizui pentru a se asigura că tratează problemele importante ale
Cartei.
(3) Fiecare Semnatar îşi va consulta în amănunt Planul de acţiune şi îl va răspândi
după ce a fost adoptat. De asemenea, periodic, va prezenta un raport public despre
progresele înregistrate în implementarea Planului.
(4) Fiecare Semnatar îşi va revizui Planul de Acţiune privind egalitatea când
împrejurările o cer şi va întocmi un plan suplimentare pentru fiecare perioadă care
urmează.
(5) Fiecare Semnatar se angajează în principiu să colaboreze cu sistemul adecvat
de evaluare care se va stabili pentru a permite ca progresul în implementarea Cartei
să fie analizat şi să sprijine guvernele locale şi regionale din Europa în a învăţa unele
de la altele despre mijloacele eficiente de realizare a unei egalităţi mai mari între
femei şi bărbaţi. În acest scop va face publice Planul de acţiune şi materialele
disponibile.
(6) Fiecare Semnatar va informa Consiliul Municipiilor şi Regiunilor Europene
în scris despre faptul că a semnat Carta, cu data acesteia precum şi punctul de contact
pentru o viitoare colaborare în legătură cu Carta.
Partea III
Responsabilitatea democraţiei
Articolul 1
(1) Semnatarul admite că dreptul la egalitare între femei şi bărbaţi este o
necesitate fundamentală a democraţiei şi că o societate democratică nu-şi permite să
ignore priceperea, cunoştinţele, experienţa şi creativitatea femeilor. În acest scop,
trebuie să se asigure, pe baza egalităţii, includerea, reprezentarea şi implicarea
femeilor din diferite medii şi grupe de vârstă diferite în toate sferele de luare a
deciziilor politice şi publice.
(2) Semnatarul, ca organism ales democratic responsabil pentru promovarea
bunăstării populaţiei şi zonei, prin urmare, se angajează să promoveze şi să avanseze
aplicarea practică a acestui drept în sferele sale de activitate – ca lider democratic al
comunităţii locale, furnizor şi executant de servicii, planificator şi reglementator şi
angajator.
Rolul politic
Articolul 2 – Reprezentarea politică
(1) Semnatarul admite drepturile egale ale femeilor şi bărbaţilor de a vota, de a
candida şi de a deţine biroul ales.
(2) Semnatarul admite drepturile egale ale femeilor şi bărbaţilor de a participa la
formularea şi implementarea politicii, de a deţine un birou public şi de a îndeplini
toate funcţiile publice la toate nivelele de guvernare.
(3) Semnatarul admite principiul reprezentării egale în toate organismele alese şi
publice de luare a deciziilor
(4) Semnatarul se obligă să ia toate măsurile juste în sprijinirea drepturilor şi
principiilor de mai sus, cuprinzând:
• încurajarea femeilor să se înscrie pe listele de votare, să-şi exercite drepturile
individuale de vot şi să fie un candidat pentru biroul public.
• încurajarea partidelor şi grupărilor politice de a adopta şi implementa
principiul reprezentării egale a femeilor şi bărbaţilor.
• în acest scop, încurajarea partidelor şi grupărilor politice să întreprindă toate
măsurile legale, inclusiv prin adoptarea unor procente considerate corespunzătoare,
pentru a creşte numărul femeilor alese ca şi candidate şi apoi alese,
• reglementarea propriilor proceduri şi standarde de conducere, astfel încât
candidatele şi reprezentantele alese să nu fie descurajate prin forme stereotipe de
comportament şi limbaj sau prin hărţuire.
• adoptarea măsurilor care să permită reprezentantelor alese să-şi reconcilieze
viaţa privată, munca şi viaţa publică, de exemplu prin asigurarea că programul de
lucru, metodele de lucru şi disponibilitatea pentru îngrijirea dependenţilor permite
tuturor reprezentatelor alese să participe în întregime,
(5) Semnatarul se angajează să promoveze şi să aplice principiul reprezentării
egale în luarea deciziilor sale şi ale organismelor consultative şi în desemnarea
organismelor sale externe. Totuşi, acolo unde autoritatea nu se bucură în mod curent
de o reprezentare egală a femeilor şi bărbaţilor, va implementa cele de mai sus pe o
bază nu mai puţin favorabilă sexului care este în minoritate decât egalitatea din
prezent a sexelor.
(6) În plus, se angajează să asigure că nici un post public sau politic pentru care
numeşte sau alege un reprezentant nu este, în principiu sau în practică, limitat sau
considerat ca un role normal pentru un sex, datorită atitudinii stereotipe.
Articolul 3 – Participarea la viaţa politică şi civilă
(1) Semnatarul admite că dreptul cetăţenilor de a participa la conducerea
treburilor publice este un principiu democratic fundamental şi că femeile şi bărbaţii
au dreptul să participe în mod egal la viaţa publică şi la conducerea regiunii,
municipiului şi a comunităţii locale.
(2) În legătură cu diferitele forme de participare publică la treburile proprii, de
exemplu prin comitetele de recomandare, consiliile de vecinătate, participarea
electronică sau exerciţiile de planificare a participării, Semnatarul se angajează să
asigure că femeile şi bărbaţii sunt capabili să participe în mode gal în practică. În
cazul în care mijloacele de participare nu duc la această egalitate, se angajează să
dezvolte şi să testeze metode noi.
(3) Semnatarul se angajează să promoveze participarea activă la viaţa politică şi
civică a femeilor şi bărbaţilor din toate sectoarele comunităţii, mai ales a femeilor şi
bărbaţilor din grupurile minoritare care altfel ar putea fi excluşi
[...]
Fii anunțat când se votează ceva ce te privește
Primești un email când consiliul local discută sau votează pe subiectul ales de tine — parcări, gunoi, cartierul tău, orice. Gratuit, te dezabonezi oricând.