HCL 6/2017 Zalău adoptată

Hotărârea nr. 6 (PDF)

Denumire
Hotărârea nr. 6 din 2017 a Consiliului Local Zalău
Emitent
Consiliul Local Zalău
Număr
6 / 2017
Localitate
Zalău, județul Sălaj
Stare
adoptată
Pe scurt

Se actualizează Statutul Municipiului Zalău în conformitate cu Anexa 1, iar Hotărârea nr. 128 din 2001 pierde valabilitatea de îndată. Se parcelează cine pune în aplicare noul statut (consilieri locali, secretar, direcții ale primăriei) și se comunică hotărârea către instituții și entități relevante. Pentru locuitori, înseamnă că regulile și structurile orașului pot suferi modificări în definirea identității, responsabilităților și modului de organizare a serviciilor publice, fără a menționa termene exacte sau efecte financiare directe în textul prezentat.

Rezumat generat cu inteligență artificială, din textul actului — actul oficial prevalează. Transparență AI

Ce se aprobă

Se actualizează Statutul Municipiului Zalau potrivit Anexei 1 care face parte integranta din prezenta hotarâre

Citat din articolul 1 al hotărârii.

Documente

Text

MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sâlaj Telefon: (40)/250/6 10550 Faz.(40)/260/661853 http :jfsazraraz. zalausj.ro e-mail: primaria(zalausj.ro HOTĂRÂREA NR.6 din 26 ianuarie 2017 privind actualizarea Statutului Municipiului Zalău Consiliul local al municipiului Zalău; Având în vedere: Referatul nr.71798 din 03.11.2016 al Compartimentului de Presă, Cultură, Sport, relaţii interne-externe,HCL nr. 128 din 03.09.2001 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Consiliului local al municipiului Zalau si a Statutului municipiului Zalau, Vazând prevederile O.G. nr. 53 din 30 ianuarie 2002 privind Statutul-cadru al unităţii administrativ-teritoriale; In conformitate cu prevederile art.7 alin.2 ale Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publica, republicata 2013, În temeiul art. 36 alin. 3 lit. a si ale art. 45 alin.l din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala; HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se actualizează Statutul Municipiului Zalau potrivit Anexei 1 care face parte integranta din prezenta hotarâre. Art.2. La data prezentei hotărâri îşi încetează aplicabilitatea Hotărârea nr. 128 din 03.09.2001. Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotarâri se încredintează consilierii locali, Secretarul municipiului Zalău, Direcţiile/Serviciile din aparatul de specialitate al primarului. Art.4. Prezenta hotarâre se comunica cu: - Instituţia Prefectului judetului Salaj - Primarul municipiului Zalau - Direcţiile/Serviciile din apartaul de specialitate al primarului - Compartimentul de Presă, Cultură, Sport, Relaţii interne-externe - Instituţii publice/Servicii/ Societăţi Comerciale din subordinea Consiliului Local. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, Balajel Teodor SECRETAR: Potroviţă Stelian / ful, Anexa la HCL nr.6/26.01.2017 STATUTUL MUNICIPIULUI ZALĂU PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ZALĂU STATUTUL MUNICIPIULUI ZALĂU (actualizat în 26.01.2017 conform HCL nr.6/26.01.2017) Art. 1. Conceptul şi importanţa Statutului 1. Statutul Muncipiului Zalău reprezintă sistemul unitar de informaţii, realități, norme şi structuri care, din punct de vedere geografic, istoric, economic, social, cultural, urbanistic, demografic şi al deschiderii spre colaborare şi universalitate, defineşte identitatea şi autonomia localității. 