HCL 5/2014 Zalău adoptată

MUNICIPIUL ZALĂU CONSILIUL LOCAL 450016 - Zalău, Piaţa Iuliu Maniu nr.3, Judeţul Sălaj Telefon: (40)/250/6 10550 Faxz.(40)/2560/56 1859 http fara. zalaus.ro e-mail: primaria(zalausi. ro HOTARAREA NR.5 din 20 ianuarie 2014 privind aprobarea Planului local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole Consiliul local al municipiului Zalău; Având în vedere :Referatul nr.594/8.01.2014 al Serviciului Fond funciar „Registru Agricol si Agricultura ;Rapoartele comisiilor de specialitate ale consiliului local, Urmare adresei nr.2048/23.10.2013 a Directiei pentru Agricultura a Judetului Sălaj si a Deciziei nr.221983/gc/12.06.2013 emisă de Comisia interministerială pentru aplicarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, Văzând prevederile H.G.nr. 964 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agricole, În temeiul art. 36 alin 2 lit „d” alin 6 lit “a” pet. 9 şi art. 45 alin. 1 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 republicată cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE Art.1.Se aproba Planul local de acţiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniţi din surse agriocole ce constituie anexa | la prezenta hotarare. Art.2.Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Serviciului Fond funciar , Registru Agricol si Agricultura. Art.3.Prezenta hotărâre se comunică cu : - Instituţia Prefectului - judeţul Sălaj -Primarul municipiului Zalău -Directiile : tehnica „economica,patrimoniu,administraţie publică locală - Serviciul Fond funciar „Registru Agricol si Agricultura - Directia pentru Agricultura a Judetului Sălaj -aducerea la cunostinta publica -delegatul satesc. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ, Coţa Gabriel i SECRETAR: Potro NI (Mas A, DAPL/AC/2 EX. Consiliului local al MUNICIPIULUI ZALAU Aprobat în şedinta Consiliului local al MUNICIPIULUI ZALAU prin hotărârea nr. __f din 400730. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole Întocmit în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (2) din DECIZIA nr. 221.983/GC/12.06.2013 a COMISIEI PENTRU APLICAREA PLANULUI DE ACTIUNE PENTRU PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Comuna/orașul ZALAU Judeţul SALAJ Localitatea, ferma, exploataţia agricolă, proprietar Coordonate Sediul administrativ geografice Sediul fermei Primar CĂPILNAȘIU S.V. RADU Reprezentant al consiliului local OSPA ANTAL CALIN FERMIER / ADMINISTRATOR AL EXPLOATAȚIEI AGRICOLE | Data: 2013 INTRODUCERE UAT Municipiul - ZALĂU Cod SIRSUP: Judeţ: Sălaj, Municipiul Zalău are în componenţă 1 localitate ( Stâna- Localitate componentă). Populaţia municipiului la 04.12.2013 este de 69400 locuitori. Municipiul Zalău are reţea de apă potabilă, canalizare şi staţie de epurare. CONDIŢII NATURALE 1. Relief Din punct de vedere al formei principale de relief municipiul Zalău se încadrează în categoria depresiune colinară. 2. Clima Relieful colinar al depresiunii are o altitudine cuprinsă între 200 — 500 m.În depresiunea Zalăului predomină un climat temperat submontan, cu precipitații bogate şi oscilații mai mici de temperatură decât în Podişul Transilvaniei. Temperatura medie a lunii ianuarie este de — 2,5*C, iar a lunii iulie este de + 19,3* C. 3. Hidrologie Municipiul Zalău este situat în zona centrală a judeţului, în bazinul hidrografic al râului Zalău. Teritoriul administrativ al municipiului include şi localitatea Stâna, aşezare situată în bazinul hidrografic al Agrijului. Din punct de vedere hidrografic municipiul Zalau este drenat de următoarele cursuri de apă: Denumire curs de apa | Curs de apa Cursuri de apă codificate Valea Zalău Afluent de dreapta a r. Crasna Pârâul Miţei Afluent de stânga a v. Zalău Valea Ratişori Afluent de dreapta a p. Miţei Valea Panic Afluent de stânga a v. Zalău Valea Ortelec Afluent de stânga a v. Agrij Valea Rodina Afluent de dreapta a