HCL 15/2016 Titești adoptată

MINISTERUL INTERNELOR ŞI REFORMEI ADMINISTRATIVE Exemplar nr. __ Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Titeşti Nr. __________ Titeşti .....02.2016 APROB CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI TITEŞTI Preşedinte de şedinţă, Telebuș Petre PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR DIN ZONA DE COMPETENŢĂ A COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ AL COMUNEI TITEŞTI TITEŞTI– 2016 1 din 35  CAPITOLUL I SCOPUL ŞI OBIECTIVELE PLANULUI CU RISCURILE TERITORIALE În conformitate cu prevederile art. 14 din H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste, schema cu riscurile teritoriale din zona de competenţă se elaborează de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Gl. Magheru” al judeţului Vâlcea pentru identificarea şi evaluarea tipurilor de risc specifice zonei de competenţă, precum şi pentru stabilirea măsurilor din domeniul prevenirii şi interventiei. Pe baza schemei cu riscurile teritoriale, comitetul local pentru situaţii de urgenţă al comunei Titeşti întocmeşte şi aprobă "Planul de analiză şi acoperire a riscurilor" în unitatea administrativ-teritorială. Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice administraţia publică locală cooperează cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Gl. Magheru” al judeţului Vâlcea, cu celelalte structuri deconcentrate ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, unităţi ale armatei , servicii voluntare şi private ale localităţilor învecinate, serviciilor descentralizate, mass-media, precum şi cu alte asociaţii , fundaţii şi organizaţii neguvernamentale care activează în domeniul specific. CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (JUDEŢ, LOCALITATE) Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief. 2.1.Comuna Titeşti se află situată în partea de nord-est a judeţului Vâlcea, în zona munţilor înalţi ai judeţului Vâlcea, depresiunea Ţara Loviştei. 2.1.1.a. Suprafaţa Suprafaţa comunei Titeşti este de 2.854,69 ha, reprezentând 0,5% din suprafaţa judeţului, care după modul de folosinţă este repartizată astfel: a) Suprafaţă agricolă = 1.672,94 ha, din care : • arabil = 236,72 ha; • păşuni = 658,98 ha; • fâneţe = 429,82 ha; • vii şi pepiniere viticole = 0,18 ha; • livezi şi pepiniere pomicole = 347,24 ha. b) Păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră = 1.097,24 ha; c) Ape şi bălţi = 4,60 ha; d) Alte suprafeţe = 79,90 ha. 2.1.1.b. Vecinătăţi Comuna Titeşti se învecinează: - la nord cu comuna Boişoara; - la vest cu comuna Racoviţa; - la sud şi est cu comuna Perişani; Faţă de oraşele mai apropiate, se află la următoarele distanţe: a) Curtea de Argeş 45 km; b) Brezoi 25 km; c) Sibiu 65 km; d) Rm. Vâlcea 65 km. 2 din 35  2.1.2. Forme de relief, specifităţi, influienţe. Comuna Titeşti se află situată în zona munţilor înalţi ai judeţului Vâlcea, caracterizată prin importante resurse hidroenergetice, predominanţa fondului forestier şi a pajiştilor alpine, prin bogate zăcăminte de cuarţ, feldspaţi şi mică şi prin existenţa unui important potenţial turistic, fiind o depresiune tectonică, umplută cu formaţiuni sedimentare de vârstă senonian, eocen-oligocen şi miocen (conglomerate, gresii, marne), are un relief cu coline domoale pe care se întind pajiştii, fâneţe şi pomi. Influenţe, particularităţile petrografice şi climatice, oferă teren prielnic declanşării unor game largi de procese actuale. Acestea sunt ajutate de un proces de stepizare secundară, care a stricat echilibrul natural al peisajului geografic. Procesele de modelare se desfăşoară în mod deosebit pe versanţii interfluviilor, ţinând cont de factorii care generează o anumită formă de relief, procesele actuale se grupează în: - procese şi forme de denudaţie; - procese şi forme gravitaţionale; - procese şi forme antropice 2.1.3. Caracteristicile pedologice ale solului În zona dealurilor subcarpatice predomină procesele de degradare