2. Prin Statut se fac toate precizările care privesc configurația complexă şi completă a municipiului, ca persoană juridică, mai precis, cele care privesc delimitarea teritoriului, istoricul întemeierii lui, populaţia şi structura sa etnică, reședința, autoritățile administrației publice locale, denumirea instituțiilor socio-culturale, determinarea căilor de comunicație, activităţile economice şi sfera serviciilor specifice, procedura acordării distincțiilor, modalităţile de participare a cetăţenilor municipiului la viaţa politică, social-economică și culturală a localităţii, bunurile şi criteriile pe baza cărora pot fi transmise în administrarea regiilor autonome sau instituţiilor publice, însemnul localității etc. Art. 2. Delimitarea geografică a Municipiului Zalău 1. Municipiul Zalău, situat în nord-vestul României, în centrul judeţului Sălaj, se învecinează cu următoarele comune: N- comuna Crișeni NE - comuna Mirșid E- comuna Creaca SE - comuna Românași S- comuna Treznea SV - comuna Meseșenii de Jos NV - comuna Hereclean 2. Suprafaţa teritoriului Municipiului Zalău este de 9009 ha, din care intravilanul măsoară 2639,25 ha. 3. Singura localitate componentă, Stâna, este situată la o distanță de aproximativ 13 km SE de municipiu, pe lângă ea mai existând două cartiere cu specific predominant rural: Ortelec - poziţie NE, la o distanţă de 2 km de Zalău, şi Valea Miţii - poziţie NV, la o distanţă de 3 km de Zalău. Art. 3. Competența Consiliului Local al Municipiului Zalău Consiliul Local al Municipiului Zalău este compus din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor municipiului, conform populaţiei după domiciliu, raportat de Institutul Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie a anului în curs. Consiliul Local al Municipiului Zalău este format din 21 de consilieri locali. Consiliul Local al Municipiului Zalău îşi întinde autoritatea asupra tuturor cetățenilor care domiciliază în raza teritorială a localității, precum şi asupra bunurilor aparținătoare sau care se află pe teritoriul acesteia, în materiile în care legea însăşi îi dă aceste competenţe. Art. 4. Istoricul întemeierii şi dezvoltării oraşului Din punct de vedere istoric, prima consemnare referitoare la Zalău, ca așezare locuită, aparține lui Anonnymus, notarul regelui Bela al IV-lea al Ungariei, în lucrarea "Gesta Hungarorum" (scrisă în a doua jumătate a secolului al XII-lea), în care se face de două ori referire la localitate: "sic ascendentes usgue ad Zyloc pervenerunt", adică „astfel urcând (dinspre şes), au venit până la Zyloc" şi "Tuac Tuhutum et suns filius Horca de Zyloc egressi, benerunt în partea Mezesinas", adică "atunci Tuhutum şi fiul său, Horea, plecând din Zalău (Ziloc), au ajuns în părțile Meseşului”. Însă, cum pătrunderea maghiarilor în părțile Meseșului s-a petrecut cu mult înainte de scrierea "Gestei Hungarorum", pe la începutul sec. al X-lea, iar la acea vreme exista deja aşezarea numită Zyloc, sunt argumente să se aprecieze că Zalăul exista ca aşezare în jurul anului 900. Cea dintâi atestare documentară, cu dată certă, a Zalăului este, însă, cea din anul 1220, când în Registrul Scaunului de judecată din Oradea este înregistrată învinuirea şi sentința dată pentru un furt săvârşit de un cetățean din satul Zalău ("vila Ziloc"). De-a lungul timpului, numele aşezării a cunoscut variaţii, de la "Ziloc" - în 1220, "Zylah" - în 1282, "Opidum Zylah" - în 1443, "Zila" - în 1601, iar în sec. al XIX-lea - "Zilahu" şi "Zalahu", ori formele de toponomie de origine germană: "Waltemberg" şi "Zillennmarkt". Recunoașterea statutului de oraş se petrece abia în anul 1473, când Matei Corvin - regele Ungariei şi Boemiei - acordă așezării următorul privilegiu, prin care garantează oraşului autonomie economică: "Din porunca domnului rege" Noi, Matia, regele Ungariei, Boemiei etc. dăm de ştire şi facem cunoscut, prin cuprinsul (scrisorii) de față, tuturor cărora se cuvine, că noi, atât la smerita rugăminte stăruitoare a credinciosului nostru, cucernicul părinte în Hristos, domnul Gabriel, episcopul bisericii Albei Transilvane, prezentată de el, maiestăţii voastre tocmai de aceea, cât și pentru înlesnirea și folosul târgului său, numit Zalau, așezat în comitatul Solnocul de Mijloc, şi al locuitorilor acestuia, am hotărât să încuviințăm cu milostivire şi să hărăzim, prin puterea (scrisorii) de față, şi am încuviințat şi hărăzit să se ţină veşnic târguri libere sau târguri anuale, de fiecare sărbătoare . . . a lui Paul