HCL 63/2024 Văleni adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL VASLUI COMUNA VĂLENI CONSILIUL LOCAL H O T Ă R Â R E A Nr.63 / 2024 privind aprobarea Statutului Comunei Văleni, județul Vaslui Având în vedere: - Referatul de aprobare nr.9104 din 129.11.2024 al primarului comunei Văleni, județul Vaslui, în calitate de inițiator al proiectului de hotărâre; - Raportul de specialitate nr.9105 din 29.11.2024, întocmit de secretarul general al comunei Văleni, Județul Vaslui, prin care arată necesitatea aprobării Statutului Comunei Văleni; - Avizul consultativ al comisiilor de specialitate a consiliului local În baza prevederilor art. 104, cele ale art. 289, al. (16), precum si cele ale art. 1, al. (2), lit.a) din Anexa nr. 1 la O.U.G. nr.57/2019 privind Codul administrativ, actualizată, cu modificările și completările ulterioare; În conformitate cu prevederile: - art. 121 alin. (1-2) din Constituția României; - art. 3 – 4 și art. 6 paragraful 1 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997; - art. 7 alin. (2) din Codul civil; - Ordinului M.L.P.D.A. nr. 25/2021 pentru aprobarea modelului orientativ al statutului unității administrativ-teritoriale, precum și a modelului orientativ al regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local – anexa 1; În baza prevederilor art. 129 alin. (1 și 3) lit.a), art. 139 alin. (1), art.140, art. 155 al.(1) lit. b), coroborate cu al.(3), art. 196 al.(1), lit.a), art.197 al.(1, 2 și 4), art. 198 al.(1 și 2), din O.U.G. nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, actualizată, cu modificările și completările ulterioare, CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI VĂLENI, întrunit în ședință ordinară din 11 decembrie 2024, adoptă prezenta H O T Ă R Â R E: Art. 1 -Se aprobă Statutul Comunei Văleni, județul Vaslui, în formă actualizată, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2 -Prevederile prezentei hotărâri vor fi duse la îndeplinire de primarul comunei Văleni. Art.3 Prezenta hotărâre se comunică: - Instituției Prefectului județul Vaslui, pentru controlul legalității; - Primarului comunei Văleni; - persoanelor interesate. Văleni 11 decembrie 2024 PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Contrasemnează pentru legalitate: Consilier, Secretar general, AVĂDĂNI Ioan Dandeș Sandu Prezenta hotărâre a fost adoptată cu respectarea prevederilor art.196 alin.(1) lit.a) din OUG nr.57/2019.  Nr.total al consilierilor =15 VOTURI: -pentru: 15 Nr.total al consilierilor prezenți= 15 -contra: 0 Nr.total al consilierilor absenți = 0 -abțineri: 0 PROCEDURI OBLIGATORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII CONSILIULUI LOCAL NR. 63/11.12.2024 Semnătura persoanei Nr. Operaţiuni efectuate Data ZZ/LL/AN responsabile să efectueze crt. procedura 0 1 2 3 Adoptarea hotărârii1) s-a făcut cu 1 majoritate x□ simplă □ absolută □ 11.12.2024 calificată2 2 Comunicarea către primar2) 12.12.2024 3 Comunicarea către prefectul judeţului3) 18.12.2024 4 Aducerea la cunoştinţa publică4)+5) 12.12.2024 Comunicarea, numai în cazul celei cu . . . . . . . . . ./. . . . . . . . . 5 caracter individual4)+5) ./. . . . . . . . . . Hotărârea devine obligatorie6) sau 6 12.12.2024 produce efecte juridice7), după caz Extrase din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare: 1) Art. 139 alin. (1): "În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcţie." 2) Art. 197 alin. (2): "Hotărârile consiliului local se comunică primarului." 3) Art. 197 alin. (1), adaptat: Secretarul general al comunei comunică hotărârile consiliului local al comunei prefectului în cel mult 10 zile lucrătoare de la data adoptării . . . 4) Art. 197 alin. (4): "Hotărârile . . . se aduc la cunoştinţa publică şi se comunică, în condiţiile legii, prin grija secretarului general al comunei." 5) Art. 199 alin. (1): "Comunicarea hotărârilor - cu caracter individual către persoanele cărora li se adresează se face în cel mult 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect." 6) Art. 198 alin. (1): "Hotărârile . . . cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunoştinţă publică." 7) Art. 199 alin. (2): "Hotărârile . . . cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicării către persoanele cărora li se adresează."  