specifice modelării actuale a terenului, adică eroziunea de suprafaţă, de adâncime şi alunecările. Pentru această zonă se impun ca necesitate măsuri de combatere a eroziunii solurilor dar şi de protecţie a acelor care nu au fost încă afectate. Măsurile sunt de regulă complexe şi asociate - ele vor urmări atât combaterea eroziunii cât şi a alunecărilor de teren şi nu vor fi eficiente decât dacă vor fi luate în ansamblu şi nu fragmentar. Se poate avea în vedere, ca principal mod de protecţie, schimbarea modului actual de folosinţă, dacă acesta estearabil, cu un alt mod de folosinţă protector (păşune, fâneaţă, livadă în sistem clasic). Solurile din această zonă sunt şi slab aprovizionate cu humus, din care cauză, pentru mărirea capacităţii agroproductive se impun fertilizări organice sau cu îngrăşăminte verzi. În general solurile din zonă sunt acide iar pentru contracararea aspectelor cauzate de aceasta este necesar administrarea de amendamente calcice. Având şi suprafeţe în zona montană există pericolul erodării rapide a solurilor datorită precipitaţiilor bogatem fenomen deja facilitat prin despăduririle masive din ultima vreme. Secţiunea a 2 -a. Caracteristici climatice 2.2.1. Regimul climatic, specificităţi, influienţe. Clima comunei Titeşti, este influienţată de aşezarea geografică, de relief şi circulaţia generală a atmosferei. Topoclima reprezintă variiaţile climatice determinate de neomogenitatea suprafeţei active, în primul rând de relief şi apoi de vegetaţie, sol, reţea hidrografică, ape freatice, etc. , variaţii care au loc în limita inferioară a atmosferei într-un spaţiu tridimensional denumit prin analogie cu spaţiul microclimatic, spaţiu topoclimatic până la care se resimt influienţele suprafeţei active ce caracterizează diferitele peisaje geografice. Pe hărţile topoclimatice ale României (V. Mihăilescu 1957 – 1959 şi St. Stenescu 1960), teritoriul comunei Titeşti este trecut în zona topoclimatului complex de deal şi munte. 3 din 35  2.2.2. Regim precipitaţiilor – cantităţi lunare şi anuale (valori medii, valori extreme istorice) Anual cade o cantitate medie de 800 - 900 l pe m2 , cu aproximativ 200 l pe m2 mai mult decât media pe ţară (640 l pe m2). Această cantitate este îndestulătoare pentru nevoile agriculturii . 2.2.3. Temperaturi – lunară şi anuală (valori medii, valori extreme înregistrate – vârfuri istorice) Temperatura medie anuală este de 6 0 C, cu 4 0 C sub temperatura medie anuală a ţării (10 0 C). Temperatura medie a lunii ianuarie se menţine în jur de – 2 0 C, care este temperatura medie pe ţară a iernii. Temperatura medie a lunii iulie (cuptor) este + 20,5 0 C, aproape egală cu temperatura medie a verii pe ţară ( + 21 0 C). Temperatura maximă înregistrată este de + 37,3 0 C, iar temperatura medie minimă de – 27,3 0 C. Temperatura medie în perioada de vegetaţie este de + 17, 3 0 C. data medie a primului îngheţ este cuprinsă între 15 şi 21 octombrie, iar a ultimului îngheţ între 20 şi 30 aprilie. Situată într-o zonă depresionară (Loviştea), comuna beneficiază de climă de adăpost, mai blândâ în general decât a teritoriilor înconjurătoare, fapt ce favorizează practicarea agriculturii, în special cultivarea pomilor fructiferi. Procentul calmului atmosferic atinge valoarea de 70%. 2.2.4. Fenomene meteorologice extreme (furtuni, tornade, etc). Pentru sezonul cald sunt specifice zonei averse de ploaie ce pot avea şi caracter torenţial însoţite de descărcări electrice şi grindină, acestea pot genera situaţi de risc prin cantităţile însemnate de precipitaţi căzute în scurt timp. Pentru sezonul rece sunt caracteristice fenomnele metereologice periculoase de ninsoare sau strat gros de zăpadă, însoţită uneori de viscol. Zăpada constituie risc meteorologic atunci când se produc creşteri ale stratului de zăpadă de până la 50 cm. Sau chiar mai mult în 24 de ore determinând pericolul de înzăpezire a drumurilor, rupere a plantaţilor de pomi fructiferi şi de