Eremitul şi a apostolilor Filip şi Iacob, precum şi în zilele care premerg şi urmează aceste sărbători . . . îndestulătoare în fiecare an, cu toate acele libertăți şi prerogative cu care ţin târgurile sau târgurile anuale, oraşele noastre libere sau satele noastre, totuşi fără prejudiciul târgurilor sau târgurilor anuale libere ale altora. Drept aceea, pe voi, toţi negustorii şi târgoveții, precum orice călători, prin rândul (scrisorii) de față, vă încredințăm, vă înştiințăm şi vă asigurăm că, la mai sus-zisele târguri sau târguri anuale libere, hotărâte şi care se ţin în sus-zisul Zalau, în modul de mai sus, să veniţi şi să vă grăbiţi cu venitul cu toate mărfurile, lucrurile şi bunurile voastre în siguranță, liber și fără orice frică sau teamă în privința lucrărilor şi persoanei voastre; ajunşi acolo şi stând cu negustoria voastră, vă puteţi întoarce la locurile voastre sau altele unde doriţi, lucrurile şi persoanele voastre fiind totdeauna sub protecţia şi ocrotirea noastră, specială. Şi voim să se pună a vesti pe față şi deschis aceste lucruri, prin târguri şi alte locuri obşteşti, (scrisoarea) de față fiind citită să fie restituită celui care o înființează. Dat în Buda, în sărbătoarea fericitului apostol Petru în lanțuri, anul Domnului omiepatrusuteşaptezecişitrei, al domniei noastre - şasesprezece, al încoronării - zece". Interese politice şi economice au determinat trecerea oraşului când sub jurisdicția regilor Ungariei, când a principilor Transilvaniei. La sfârşitul secolului al XVI-lea, oraşul aparținea Transilvaniei şi avea o conducere administrativă autonomă, alcătuită din 33 de senatori aleşi, dintre care unul era primar. Mai existau un notar, un arhivar şi un casier. În anul 1601, după victoria lui Mihai Viteazu la Guruslău, orașul era pe drumul emancipării economice, având o conducere proprie, cu atribuțiuni administrative, juridice, fiscale şi militare şi o autonomie care conferea libertăţi, cetățenilor săi, pe tot cuprinsul țării. Cu toate acestea, abia la începutul secolului al XVII-lea avem consemnate ocupațiile locuitorilor orașului, dintre care amintim: curelari, cismari, olari, rotari, măcelari, sumănari, croitori, fierari etc. Avântul dezvoltării economice a fost cunoscut începând cu anul 1968, când, după ultima organizare administrativă a teritoriului României, prin Legea 2/1968, a devenit oraș reşedinţă de judeţ. În anul 1979, Zalău dobândeşte rangul de muncipiu, în prezent fiind încadrat în categoria „localitate de rang II”. Art. 5. Populaţia Municipiului Zalău Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj, în urma Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, din 20 octombrie 2011, populația Municipiului Zalău se prezintă astfel: e Populaţia stabilă din punct de vedere al etniei: ETNIA NUMĂR PERSOANE Populaţia stabilă - total 56.202 - români 42.967 - maghiari 8.662 - rromi 794 - ucraineni 10 - germani 27 - turci i - ruşi, lipoveni S - tătari ii - slovaci 23 - bulgari * - greci i - italieni 26 - evrei i - ceangăi 11 - altă etnie 27 - informaţie indisponibilă” 3.642 *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3); 1) Informaţia nu este disponibilă pentru persoanele care nu au vrut să îşi declare etnia, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect, din surse administrative. e Populaţia stabilă din punct de vedere al religiei: RELIGIA NUMĂR PERSOANE Populaţia stabilă - total 56.202 - ortodoxă 38.413 - romano — catolică 820 - reformată 7.449 - penticostală” 1.824 - greco — catolică? 1.670 - baptistă 964 - adventistă de ziua a 7-a 25 - musulmană 11 - unitariană 16 - martorii lui lehova | 469 - creştină după Evanghelie 236 - creştină de rit vechi 1 - evanghelică lutherană”) 6 - ortodoxă sârbă 6 - evanghelică”) 123 - evanghelică de confesiune augustană INI - mozaică sd - altă religie 174 - fără religie 111 - atei 47 - informaţie nedisponibilă”? 3814 *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3). 