ANEXA 1 a Modelul stemei Comunei Văleni, județul Vaslui Anexa se va completa la momentul aprobării modelului de stema localității ANEXA 1.b Modelul steagului Comunei Văleni, județul Vaslui - nu este cazul Anexa se va completa dacă intervin modificări și ca urmare a actualizării anuale astatutului. ANEXA 1.c la statut Modelul imnului – nu este cazul Anexa se va completa dacă intervin modificări și ca urmare a actualizării anuale astatutului.  ANEXA 2 la statut Prezentarea grafică şi descriptivă, respectiv suprafeţele intravilanului şi aextravilanului Comuna Văleni este situată în partea de nord a municipiului Vaslui și se dezvolta de o parte și de alta a pârâului Văleni pe versanții de est și de vest ai acestuia. Comuna Văleni se află la o distanță de 10 km față de reședinșa de judeș – municipiul Vaslui, calea de acces fiind pe DN 24. Terotoriul adminiostrativ al comunei se învecinează la: - Nord - cu comunele Ferești și Solești; - Est - cu comuna Solești; - Sud – est cu comuna Tanacu; - Sud-vest - cu comuna Zăpodeni; - Sud - cu cumula Muntenii de sus. Din suprafața de 3.977 ha a teritoriului administrativ al Comunei, o suprafață de 9,00 ha este ocupată de păduri, aceasta reprezentând 5,00 ha proprietate publică și 4,00 ha proprietate privată a persoanelor fizice. De asemenea se remarcă faptul că din totalul de teren agricol al Comunei, o suprafață de 3.413 ha, reprezentând 85,82%, se află în proprietatea persoanelor fizice. Teritoriul Comunei ocupă o suprafață de 3.977 ha, din care: Teren agricol 3.440 ha, după cum urmează: ➢ Arabil: 2.443 ha ➢ Livezi: 0,00 ha ➢ Vii: 90 ha ➢ Pășuni: 789 ha ➢ Fânețe: 109 ha Teren neagricol 537 ha, repartizat astfel: ➢ Păduri: 9,00 ha ➢ Ape: 33 ha ➢ Construcții: 139 ha ➢ Drumuri și căi ferate: 82 ha ➢ Teren neproductiv: 274 ha Anexa se va completa dacă intervin modificări și ca urmare a actualizării anuale astatutului.  ANEXA 3 la statut Hidrografia, flora, fauna şi tipul solurilor de la nivelul unităţii administrativ-teritoriale Ecosistemul unui rau. Caracteristici. Dupa pozitia lor geografica raurile sunt de ses. Din punct de vedere geografic, cursul unui rau se imparte in zone longitudinale. Apele curgatoare din comuna noastra apartin Administraţiei Bazinală de Apă Prut - Bârlad care efectuează anual inventarierea din corpurile de apă monitorizate. Materialele utilizate în prelevarea de probe biologice concepute, astfel încât să nu se producă poluarea mediului, metodele utilizate fiind cele mai puţin distructive asupra populaţiilor floristice şi faunistice. Râul Vasluieț. Caracteristici Din punct de vedere hidrologic, arealul aparține bazinului hidrografic Vasluieț, care izvorăște din pădurea Dobrovăț și care lasă în lacul de acumulare de la Solești (localitate la 3 km distanță de Văleni) o cantitate mare de apă, continuând drumul de la Nord la Sud până la vărsarea în râul Bârlad,la sud de orașul Vaslui.Teritoriul comunei Văleni este drenat în principal de râul Vasluieț și afluientul său de partea dreaptă a comunei Ferești.Râul Vasluieț are o lungime de 63,8 km² și 641 km² suprafață bazinală conform Ujvári (1972), iar după Atlasul Cadastrului Apelor Române (1992) acesta are o lungime de 81,0 km. și o suprafață bazinală de 692 km². Alimentarea râului se realizează din sursele de suprafață (70 – 85%) constituite din precipitații atmosferice (40 -45%) și din topirea zăpezilor (30 – 40%). Alimentarea subterană contribuie cu un procent variabil, cuprins între 15 – 30%. Din punct de vedere al scurgeri lichide, conform raionării făcute de Ujvári (1972), Vasluiețul se încadrează la tipul de regim pericarpatic estic, caracterizat printr-o scurgere foarte variată în timpul anului, determinată de așezarea sa în partea de est a țării, la adăpostul Carpaților Oriectali, ceea ce asigură un plus de continentalizare surselor de alimentare. Debitul mediu anual măsurat al râului Vasluieț, calculat pe intervalul 1950 – 2008, la stația hidrometrică Solești este de 0.242 m³/s, valoare mult mai mică decât cea înregistrată la stația hidrometrică Codăești, de 0,852 m³/s, situat în amonte. Acest fapt se explică prin prezența între cele două stații a acumulării Solești care stochează un volum de 47 mil.de apă și asigură alimentarea cu apă a municipiului Vaslui (Jora 2011). Valorile medii anuale sunt relativ concludente, regimul mediu anual fiind foarte neuniform. Iarna, debitele ating cote minime datorită înghețului, scurgerea superficială fiind diminuată sau lipsit cu