asemenea ruperea reţelelor electrice şi de telefonie. În comuna Titeşti cele mai timpuri ninsorii se pot produce începând cu luna octombrie, persistând chiar până la sfârşitul lunii martie. Vânturile bat din diferite părţi ale ţării, ca urmare a circulaţiei aerului, iernile sunt când mai reci, când mai calde, iar uneori verile sunt calde şi uscate, iar alteori răcoroase şi umede. În timpul iernii predomină circulaţia aerului rece dinsre E sau N-E ţării. Acest vânt este cunoscut sub numele de Crivăţ şi aduce iarna zăpadă şi ger. Toamna şi iarna bate Munteanu, care întoarce fumurile pe coşurile caselor. Vara din direcţia S-E, N-V bate Băltăreţu, care aduce ploi de scurtă duraţă şi slabe cantitativ. Dinspre V bate Austrul, care iarna este rece şi fără precipitaţii. Viteza medie a vântului este de 9,9 m/s. Se observă două maxime ale vitezei vântului, una la sfârşitul toamnei şi începutul iernii, iar alta primăvara provocată de plasarea în aceste perioade a frontului de aer polar. Secţiunea a 3 –a. Reţeaua hidrografică 2.3.1. Cursuri de apă (debite normale, creşteri înregistrate – vârfuri istorice) Terenurile aflate permanent sub ape sunt cele acoperite de râurile : Titeşti şi Barbu , cu cei câţiva afluenţi ai acestora cum ar fi : Valea Rea, Valea Căşăriei, Valea Socetului. Aceşti afluenţi minori în urma ploilor torenţiale ies din matcă provocând uneori inundări ale terenurilor agricole, urmate de alunecări de teren în general în extravilanul localităţii, în mică parte în intravilanul acestora (satul Bratoveşti). 4 din 35  Reţeaua de suprafaţă este alcătuită din ape curgătoare (torenţi, pârâuri, râuri) şi ape stătătoare (lacuri, bălţi şi mlaştini). Aprovizionarea reţelei hidrografice se face din precipitaţii şi topirea zăpezilor. Râul cel mai important cu o scurgere permanentă este Valea Barbului , care se varsă în râul Olt, pe teritoriul comunei Racoviţa, judeţul Vâlcea. Are o lungime de aproximativ 13 km . Pe teritoriul comunei se află cursul superior şi o parte din cursul mijlociu. Pe cursul mijlociu se află situat satul Bratoveşti. Primeşte o serie întragă de afluenţi cu scurgere temporară. Cei mai importanţi sunt : Socetul, Voicului, Valea Satului. 2.3.2. Lacuri, iazuri (suprafeţe, adâncimi) - 2.3.3. Acumulări piscicole (suprafeţe) - 2.3.4. Amenajări hidrotehnice (diguri, baraje, alte lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, etc.) Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor: a) Valea Satului; b) Valea Barbului; Secţiunea a 4 – a. Populaţie 2.4.1. Numărul populaţiei. Populaţia stabilă a comunei Titeşti în urma recensământului populației din anul 2011 era de 898 locuitori, din care 439 femei şi 459 bărbaţi. 2.4.2. Structura demografică. În cadrul recensămintelor populaţiei din anul 2011 se înregistrează 898 locuitori ceea ce reprezintă practic o scădere a populației. Aceasta confirmă încadrarea comunei în categoria localităţilor judeţului cu sold natural nesemnificativ al populaţiei (0,9 persoane/1.000 locuitori). La nivelul anului 2015 structura populaţiei pe grupe de vârstă era următoarea : - 0-14 ani – 107 persoane ; - 15-19 ani – 54 persoane ; - 20-29 ani – 57 persoane ; - 30-49 ani – 186 persoane ; - 50-64 ani – 184 persoane ; - peste 64 ani – 245 persoane. Secţiunea a 5 – a. Căi de transport 2.5.1. Rutiere (autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, rute de transport materiale periculoase, tuneluri etc.) Comuna Titeşti este străbătută de: a) 1 (unu) drum naţional : DN 7 D ; c) 1 (unu) drum judeţean : DJ 703 P ; d) 2 (două) drumuri comunale: DC 3 şi DC 7; 2.5.2. Feroviare (triaje, tuneluri) - 2.5.3. Subterane - 5 din 35 2.5.4. Căi navigabile - 2.5.5. Rute aeriene 2.5.6. Reţele de conducte magistrale - Secţiunea a 6 – a. Dezvoltarea economică. 2.6.1. Zonele industriale / ramuri - 2.6.2. Depozite/rezervoare, capacităţi de stocare. - 2.6.3. Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite). Ternuri agricole: a) arabil: 236,72 ha; b) păşuni: 658,98 ha; c) fâneţe: 429,82 ha; d) vii: 0,18 ha; e) livezi: 347,24 ha; f) ternuri neproductive: 2,39 ha; Suprafeţe împădurite: 1.097,24 ha. 2.6.4. Creşterea animalelor: a) bovine: 390 capete; b) ovine: 4.000 capete; c) caprine: 110 capete; d) cabaline: 130 capete; e) porcine : 550 capete ; f) păsări: 3.800 capete. 2.6.5. Turism/capacităţi de primire turistică. - 2.6.6. Apariţii de noi activităţi economice în cadrul zonei. - 2.6.7. Resurse naturale. - Secţiunea a 7 – a. Infrastructuri locale. 2.7.1. Instituţii (cultură, ocrotirea sănătăţii, etc.) Denumirea Domeniul de Riscuri specifice activitate Scoala gimnazială Titeşti Învăţămînt primar Gradinița cu program Învăţămînt normal Titești gimnazial Biblioteca Comunală Cultură 6 din 35  Dispensar uman Ocrotirea sănătăţii 2.7.2. Reţele de utilităţi (apă/canalizare/electrice/gaze/etc). Alimentarea cu energie electrică a tuturor gospodăriilor localităţii. Alimentarea consumatorilor se face prin intermediul PTA 20/0,4 kw racordate la LEA 20 kw Câineni-Sălătruc (judeţul Argeş). 2.7.3. Locuri de adunare şi cazare a sinistraţilor. Sinistraţii sunt cazaţi la: şcoli, cămin cultural. Secţiunea a 8 – a. Specific regional/local. 2.8.1. Vecinăţăţi, influenţe, riscuri transfrontaliere (CNE Kozlodui – Bulgaria) - CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale. a) Fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, tornede, secetă, îngheţ, etc.) a1)inundaţii: satele din comuna Titeşti ce pot fi afectate de inundaţii Nr. Satul Populaţia Pârâul Obs crt. 1 Bratoveşti 30 Valea Satului TOTAL POPULAŢIE 5 30 AFECTATATĂ Inundaţiile sunt previzibile la căderi însemnate de precipitaţii de aproximativ 80 – 100 l/ m2, sau cu ocazia ploilor torenţiale. Acestea pot fi prevuzibile prin avertizările corespunzătoare codurilor transmise de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, General Magheru” al Judeţului Vâlcea. Este necesară evacuarea în baza ordinului şefului Centrului de Conducere şi Coordonare a Evacuării, transmis prin mijloace fir şi radio Comitetelor locale pentru Situaţii de Urgenţă. C.LS.U, al localităţii emite în baza ordinului primit, decizia de evacuare. Pentru transmiterea acestuia se folosec telefoane fixe şi mobile de la nivelul localităţii. Evacuarea se execută pe urgenţe, avâdu-se în vedere şi posibilitatea autoevacuării. Prima Urgenţă intră populaţia şi salariaţii din zonele de risc cu pericol iminent, iar în urgenţa a II – a animaleleor, bunurile materiale, valorile culturale de patrimoniu şi arhivistice. a2) Furtuni, tornade, secetă, îngheţ, etc. Furtunile pot afecta: • 580 gospodării; • reţelele electrice; • căile de acces; 7 din 35  • instituţiile aflate în subordine. În caz de secetă pot fi afectate: - 833 locuitori; - bovine: 390 capete; - ovine: 4.000 capete; - caprine: 110 capete; - cabaline: 130 capete; - porcine : 550 capete ; - păsări: 3.800 capete. - teren agricol şi fond forestier 2.770,88 ha. b) Incendii de pădure Pot afecta 1.097,24 ha, pe timp de secetă, în perioada anotimpurilor primăvară, vară toamnă, pe timpul igienizării terenurilor limitrofe, de către localnici. c) Avalanşe - d) Fenomene distructive de origine geologică d1) Cutremure SITUAŢIA CU SATELE CE POT FI AFECTATE DE CUTREMURE Nr. Satul Populaţia Obs crt. 1 Titeşti 519 2 Bratoveşti 198 3 Cucoiu 116 6 TOTAL 833 d2) Alunecări de teren Nr. Satul Populaţia Gospodării crt. 1 Titeşti 519 2 Bratoveşti 198 3 Cucoiu 116 6 TOTAL 833 580 Secţiunea a 2 – a. Analiza riscurilor tehnologice. Riscurile tehnologice – accidente, avarii, explozii şi incendii. a) Industriale - b) De transport şi depozitare produse periculoase. 8 din 35  b1) Transport rutier. Pot fi afectate drumurile judeţene comunale şi săteşti: DN 7D - 5,5 km, DJ 703P – 4 km, DC 3 – 1,55 km, DC 7 – 1,82 km. b2) transport feroviar. - b3) Transport fluvial şi maritim. - b4) Transport aerian. - b5) Transport prin reţele magistrale. - c) Nucleare - d) Poluare ape [...]