v.Ortelec Valea Chichişa(Stâna) Afluent de stânga a v.Agrij Cursuri de apă necodificate Valea Morii Afluent de dreapta a v. Zalău Valea Râpoasă Afluent de dreapta a v. Zalău Pârâul Banchert Afluent de dreapta a v. Zalău Valea Meses Afluent de dreapta a v. Zalău Pârâul Pietriş Afluent de stânga a v. Zalău Valea Sărmaş Afluent de dreapta a v. Zalău 4.Soluri Pe teritoriul municipiului Zalău, există următoarele tipuri de sol: Tip de sol | Subtip fața textura | Observaţii erodic argic erodic AL/AL Antrosol calcaric 415 LN/TT erodic LN/LP localizat pe versanti, potenţial de spalare a scheletic azotului către resursele de apă aric preluvic TT/AL Antrosol aric luvic 383 TT/AL aric cambic LP/LL molic TT/LA localizate pe vai, terase, au permeabilitate Aluviosol | calcaric 250 LL/LP buna si potenţial de levigare a azotului coluvic TT/LA către resursele de apă tipic TT/LA . a: nioo TI/LA localizate pe terase, platou, câmpie, cu Preluvosol emite 432 TT/AL permeabilitate redusa şi potenţial mic de stagnic AL/AL levigare a azotului către resursele de apă tipic LL/TP Luvosol roşcat 2483 | LP/TT - armare : localizate pe terase, platou, câmpie, cu stagnic TT/AM 0 x : £ ra permeabilitate redusa şi potenţial mic de QpIe pie levigare a azotului către resursele de apă Stagnosol | preluvic 300 TT/AL 8 P clinogleic TP/AM localizate pe vai, apa freatica la mica Gleiosol tipic 163 LA/LA adancime si potenţial ridicat de levigare a azotului către resursele de apă tipic LN/TT . PE = localizate pe terase, platou, câmpie, cu ; calcaric LN/LL să A ; A Faeoziom . 220 permeabilitate redusa şi potenţial mic de argIc TAN levigare a azotului către resursele de apă stagnic TT/AL 8 P Încadrarea terenului agricol în clase de calitate după nota de bonitare: Teren Clasa 1 Clasa all-a | Clasa a III- | ClasaalV-a | ClasaaV-a | TOTAL agricol a ha nota | ha nota | ha nota | ha nota | ha nota | ha nota arabil |- - - - 250 |44 1231 | 36 779 19 2260 | 30 păşuni _|- - - - 200 |48 470 _|27 305 19 975 _|22 fânețe | - - - - 90 45 343 |27 262 19 695 |27 vii - - - - - - 30 32 15 18 45 22 livezi - - - - 34 55 545 |29 92 19 671 29 total 574 2619 1453 4646 agricol Din punct de vedere al claselor de calitate, terenul arabil al municipiului Zalău se încadrează astfel: Clasa de | Suprafaţa (ha) | Nota de calitate bonitare naturală i i a II - - III 250 44 IV 1231 36 V 779 19 Media 2260 30 ponderată Potenţialul de producţie al solurilor, utilizând o tehnologie principalele culturi agricole, se prezintă astfel: medie în regim neirigat pentru Ciltăiiă Nota de Producţia maximă bonitare* (kg/ha)** GRIU 57 3500 ORZ 56 3000 PORUMB 54 4500 FLOAREA SOARELUI 45 2200 SOIA 53 = MAZĂRE BOABE 57 2500 FASOLE BOABE 57 1200 SFECLA DE ZAHĂR 52 = CARTOF 34 20000 RAPITA DE TOAMNA 57 - IN ULEI 52 = IN FUIOR 48 _ LUCERNA MASĂ VERDE Si 35000 TRIFOI MASĂ VERDE 54 25000 PASUNI MASĂ VERDE 56 18000 FINEŢE 43 28000 * Conform studiilor pedologice din baza de date a OSPA __SĂLAJ__ ** kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitare*** *** Sursa: Studiul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geografice si a marjelor brute standard unitare pentru intocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Investitii in exploatatii agricole din PNDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochimie - ICPA București şi Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2003. Nivelul producţiilor realizate este în deplină concordanţă cu tehnologia aplicată. Prin tehnologii de cultură superioare, producţiile realizate pot înregistra creşteri însemnate. UTILIZAREA TERENULUI AGRICOL Pe teritoriul comunei/orașului Zalău utilizarea terenului agricol, conform datelor furnizate prin raportările statistice locale, se prezintă astfel: - arabil: 2260 ha. - livezi: 671 ha. - păşuni: 975 ha. - fineţe: 695 ha. - vie: 44 ha. Suprafaţa de teren intravilan a municipiului este de 2639,25 