desăvârșire. Primăvara se înregistrează scurgerea maximă anotimpuală, având în vedere că acum scurgerea medie anuală reprezintă 39 – 45% din scurgerea medie anuală. Aceste valori ridicate sunt efectul topirii zăpezilor și precipitațiilor produse pe fondul unui sol saturat în apă. În anotimpul de vară, cănd regimul precipitațiilor rste redus iar evapotranspirația înregistrează valori accentuate, se produc scăderi ale nivelurilor și debitelor. Toamna în bazinul hidrografic Vaslui se înregistrează cele mai mici valori ale scurgerii (12 – 15%), când incidența perioadelor secetoase este maximă, atâ ca intensitate, cât și ca durată, iar deficitul pluvimetric se instalează în general, pe fondul unui sol relativ uscat. În râul Vasluieț se varsă pârâiele de pe teritoriul comunei Văleni care sunt: pârâul Holm, pârâul Ungureanu, pârâul Văleni, pârâul Hemeioasa și pârâiașul Chiștelniță. Aceste pârâie au debite variabile în raport cu ploile ce cad vara. Pe raza comunei Văleni se află un iaz la un km Nord de sat, cu baraj de beton care oprește apa adusă de cele două râuri. Fauna Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, s-a participat la implementarea reţelei ecologice europene Natura 2000, identificându-se o serie de specii din fauna sălbatică, care se regăsesc în Anexele Directivei Habitate 92/43/CEE şi Directivei Păsări 79/409/CEE, acestea fiind de importanţă internaţională și a Ordonanţei 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei spontane. Fauna- teritoriul comunei Văleni se încadrează în cea mai mare parte în zona de silvostepă Formațiunile de pădure silvostepică cuprind, în principal, în stratul arborilor, Quercus pedunculiflora, Acer tataricum, Quercus pubescens și în proporție mai mică Ulmus minor, Ulmus procera, Quercus robur, Quercus virgiliana, Tilia tomentosa, Tilia cordata. Stratul de arbuști, de regulă foarte dezvoltat este format din:Ligustrum vulgare, Cornus sanguinea, Crategus monogyna, Cornus mas, Prunus spinosa. Stratul ierbos este constituit din speciile de păduri xeroterme (Paeonia peregrina, Carex michelii, Carex tomentosa, Asparagus tenuifolius) unde pătrund numeroase specii de stepă cantonate în poieni (Festuca valesiaca, Poa angustifolia, Adonis vernalis, Galium verum). Pădurile ocupă o supafață redusă, nu numai ca o consecință a condițiilor de relief și climă, dar mai ales intervenției antropice materializate prin defrișări masive. Pădurile se înscriu în unitatea pădurilor moldavice de gorun cu carpen. In pădurile de aici stratul arborescent este bine dezvoltat fiind alcătuit din Quercus petraea, Quercus robur, Quercus dalechampii, Carpinus betulus, Tilia tomentosa, Tilia cordata, Fraxinus excelsior, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Acer platanoides, Acer campestre, Populus tremula. Stratul arbustiv cuprinde speciile : Acer tataricul, Pirus pyraster, Viburnum lanțană, Crataegus monogyna, Cornus sanguinaea, iar stratul ierbaceu fiind bogat în speciile: Carex pilosa, Stelaria holostea, Asarum europaeum, Melica nutans, Melica uniflora. În ceea ce privește fauna de pe teritoriul comunei Văleni, întâlnim: Amfibieni: tritonul comun (Triturus vulgaris), salamandra (Salamandra slamandra), buhai de baltă (Bombina variegata), broasca râioasă (Bufo bufo), broasca roșie de pădure (Rana temporaria), brotăcelul (Hyla arborea). Reptile: Șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de alun (Coronella austriaca). Păsări: fazanul (Phasianus colchicus), ciocănitoarea (Dendrocopos major), ghionoaia (Picuș viridis), cucul (Cuculus canorus), pițigoi (Paruș major), cinteza (Fringilla coelebs), sturz (Turdus philomelos), mierla (Turdus merula), graur (Sturnus vulgaris), măcăleandru (Erithacus rubecula). Mamifere: cele mai importante sunt reprezentate de speciile de interes cinegetic, precum căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), dar sunt prezente in număr mic din cauza gradului ridicat de fragmentare a suprafețelor de pădure. În afară de acestea se mai găsesc și multe specii de mamifere mici care datorită dimensiunilor și obiceiurilor nocturne pot trece neobservate: șoarecele de pădure (Apodemus sylvaticus), șoarecele scurmător (Cletrhionomis glareolus), chițcani (Sorex araneus), ariciul (Erinaceus europaeus), cârtița (Talpa europaea), specii de pârși (familia Myoxidae). La acestea se mai adaugă veverița (Sciurus vulgaris), o specie diurnă și ușor de observat. Pe cursul Vasluiețului fauna este destul de săracă, din cauza presiunii antropice ridicate pe raza comunei, ceea ce determină o scădere a calității apei și implicit o scădere a biodiversității.  