1) Penticostală (Biserica lui Dumnezeu Apostolică) 2) Greco — catolică (Biserica Romană Unită cu Roma) 3) Evanghelia lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România) 4) Evanghelică (Biserica Evanghelică Romană) 5) Informaţia nu este disponibilă pentru persoanele care nu au vrut să îşi declare etnia, precum şi pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect, din surse administrative. e Populaţia stabile ocupată, după statutul profesional: STATUTUL PROFESIONAL Populaţia stabilă ocupată TOTAL din care: Bărbaţi Femei Total 26.911 14.484 12.427 Salariaţi/angajaţi 24.263 12.762 11.501 Patroni/Angajatori 924 640 284 Lucrători pe cont propriu 1.521 1.024 497 Membri ai unei societăți agricole/cooperative 3 * i Lucrători familiali (neremuneraţi) 200 56 144 *) Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3). Populaţia stabilă ocupată, pe activități âle economiei naționale: Activităţi ale economiei naţionale Populaţia stabilă ocupată TOTAL din care Bărbaţi Femei Total 26911 14484 12427 - agricultură, silvicultură şi pescuit 1094 710 384 - industrie extractivă 23 18 5 - industrie prelucrătoare 7012 4386 2626 - producţia şi furnizarea de energie electrică şi 434 314 120 termică, gaze, apă caldă, aer condiţionat - distribuţia apei: salubritate, gestionarea 402 281 121 deşeurilor, activităţi de decontaminare - construcții 1958 1704 254 - comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea 4325 1906 2419 autovehiculelor şi motocicletelor - transport şi depozitare 1452 1100 352 - hoteluri şi restaurante 657 181 476 - informaţii şi comunicaţii 395 255 140 - intermedieri financiare şi asigurări 618 172 446 - tranzacţii imobiliare 49 23 26 - activități profesionale, ştiinţifice şi tehnice 607 296 311 - activități de servicii administrative şi activităţi 719 464 255 de servicii suport ă - administrație publică ţi apărare; asigurări sociale | 2669 1489 1180 din sistemul public - învățământ 1621 343 1278 - sănătate şi asistenţă socială 1913 405 1508 - activităţi de spectacole, culturale şi recreative 279 146 133 - alte activităţi de servicii 610 286 324 - activităţi ale gospodăriilor private în calitate de 72 5 67 angajator de personal casnic, activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu - activităţi ale organizațiilor şi organismelor ui - ui extrateritoriale *Număr redus de cazuri de observare (mai mic de 3) 1) la nivel de secțiune CAEN rev. 2 e Populaţia stabilă ocupată, după sectorul în care lucrează: Populaţia stabilă ocupată Sectorul în care lucrează TOTAL din care Bărbaţi Femei Total 26911 14484 12427 - societăți nefinanciare şi financiare 20340 11559 8781 - administrație publică 5204 2059 3145 - instituţii non-profit în serviciul populaţiei 192 135 57 - gospodăriile populaţiei 1175 731 444 Art. 6. Zalău — Municipiu reşedinţă de judeţ Municipiul Zalău este reşedinţa Judeţului Sălaj. Art. 7. Autorităţile administraţiei publice locale Autorităţile administraţiei publice locale la nivelul Municipiului Zalău sunt Consiliul Local al Municipiului Zalău, ca autoritate deliberativă şi Primarul, ca autoritate executivă. Constituţia României, prin articolul 121, stabileşte rolul consiliilor locale, precum şi cel al primarilor, în organizarea şi funcţionarea Statului de drept, fiind definite ca autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe şi care îşi desfăşoară activitatea în vederea rezolvării treburilor publice la nivel local. Primarul, viceprimarii, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită primăria municipiului, care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Consiliul Local reprezintă autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, compusă din consilieri aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru un mandat cu durata de 4 ani. În temeiul dispoziţiilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, modificată şi actualizată, având în vedere numărul de locuitori ai localităţii, în Consiliul Local al Municipiului