ha, din care 584,89 ha teren agricol conform P.U.G 2010. Suprafeţele cultivate şi producţiile obţinute la principalele culturi agricole în anul 2013 la nivelul municipiului Zalău. Suprafaţa Producţia Cnituza culivată Total tone Kg/ha GRIU 300 960 3200 ORZ 30 93 3100 PORUMB 340 1700 5000 FLOAREA SOARELUI 40 88 2200 SOIA - - - MAZĂRE - - - FASOLE - - - SFECLA DE ZAHĂR - = ă CARTOF 165 4875 29500 RAPITA DE TOAMNA - - - IN ULEI - - si IN FUIOR - - = LUCERNA 50 750 15000 TRIFOI 55 550 10000 PASUNI 796 1530 2000 FINEŢE 657 657 1000 Fructe 177 224 1250 Legume 160 4800 30000 Sursa: înregistrările statistice AGR. 1 şi 2 din anul ___2013__ STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE Nr. Animale gospodarii Cap7_ Coeficient | In gosp. Categoria Cod GreutateMedie UVM populatiei | In ferme | UVM BOVINE Vaci pentru lapte 20 500 1 494 150 644 Vaci pentru lapte - 500 1.2 - - Juninca gestanta 18 450 0.9 39 SI 35. Juninca 12-18 luni 9 350 0.7 31 = 21.7 Vitea 6+12 luni - 250 0.2 - = zi Vitel 6 luni 4 100 0.2 76 - 15.2 Tauras la 12 luni 10 375 0.8 13 - 10.4 Taur adult 12 900 1.8 , 3 12.6 PORCINE Scroafa 47 175 0.35 77 = 26.95 Vier adult 46 200 0.4 5 = 2 Purcei sugar pana la 8 = saptamani 38 10 0.02 28 0.56 Purcel intarcat de 2-4 luni 39 135 0.07 779 - 54.53 Grasun 42 70 0.14 54 = 7.56 CABALINE Armasar 52 600 12 1 = 1:2 Iapa si cal castrat Sl 600 1.2 100 n 120 Manz de peste 2 ani - 500 1 - = e Manz de peste | an - 400 0.8 - = = Manz de 6-12 luni - 300 0.6 - a . Manz de pana la 6 luni - 150 0.3 - sI e OVINE Oaie mama, berbec, batal - de 12 luni 27 60 015 6369 955.35 Miel de 3-5 luni 29 25 0.05 1774 = 88.7 Mioara la 12 luni 28 50 0.1 273 = 27.3 Berbec si batal 31 100 0.2 213 - 42.6 CAPRINE Capre 33 60 0.15 330 = 49.5 Tapi 34 100 0.2 12 - 2.4 Tineret montat 35 50 0.1 - = n Alte caprine 36 25 0.05 77 - 3.85 PASARI Gaina ouatoare adulta 70 1.8 0.0036 1246 - 4.4856 Gaina adulta destinata - sacrificarii 63 3:2 0.0064 583 3.7312 Pui de carne - 1.6 0.0032 za Curci adulte 64 7 0.0014 81 - 0.1134 *Curcan - 13 0.0026 - ni a: *Curca - 7 0.0014 - = - Rata adulta 65 3.5 0.007 - - = Gasca adulta 66 6 0.012 12 - 0.144 Sursa: înregistrările statistice şi registrele agricole din anul ____2013___ 6 SITUAȚIA EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE Situaţia exploataţiilor agricole care desfăşoară activități de creșterea animalelor şi cultivarea suprafeţelor de teren agricol (utilizează îngrăşăminte organice şi minerale în scopul producţiei agricole) la nivelul localității va fi întocmită după modelul stabilit în anexa 1, aplicând coeficienţii de conversie a efectivelor de animale în UVM prevăzuţi în anexa 2. PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE MUNICIPIUL ZALĂU Planul local de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole este OBLIGATORIU pentru autoritățile administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor şi pentru deţinatorii exploataţiilor agricole (ferme comerciale, ferme familiale şi gospodării individuale) ce desfăşoară activități de cultivare a terenului agricol şi creşterea animalelor în scopul producţiei. 1. Activităţi principale - obligaţii ale autorităţii administratiei publice locale În scopul aplicării Programului de acțiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, autoritatea administraţiei publice locale a municipiului Zalău realizează următoarele activități: a) întocmeşte lista exploataţiilor agricole care dețin animale şi care utilizează îngrăşăminte organice în scopul producţiei agricole la nivelul localității (anexa 1), cu obligaţia revizuirii anuale a acesteia. Termen: 31.12.2013 (realizat) Răspunde: Căpiîlnașiu S.V. Radu - primarul localităţii b) calculează efectivul de animale în echivalent UVM (anexa 2) şi presiunea exercitată de azotul provenit din îngrăşăminte organice la nivelul localităţii, pe exploataţii agricole (anexa 3), cu obligaţia revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a OSPA. Termen: 31.12.2013 (realizat) Răspunde: Căpilnașiu S.V. Radu - primarul localităţii c) asigură informarea fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole şi Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole şi pune la dispoziţia acestora orice mijloace de informare în acest scop (ghiduri, broşuri, pliante etc.). Termen: permanent Răspunde: Căpilnaşiu S.V. Radu - primarul localităţii d) aduce la cunoştinţa fermierilor (proprietari/administratori ai exploataţiilor agricole), prin orice mijloace de informare/comunicare, prevederile legislaţiei în domeniul protecţiei mediului: — obligația deţinerii unui plan de acţiune la nivel de fermă care asigură aplicarea celor mai bune practici pentru managementul dejecţiilor animaliere provenite din fermă/gospodăria individuală; — obligaţia aplicării măsurilor din planul local de acțiune de către toți fermierii, persoane fizice sau juridice/grupuri de persoane fizice sau juridice, deținători de exploataţii agricole (ferme comerciale, ferme familiale, gospodarii individuale) care desfăşoară activități de creșterea animalelor şi cultivarea terenurilor agricole; — prevederile dispozitiei emisă de primarul localității, cu privire la sistemul de colectare, depozitare şi procesare a gunoiului de grajd din exploatatiile agricole care nu necesită acord de mediu (sistem comunal în platformă amenajată, sistem individual conform specificaţiilor tehnice din anexa 4 sau o combinatie a celor două sisteme).Această dispoziţie se va emite după aprobarea planului local de acțiune. — obligaţia deţinătorilor de exploataţii agricole care, potrivit legislaţiei în domeniul mediului, necesită acord/aviz de mediu cu privire la depozitarea şi procesarea gunoiul de grajd conform condiţiilor stabilite de autoritatea locală pentru mediu. Planul de management al gunoiului de grajd din exploataţiile agricole se va elabora sub îndrumarea tehnică a OSPA SĂLAJ pe baza studiilor agrochimice elaborate periodic, la interval de 4 ani. Termen: permanent Răspunde: Căpilnaşiu S.V. Radu - primarul localităţii 2. Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd Amplasarea şi dimensionarea spaţiilor de depozitare a gunoiului de grajd (platforme comunale sau sisteme individuale) se face cu respectarea următoarelor norme specifice: a) NU se amplasează spaţii pentru depozitarea gunoiului de grajd: — în zonecu risc de inundație; — în zone cu apă freatică la mică adâncime (mai puţin de 2 m) - în zone cu precipitaţii excesive; — în apropierea pădurilor, (amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, în special pentru speciile răşinoase); — lao distanţă mai mică de 50 m faţă de locuinţe şi resursele de apă potabilă. (În cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanțe, se va amplasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă); — a distanţa mai mare de 100 m faţă de zona de protecţie a cursului de apă; b) dimensiunea platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabileşte în funcţie de cantitatea de gunoi, calculată conform anexa 5, avand în vedere urmatoarele condiţii; — grosime maximă depozitare de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că pentru fiecare m? de gunoi trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5-0,75 m?; — suprafaţa totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie să fie de 1,5-2 ori mai mare decât suprafaţa netă. Estimarea spaţiului necesar de depozitare are în vedere numărul de animale, se utilizează următoarele valori privind producţia zilnică de gunoi (inclusiv aşternutul) pe cap de animal şi volumul gunoiului care trebuie stocat pe cap de animal şi se calculează conform anexei 5. Termen: /permanent Răspunde: Căpilnaşiu S.V. Radu - primarul localităţii - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole 3. Perioada de interdicţie în aplicarea