HCL 62/2021 adoptată

]\iiLJrsricrir>iiLJL zalaxj <i:ojsrfirLn:.Tx- loct^x. *4500ie - ^aiavi. Tiaţalialita Is/Eanin nt .3, Jia-deţial Sâlaj Telefon: O^)/2 <5 0/6 1 05 5 O Fasc. C*4 0>/2 6d/6 6 1 86 9 tittţ:? ; //'WWW ^;al ai-isj t'o e - mail : pu ini aj-i aiasj. i-o HOTĂRÂREA NR. 62 din 25 martie 2021 privind aprobare Tema concurs de soluţii şi Regulament concurs de soluţii pentru realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru ''Amplasare monument de for puhlic-statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din jurul acesteia'' Consiliul local al municipiului Zalău; Având în vedere: Referatul de aprobare al Primarului Municipiului Zalău nr. 12844/01.03.2021. Raportul de specialitate al Direcţiei Urbanism-Arhitect Şef SUAT nr.12844/01.03.2021 şi Avizele comisiilor de specialitate. Prevederile art. 2. 4 şi 5 din Legea nr. 120/2006 privind legea monumentelor istorice, ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, ale HG nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016. Recomandările Internaţionale pentru Concursuri de arhitecturi şi urbanism adoptate în conferinţa generală UNESCO din 1956 revizuită în 27.11.1978; în baza art. 129 alin. 2 lit. d). alin. 7 lit. j), art.139 alin. 1 şi art. 196 (1) lit. a) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; HOTĂRĂŞTE Art.l. Se aprobă Tema Concurs de soluţii pentru realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru "Amplasare monument de for public-statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din jurul acesteia"' prevăzută în ANEXA 1 la prezenta hotărâre. Art.2. Se aprobă Regulamentul Concurs de soluţii pentru realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru "Amplasare monument de for public-statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din jurul acesteia" prevăzut în ANEXA 2 la prezenta hotărâre. Art.3.Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Urbanism- Arhitect Şef SUAT. Art.4. Prezenta hotărâre se comunică cu: - Instituţia Prefectului .Judeţul Sălaj; - Primarul municipiului Zalău; - Direcţia administraţie publică; - Direcţia Urbanism-Arhitect Şef SUAl'; PREŞEDINTE MUŞ CONTRASEMNEAZĂ, Teodor Bâpjel SECRETAR GENERAL Marina Bianca Fazacaş DAP/RH/6 HX  Anexa 1 la HCL nr. 62/25.03.2021 TEMA CONCURS DE SOLUŢII pentru realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru "Amplasare monument de for public - statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din jurul acesteia" 1. DATE PRIVIND ORGANIZATORUL CONCURSULUI AUTORITATEA CONTRACTANTĂ ŞI DATE DE CONTACT - Municipiul Zalău, cu sediul în Zalău, piaţa luliu Maniu, nr. 3, cod poştal 450016, telefon 0260 610 550 - Primăria Municipiului Zalău. Fondurile necesare achiziţiei sunt asigurate din Bugetul local al Municipiului Zalău. 2. OBIECTUL ACHIZIŢIEI întocmire soluţie tehnică şi artistică pentru Amplasare monument de for public - statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din Jurul acesteia”, în zona din faţa Cinematografului Scala, intersecţia străzilor Simion Bărnuţiu şi Bulevardul Mihai Viteazul. Conform HCL nr. 133 din 04.10.1999. Lista bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Zalău, cap. 1, lit. C, pct. 179 - Zona studiată face parte din Cartier Simion Bărnuţiu. Conform P.U.G. 2010 - aprobat cu H.C.L. nr. 117/17.05.2010, zona studiată se află în intravilanul Municipiului Zalău, la intersecţia străzilor Simion Bărnuţiu şi Bulevardul Mihai Viteazul, în zona spaţiilor verzi publice existente. SVI - Subzona spaţii verzi publice - scuaruri, grădini, parcuri; Funcţiunea dominantă a zonei: spaţii verzi - parcuri, loisir cotidian / săptămânal pentru toate categoriile de vârstă, cu rol de: îmbunătăţire microclimat, sport - joc, distracţii, promenadă, odihnă, educaţie, cultură, contact social, ridicare a calităţii estetice a peisajului urban; agrement - pădure parc; perdele de protecţie - plantaţii şi amenajări de benzi din vegetaţie forestieră / arboricolă existente şi propuse; plantaţii de protecţie a versanţilor. Funcţiuni complementare: alimentaţie publică, mobilier urban (pergole, umbrare, bănci, jardiniere, coşuri de gunoi, panouri de afişaj, lampadare, chioşcuri ziare, cabine telefonice, etc.), locuri de joacă, terenuri de sport, alei, accese, parcări, circulaţie pietonală şi reţele tehnico- edilitare. Utilizări permise: plantarea de arbori, arbuşti / plante ierboase (flori, liane) / amenajări florare / plante agăţătoare / gazon; ape