HCL 23/2021 Teiuș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA ORAȘ TEIUȘ CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR.23/2021 privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor în orașul Teiuș Consiliul local al orașului Teiuş,judeţul Alba,întrunit în şedinţă ordinară în data de 30 martie 2021,ședință publică, Luând în dezbatere: -proiectul de hotărâre privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor în orașul Teiuş -referatul de aprobare nr.3590/12.03.2021 la Proiectul de hotărâre privind actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor în orașul Teiuș -raportul nr.3592/12.03.2021 al compartimentului protecţie civilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului oraş Teiuş -avizele nr.4574/30.03.202 1,nr.4576/30.03.2021,nr.4577/30.03.2021 ale comisiilor de specialitate pe domenii de activitate din cadrul Consiliului local oraş Teiuș Având în vedere prevederile: -art.25 lit.a și b din Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă,republicată,cu modificările şi completările ulterioare -art.13 lit.a din Legea nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,modificată şi completată -art. 129alin.2,lit.d,alin. 7,lit.h din Ordonanţa de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ,cu modificările şi completările ulterioare In temeiul prevederilor art.139 alin.1 şi art.196,alin.1 lit.a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ,cu modificările şi completările ulterioare HOTĂRĂȘTE Art.1.Se aprobă actualizarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul orașului Teiuș,conform anexei. Anexa face parte integranta din prezenta hotărâre. Art.2.Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează compartimentul protecție civilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Teiuş. Art.3.Prezenta hotărâre poate fi contestată la Tribunalul Alba, în condiţiile şi în termenele prevăzute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Art.4.Prezenta hotărâre se va comunica:primarului orașului Teiuş,compartimentului protecție civilă din cadrul aparatului de specialitate al primarului orașului Teiuş,Instituţiei Prefectului judeţul Alba,dosar ședință,dosar hotărâri.Se afişează la sediul Primăriei oraş Teiuş. Teiuș,30 martie 2021 PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ Contrasemnează pentru legalitate Consilier FLOREA NICOLAE IOAN secretarul general al orașului Bara Maria Notă:consilieri în funcţie-15,consilieri prezenţi-l5 Hotărârea a fost adoptată cu un număr de 15 voturi pentru,0 voturi împotrivă,0 abţineri. red.BM 4 ex/l pag, anexă pagina | din | Anexă la Hotărârea nr.23/2021 ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA PRIMĂRIA ORAȘULUI TEIUŞ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ APROB: PRIMARUL ORAȘULUI TEIUŞ PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ Dring HĂLĂLAI MIREL VASILE PLANUL DE ANALIZĂ SI ACOPERIRE A RISCURILOR Cap I DISPOZIŢII GENERALE SECȚIUNEA 1 —a : Definiţie , scopuri , obiective Definiţie — Planul de analiză şi acoperire a riscurilor teritoriale din zona de competenţă cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivelul orasului Teius , măsurile , acţinile şi resursele necesare pentru managementul riscurile respective . Scopul - Planului de acoperire a riscurilor este de a asigura cunoaşterea de către toţi factorii implicaţi a surselor potenţiale de risc de pe raza orasului Teius , a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă „de a crea un cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns optim în caz de urgenţă . Obiectivele planului : a) asigurarea prevenirii producerii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă prin evitarea manifestării acestora , reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor lor ; b) asigurarea forţelor de intervenţie şi a funcţiilor de sprijin pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă ; c) stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor operative ; d) alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. SECŢIUNEA a 2-a: Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 2.1 Acte normative de referinţă : - legea 481/2004 — modificată şi completată prin legea 212 /2006 privind Protecţia Civilă ; - legea 307/2006 — privind Apărarea împotriva incendiilor - HG 642 / 2005 — pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităților administrativ teritoriale , instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile în funcţie de tipurile de riscuri specifice. 