îngraşămintelor organice şi/sau minerale Perioada de interdicţie în aplicarea îngrășămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol, pe tipuri de ingrasăminte şi culturi, conform programului de acţiune, sunt prezentate în tabelul 1. Tabelul 1 - Perioada de interdicţie în aplicarea îngrășămintelor Tipul culturii şi modul de Inceputul Sfârşitul Tipul de îngraşământ utilizare a terenului perioadei de perioadei de (arabil, păşuni) interdicție interdicție | Ingrăşământ organic solid Teren arabil şi păşuni 1 noiembrie 15 martie Ingrășăminte minerale şi Culturi de toamna 1 noiembrie 1 martie ingrășăminte organice lichide/ Alte culturi 1 octombrie 15 martie semilichide Păşuni 1 octombrie 15 martie * NU se aplică îngrăşăminte organice şi/sau minerale pe terenul agricol în perioadele de interdicţie şi în perioadele când riscul de percolare/scurgere la suprafață este mare. „Se va respecta cu strictețe CALENDARUL perioadelor de interdicție pentru aplicarea îngrăşămintelor pe terenuri agricole (anexa 6). Termen: permanent Răspunde: Căpilnaşiu S.V. Radu - primarul localităţii - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole 4. Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale pe terenul agricol se realizează cu respectarea următoarelor RESTRICŢII: a) pe terenuri în pantă: NU SE APLICĂ ÎNGRĂŞĂMINTE, în mod deosebit dejecţii lichide când sunt prognozate precipitaţii abundente; îngrăşămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim 24 ore), la adâncime mai mare (nu superficial); în funcţie de panta terenului utilizat ca arabil, se recomandă menţinerea culturilor de toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafaţa de: — minim 20% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 2-8%, — minim 25% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%, — peste 30% din suprafaţă, pe terenurile arabile cu pantă peste 15%; - lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenurilor în pantă (întoarcerea brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel etc.); b) pe terenuri saturate cu apă, îngheţate, acoperite cu zăpadă: NU SE APLICĂ îngrăşăminte de natură animală; aplicarea îngrăşămintelor pe astfel de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul capacităţii de câmp pentru apă (solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost drenată); ESTE INTERZISĂ depozitarea gunoiului în zonele inundabile; fertilizarea solurilor cultivate cu orez se face cu 2-3 zile înainte de inundare şi numai cu îngraşăminte cu azot aminacal sau amidic; c) pe terenurile situate în vecinătatea cursurilor de apă sau a captărilor de apă potabilă, unde sunt instituite zone de protectie în scopul asigurării protecţiei albiilor, malurilor, construcţiilor hidrotehnice şi îmbunătăţirii regimului de curgere al apelor, conform art. 40 şi anexa 2 din Legea apelor nr. 107/1996 actualizată (tabelul 2). d) pe terenuri cu pajişti permanente (păşuni, fânețe): cantitatea MAXIMĂ de azot care se poate aplica pe aceste terenuri este de 170 kg/ha/an sau în acord cu recomandările din studiul agrochimic; aplicarea îngrăşămintelor se face de regulă primăvara, în perioada permisă (chiar dacă unele specii pornesc în vegetaţie la temperaturi mai mici de 5 %C); aplicarea îngrăşămintelor se face după precipitaţii abundente, la 3-5 zile după coasă sau păşunat. Termen: permanent Răspunde: Căpilnașiu S.V. Radu - primarul localităţii - aparatul de specialitate desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanţii exploataţiilor agricole 10 Tabelul 2 - Zone de protectie sanitară și hidrogeologică Laţimea cursului de apă (m) / Lăţimea zonei de protecţie alte specificaţii (m) A. Cursuri de apă regularizate: sub 10 >) 10-50 3 peste __S50 5 B. Cursuri de apă neregularizate: sub 10 5 10-50 15 peste _ 50 20 C. Alte situaţii: Cursuri de apă îndiguite Distanţa dig-mal (dacă este mai mică de 50 m [...]