Zalău au fost aleşi 21 consilieri. Prin exercitarea, de către cetățenii Municipiului Zalău, a dreptului constituțional de a vota în cadrul alegerilor locale, organizate în 05.06.2016, repartizarea mandatelor pe formațiuni politice, în cadrul Consiliului Local al Municipiului Zalău, s-a realizat astfel: CONSILIERII LOCALI ce fac parte din Consiliul Local al Municipiului Zalău , după apartenenţa politică, la data de 26.01.2017 -data actualizarii statutului sunt următorii: Nr. Numele şi prenumele Apartenența Profesia Crt. politică 1 | Balajel Teodor PSD Inginer 2 | Bercean Dan -Vasile PSD Geolog 3 | Ciobanu Anda -Maria PSD Economist 4 | Gavriluţ Amalia- Ioana PSD Medic 5 | Groza- Bîja Silvestru -Mircea | PSD Specialist în turism 6 | Gurzău Mariana Lenuţa PSD Laborant chimist 7 | Tuduce Ioana Maria PSD Profesor 8 | Turc Mariana Carmen PSD Referent de specialitate 9 | Talos Gheorghe PSD Subinginer electromecanic 10 | Bîrsan Cristian Claudiu PNL Jurist 11 | Bancea Gheorghe PNL Profesor 12 | Crişan Mariana Dana PNL Inginer 13 | Haller Otto PNL Economist 14 | lancu -Sălăjanu Dinu PNL Profesor 15 | Bogdân Zsolt Mikl6s UDMR Preot reformat 16 | Lakatos Alexandru UDMR Inginer 17 | Fazakas Nicolae UDMR Economist 18 | Popan Adrian -Alexandru PMP Inginer 19 | Paşca Cantemir PMP* Inginer 20 | Dragoş Raul Bogdan ALDE* Economist 21 | Labo Ioan- Dorel PNICD Fizician NOTĂ: Membrii Consiliului Local al Municipiului Zalău şi apartenenţa politică a acestora se pot vizualiza pe site-ul oficial al Municipiului Zalău Wwww.ZalauSj.ro — secțiunea Consiliul Local — subsecțiunea Componenţa Consiliul Local. *validati in sedinta din 26.01.2017 in locul consilierilor Lungu Vasile Cristian (PMP) si Muresan Rodica Maria (ALDE) ce au fost alesi la alegerile locale. Consiliul Local are iniţiativa şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Consiliul Local exercită următoarele categorii de atribuții: a) atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local; b) atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a municipiului; 10 c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al municipiului; d) atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni; e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern. Primarul reprezintă autoritatea executivă, mandatată să soluţioneze şi să gestioneze treburile publice ale unităţii administrativ-teritoriale. Durata mandatului său este de 4 ani. La nivel local, primarul este garantul respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, al prevederilor Constituţiei, precum şi al punerii în aplicare a legilor, decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor. şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlaţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii. Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de arribuții: a) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii; b) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local; Il c) atribuţii referitoare la bugetul local; d) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor; e) alte atribuţii stabilite prin lege. Astfel, primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară, asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, exercită atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, a referendumului şi a recensământului. Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. Actualul primar al Municipiului Zalău este dl. Ciunt Ionel ( PSD ), care a câştigat alegerile locale din 05.06.2016, cu 40,88% din voturile exprimate. În funcţia de viceprimari au fost învestiţi prin votul majoritar al Consiliului Local al Municipiului Zalău, dl. Fazakas Nicolae (UDMR) şi dl. Balajel Teodor (PSD). Consiliul Local actual a fost constituit în data de 22.06.2016. Sediul Consiliului Local al [...]

Text extras automat din documentul oficial; în caz de diferențe, documentul original prevalează.

Sursa: www.zalausj.ro

Hotărâri adoptate în aceeași perioadă