Fiind ape mici, se intâlnesc specii de pești de talie mică: linul porcușorul (Gobio gobio), caras (Carasius auratus gibelio), morunaș (Vimba vimba) și complexul Rana esculenta, tritoni (Triturus vulgaris și Triturus cristatus). Soluri și resursele subsolului Solul reprezintă suportul vieții omenești și a bunăstării. Solul oferă ancorare rădăcinilor, reține apa îndeajuns ca plantele să se poată folosi de ea și stochează nutrienții care mențin viața. Este mediul de viață pentru nenumărate microorganisme, ce desfășoară multiple transformări biochimice, începând de la fixarea azotului atmosferic până la descompunerea materiei organice. Astfel, solul reprezintă un sistem foarte dinamic care îndeplinește numeroase funcții și este vital pentru activitățile umane și pentru supraviețuirea ecosistemelor. Poluarea și degradarea solurilor conduce la diminuarea capacității de a susține viața precum și a capacității productive a acestui factor de mediu. Pe teritoriul comunei Văleni prezența orizontului A molic, constituie diagnosticul pentru clasa molisoluri, care se datorează procesului caracteristic de formare, determinat de condițiile specifice de solidificare. Predomină în zonă soluri cernoziomice și soluri cenușii. Tipuri de soluri A. Soluri degradate cu exces de umiditate Procesul de formare și evoluție a solului este influențat de excesul de umiditate. Solurile cu exces de umiditate au o inerție termică mai mare, astfel încât se încălzesc mai greu primăvara, prelungind topirea zăpezii. B. Solurile acide Caracteristica de bază a solurilor acide constă în debazificarea accentuată a complexului coloidal, bazele (Că, Mg) fiind înlocuite de H+ și Al+3 schimbabil. Ca urmare a acestui fapt, solurile acide au valori de pH mai mici de 5,5 coborând frecvent până la valori de 3,5 în cazul podzolurilor. C. Solurile sărăturate (halomorfe) Aceste soluri se caracterizează fie prin conținutul excesiv de săruri ușor solubile (în cazul solurilor saline-solonceacuri), fie prin conținutul de sodiu schimbabil (în cazul solurilor alcaline-solonețuri), fie prin ambele trăsături( solonceac alcalinizat). D. Solurile nisipoase Solurile nisipoase sunt răspândite în albiile majore ale cursurilor de apă, fiindu-le caracteristică o textură grosieră (nisipoasă, nisipo-lutoasă) și prezintă două tipuri de însușiri negative, respectiv: -rezistența slabă la acțiunea erozivă a vântului -fertilitatea scăzută, ca urmare a unui conținut redus de substanțe coloidale (argilă și humus) și substanțe nutritive,determinat de capacitatea redusă de retenție. E. Solurile erodate Solurile erodate sunt cele afectate de procese de eroziune în toate formele sale: -eroziunea de suprafață, rezultând forme de relief puțin adânci (șiroiri și rigole), dar care decopertează omogen profilul de sol -eroziunea de adâncime, cu formarea de ogașe și ravene, care poate duce la îndepărtarea profilului de sol uneori până la roca parentală, dar care are o manifestare neuniformă în spațiu. F. Solurile cu fenomene de alunecare Solurile cu fenomene de alunecare reprezintă soluri al căror profil este puternic modificat de către manifestarea alunecărilor de teren, astfel încât succesiunea inițială a orizonturilor este bulversată de către deplasarea masei deluviului. Alunecările de teren se declanșează în condițiile în care este întrunit un complex de factori, care include: -prezența în substrat a unor straturi argiloase, peste care se dispun mase deluviale permeabile; -defrișarea vegetației forestiere cu rol de protecție a învelișului de sol (în special în sectorul privat) și a perdelelor de protecție; -exploatarea nerațională a solurilor de pantă (prin lucrări agricole pe direcția deal-vale, pășunat excesiv, prin desțeleniri, etc.) Resurse ale subsolului Cea mai importantă resursă naturală a comunei Văleni o reprezintă solurile favorabile practicării agriculturii.  ANEXA 4 la statut Datele privind înfiinţarea Comunei Văleni, prima atestaredocumentară, precum şi evoluţia istorică A da o dată exactă cu începuturile istorice ale satelor Văleni și Moara Domnească și a celorlalte sate din împrejurimi este greu daca nu cumva imposibil.Tot [...]