curgătoare / stătătoare, naturale sau artificiale; ziduri de sprijin, parapete, scări; bănci, pergole, sculpturi, mobilier şi corpuri de iluminat - circa 70 % din teren; locuri dejoacă pentru copii, amenajări terenuri de sport - circa 10 % din teren; pavilioane de expoziţie, lectură, club, teatru în aer liber, alimentaţie publică - braserie / cofetărie / bar - circa 10 % din teren; alei, piste pentru biciclete / role - circa 10 % din teren; amplasarea constucţiilor / amenajărilor se va face pe bază de P.U.Z. / P.U.D. Utilizări interzise: orice alt fel de construcţie / amenajare decât cele enunţate la utilizări permise. In cazul amplasării unor obiective, retragerea faţă de aliniament (limita domeniului public - trotuar) va 11 de min. 10 m. Amplasarea construcţiilor în interiorul parcelei se va face -1 - cu respectarea distanţelor minime faţă de limitele laterale şi posterioare (10,00 m faţă de limitele principală, posterioară şi laterale ale parcelei), precum şi a distanţei minime între clădiri (D-H). Pentru toate categoriile de construcţii şi amenajări de agrement se va asigura accesul carosabil separat pentru public de accesul se serviciu şi de întreţinere. Accesele pietonale vor fi conformate astfel încât să permită circulaţia persoanelor cu handicap şi care folosesc mijloace specifice de deplasare (scaun rulant) - conform prevederilor NP. 051. Panta rampelor de acces va fi de maxim 6%. Toate căile pietonale vor avea lăţime liberă de minim 1,50 m (se admite min. 1,00 m lăţime, cu condiţia asigurării, la intersecţii şi schimbare de direcţie, a unui spaţiu de 1,50 x 1,50 m pentru manevră scaun rulant) şi înălţime de max. 0,20 m. înălţimea liberă de trecere, pe sub obstacole izolate, va fi de min. 2,10 m. Ieşirile din garaje sau parcaje trebuie bine marcate şi semnalizate, astfel încât să fie vizibile în orice condiţii atmosferice. în dreptul ieşirilor din garaje sau parcaje, trotuarul va fi întrerupt şi rotunjit la colţuri. Căile pietonale, adiacente căilor carosabile cu trafic intens, trebuie să fie asigurate cu balustrade de protecţie (h-0,90 m), sau spaţiu verde de siguranţă. Stratul de uzură, al căilor pietonale, va fi astfel rezolvat, încât să împiedice alunecarea, chiar şi în condiţii de umiditate. Panta căii pietonale va fi în profil longitudinal max. 5% / în profil transversal max. 2%. Denivelările admise pe traseul pietonal (dacă nu pot fi evitate), sunt de max. 2,5 cm. Rosturile între dalele pavajului, sau orificiile de la grătarele pentru ape pluviale, vor fi de max. 1,5 cm. Treptele scărilor de acces la subsoluri, demisoluri sau parter, din căile publice, se vor încadra în limita aliniamentului stradal; se admite ieşirea din aliniament cu o treaptă de max.30 cm. Se interzice reducerea gabaritului trotuarului prin deschiderea spre exterior a uşilor / porţilor situate la parterul clădirilor. Autorizarea construcţiilor este penuisă numai dacă aspectul lor exterior nu contravine funcţiunii acestora şi nu depreciază aspectul general al zonei. Autorizarea executării construcţiilor care, prin conformare, volumetric şi aspect exterior, intră în contradicţie cu aspectul general al zonei şi depreciază valorile genera! acceptate ale urbanismului şi arhitecturii, este interzisă. Se vor promova tehnologii şi materiale de construcţii contemporane. Indicatori urbanistici obligatorii Procentul mcLxim de ocupare a terenului POT maxim = 10% Coeficientul maxim de utilizare a terenului (regimul maxim de înălţime) CUT maxim = 0,10 3. DATE DESPRE MIMAI VITEAZUL Mihai Viteazul, cunoscut şi ca Mihai Bravu, s-a născut în 1558 la Drăgoieşti, judeţul Vâlcea. A fost bănişor de Strehaia, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi Domn al Ţării Româneşti şi, pentru o perioadă (în 1600), conducător de facto al tuturor celor trei ţări medievale care formează România de astăzi: Tata Românească, Transilvania şi Moldova. -2-  Pater incertus, descendent probabil sau improbabil al puternicei familii Patraşcu, mater semper, cu certitudine fiu al Tudorei (Theodorei), Mihai a fost, înainte de a deveni domn, negustor în tinereţe, apoi mare dregător (boier aflat în sfatul domnesc): pe rând, mare stolnic (a cărui atribuţie era grija pentru masa domnească), mare postelnic (cu atrbuţii diplomatice), mare agă (al doilea comandant al oştirii după marele spătar), mare ban de Craiova (cel mai important demnitar al Ţării Româneşti). Aderă la "Liga Sfântă" creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VlII-lea, din care iniţial faceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii). Ulterior aderă şi l'ransilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. întreaga creştinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hârtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care aceşti creştini îl numeau ,,Steaiia lor răsăriteană'’'. Unitatea militară a ţărilor române se diminuează, iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea "planului dacic", în speţă Unirea celor trei ţări române. In iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al Il-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale. Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumiatoare la Alba lulia pe 1 noiembrie 1599. primind cheile fortăreţe! de la episcopul Napragy. în mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-1 la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a trei principate române. Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei". Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o serie de măsuri: - adoptă aceeaşi stemă pentru toate teritoriile - construieşte o biserică ortodoxă la Alba lulia - acordă anumite înlesniri preoţilor şi iobagilor români - numeşte ca mitropolit al Transilvaniei pe Ion de la Prislop In urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia, Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi îngrijorare în minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti şi a promova interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care la un moment dat ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austiei. Astfel contextul internaţional a devenit net nefavorabil lui Mihai Viteazul. Puterile vecine vedeau în noul stat o contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii (austriecii) îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei în sfera de influenţă. Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării Ia Muntenia. Mai mult chiar, noul stat reprezenta o formulă puternică, capabilă să schimbe raportul de foi-ţe din regiune. Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn. Mihai nu reuşeşte să înfrîngă revolta nobililor maghiari sprijiniţi de generalul Basta (Mirăslău 18/28 septembrie 1600) şi astfel pierde Ardealul. în scurt timp Moldova va reintra în posesia -3- Movileştilor aserviţi intereselor polone. Mihai încearcă să reziste atacului polon asupra Munteniei, însă şi pe acest tron se va urca un membru al familiei Movileştilor, Simion Movilă. Forţat să ia calea pribegiei, Mihai cere sprijinul împăratului Rudolf al Il-lea al Austriei, care, în contextul reînscăunării lui Sigismund Bathory pe tronul Transilvaniei, acceptă să-l susţină pe român. împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de recucerire a teritoriilor româneşti. Prin victoria de la Guruslău (3 august 1601) - localitate situată în apropierea Zalăului, voievodul valah îl îndepărtează pe Bathory din Transilvania. Continuă prin a recupera Muntenia gonindu-1 pe Simion Movilă de pe tron. în aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al Il-lea nu putea fi de acord. Din ordinul său, în 9/10 august 1601, la 3 km sud de Turda, Mihai Viteazul este ucis din ordinul generalului Gheorghe Basta. Capul său este furat de unul dintre căpitanii domnitorului, adus în Muntenia şi înmormîntat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă Tîrgovişte. Pe lespedea sa de piatră de la Mănăstirea Dealu stă scris: "Aici zace cinstitul şi răposatul capul creştinului Mihail, Marele Voievod, ce a fost domn al Munteniei, Ardealului şi Moldovei." 4. DESCRIEREA ACHIZIŢIEI PUBLICE Realizarea şi amplasarea monumentului va avea o însemnătate importantă în creşterea valorii cultural/educative şi estetice a Municipiului Zalău şi va constitui o parte importantă a identităţii istorice şi culturale a oraşului. Valoarea artistică şi culturală a monumentului va dezvolta simţul civic al locuitorilor Zalăului prin readucerea în memoria publică a personalităţii lui Mihai Viteazul. Monumentul va fi format dintr-un personaj din material compozit calitativ, în postura de călăreţ (Mihai Viteazul călare pe cal, cu sabia în mână) - se vor urmări elementele de anatomie şi de ţinută ale ansamblului monumental - statuia trebuie să fie orientată cu faţa spre centrul oraşului, conform documentaţiei PUD. Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, va avea înălţimea maximă de 10 m cu tot cu soclu. Aceasta va fi montată pe un soclu şi un postament din piatră naturală, iar în elaborarea şi prezentarea propunerilor, nu este sugerat şi nu este impus un anumit tip de rezolvare plastică, autorii au deplină libertate de exprimare estetică în ceea ce priveşte datele operei de artă şi ale amenajărilor din jurul statuii, raportate la istoricul personajului reprezentat. Pe soclul statuii se va inscripţiona, în limba română următoarele: Mihai Viteazul / 1558-1601 / Domn al Ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată Ţara Moldovei. Zona din jurul statuii va cuprinde o amenajare peisageră cu gazon şi arbuşti de înălţime medie şi joasă care să reziste pe întreaga perioada a anului, alei pietonale, mobilier urban de şedere, iluminat public şi arhitectural (atât al zonei studiate cât şi de punere în valoare a statuii) şi plăcuţe informative/educative pentru public pe care se vor introduce informaţii despre Mihai Viteazul. Pentru amenajările din jurul statuii se vor folosi pardoseli de exterior din piatră antiderapante şi soluţii peisagere cu vegetaţie joasă (gazon, arbuşti ornamentali) şi medie (tuia, buxus etc.). Mobilierul urban (la alegere, în funcţie de soluţia propusă - bănci, coşuri de gunoi, stâlpi de direcţionare sau restricţionare acces dacă e cazul, iluminat public) va fi ergonomie, din materiale rezistente la intemperii. -4-  Termenul de realizare a obiectivului de investiţie - 18 luni, din care 6 luni proiectarea şi 12 luni execuţia obiectivului, de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Concursul este public, într-o singură etapă de evaluare a soluţiilor. Scopul concursului este selectarea celei mai bune soluţii artistice pentru realizarea, amplasarea şi modernizarea zonei din jurul acestui monument. 5. OBIECTIVELE CONCURSULUI DE SOLUŢII In conformitate cu art. 105, lit. b) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, autoritatea contractantă va aplica Concursul de soluţii prin organizarea procedurii de atribuire distinctă, cu premii acordate participanţilor. Scopul concursului de soluţii este selectarea celei mai reprezentative creaţii în ceea ce priveşte statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul. In elaborarea şi prezentarea propunerilor, nu este sugerat şi nu este impus un anumit tip de rezolvare plastică, autorii au deplină libertate de exprimare estetică în ceea ce priveşte datele operei de artă şi ale amenajărilor din jurul statuii. Concursul de soluţii este public şi se va desfăşură în conformitate cu Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, fiind organizat cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. In vederea stimulării creativităţii autorilor care doresc să participe la acest Concurs de soluţii, în urma selectării proiectelor depuse de către juriul concursului, primele trei propuneri de proiecte vor primi premii individuale, astfel: - Premiul 1: câştigătorul concursului de soluţii - atribuirea contractului pentru realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru "Amplasare monument de for public - statuia lui Mihai Viteazul şi amenajarea zonei din jurul acesteia" - Premiul 2: concurentul clasat pe locul 2 în ordinea punctajului - 10000 lei brut/TVA inclus, pentru soluţia clasată pe locul al Il-lea - Premiul 3: concurentul clasat pe locul 3 în ordinea punctajului - 5000 lei brut/TVA inclus, pentru soluţia clasată pe locul al IlI-lea Sumele cuvenite ca premii menţionate mai sus se impozitează conform prevederilor codului fiscal în vigoare. 6. VALOAREA ESTIMATA Valoarea estimativă privind realizarea monumentului de for public (statuie Mihai Viteazul pe cal) şi amenajarea zonei din jurul statuii cu mobilier urban, pavaje pietonale, iluminat public şi amenajare peisageră este de 2500000 lei/TVA inclus, 2100840,34 lei fără TVA. Valoarea totală a premiilor este de 15000 lei. Valoarea estimată cuprinde toate costurile de realizare, proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie a monumentului de for public şi a zonei din jurul acestuia. Toate cheltuielile privitoare la taxe/tarife pentru asigurarea dirigenţiei de şantier intră în sarcina Autorităţii contractante, în calitate de Beneficiar al investiţiei. Toate cheltuielile privitoare la taxe/tarife pentru obţinerea avizelor/acordurilor/Autorizaţiei de construire, precum şi a verificărilor de proiecte intră în sarcina câştigătorului Concursului de soluţii. [...]