2.2 Structuri organizatorice implicate - Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă a orasului Teius - Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Cap II CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE SECŢIUNEA l-a Amplasare geografică şi relief Amplasare geografică Pe teritoriul Romaniei , localitatea Teius ocupa o pozitie aproximativ centrala „in Depresiunea Transilvaniei , ea fiind situata pe coordonatele geografice reprezentate de paralela 46 * 15' latitudine nordica si meridianul de 23 * 50 ' longitudine estica. In cadrul judetului Alba , Teiusul ocupa tot o pozitie centrala , fiind incadrata intre trei orase : Alba Iulia (18 km) , Aiud (12km) , Blaj (24km).Numele localitatii , din punct de vedere etimologic , semnifica un tinut care odinioara era dominat de existenta unei vegetatii tipice de tufisuri (arbusti ) cu tepi , probabil macies , porumbe , etc. de astfel prima atestare documentara , mentionata intr-un Registru al dijmelor papale din sec. Al XIII —lea , ii evidentiaza numele de VILLA SPINARUM (1200) adica “Satul Spinilor” In urma aprobarii in Camera Deputatilor (5 iulie 1994) si apoi in Senat (6 iulie 1994) , a fost promulgata legea , iar comuna Teius a devenit Orasul Teius dupa 530 de ani de la prima atestare a acestei asezari. Date generale oraşul Teiuş Zona teritoriala care alcatuieste orasul Teius este asezata in partea centrala a judetului Alba. Orasul Teius cuprinde localitatile : Teius — orasul propriu-zis, Beldiu, Capud, Coslariu Nou, Petelca. Din punct de vedere administrativ teritoriul orasului Teius se invecineaza astfel : la nord — cu comuna Radesti la vest — cu comuna Stremt la sud-vest — cu comuna Galda de Jos la sud — cu comuna Santimbru la sud — sud — est — cu comuna Mihalt Principalele cai de comunicatie care strabat acest teritoriu sunt : DN 1 care face legatura intre orasele Alba Iulia si Aiud DN 14B spre Blaj DC 17 spre Beldiu O importanta deosebita in sistemul cailor de comunicatii terestre il are calea ferata care strabate orasul si face legatura spre toate zonele tarii. In acest sens statia CFR Teius reprezinta un important nod feroviar al Romaniei. Prin asezarea sa rezulta ca orasul Teius are un potential favorabil, in Planul de Amenajare a Teritoriului judetului Alba si face parte din zona de influenta a centrului cu rol de echilibru a municipiului Alba Iulia, dar este centrul polarizator al zonei de centru a judetului Alba, cu activitati destul de importante, dominant transporturi si deserveste urmatoarele teritorii: oras Teius, comuna Stremt, comuna Mihalt, comuna Intregalde. Zona de locuit se compune in principal din locuinte cu caracter rural si reprezinta cca 69.42 % din perimetrul intravilan. Dotarile principale ale orasului sunt cele cu caracter administrativ : Primarie, politie, liceu teoretic, scoala generala, banci comerciale (Banca Transilvaniei , Banca BRD „Banca de credit), casa de cultura, dispensar uman si veterinar , farmacii, etc. Potentialul natural, destinatia terenurilor Teritoriul administrativ al orasului Teius, se afla amplasat in partea centrala a judetului Alba si are o suprafata de 4.456 ha, ceea ce reprezinta 0.72 % din suprafata judetului. Morfologia teritoriului Orasul Teius este situat in Podisul Transilvaniei la extremitatea vestica in culoarul depresionar Alba Iulia — Turda , orientat pe directia N - NE - S - SV. Face parte din unitatea geomorfologica Podisul Secaselor ca parte componenta a Podisului Tarnavelor , marginit la Est de Dealul Gloduri. Zona este traversata de raul Mures de la Sud spre SV si trece prin mijlocul perimetrului. Pe teritoriul orasului se identifica ca unitati geomorfologice : dealul Targului (in V ) , Dealul Crucii (NE) , Dealul Gloduri (E), Dealul Cisteiului (SE), NV — podisul Secaselor si lunca si terasele Muresului. Podisul Secaselor : constituie treapta cea mai coborata nu numai a podisului Tarnavelor si a intregului podis al transilvaniei ( 300 — 500 m). Pe teritoriul zonei cercetate este prezenta marginea lui nord — vestica. Zona de tranzitie imbraca aspectul unei campii fragmentate, formata prin netezirea policiclica a depozitelor piemontane. Dealul Gloduri : reprezinta un ax anticlinal rezultat in urma unui ultim efort de inaltare a Apusenilor Sudici, care au antrenat cu ei coltul de SV al Depresiunii transilvaniei intr-o miscare de cutare si ridicare. Alunecarile de teren constituie una dintre trasaturile dealului. Acestea sunt determinate de structura geologica ( alternanta de marne si nisipuri ) si ploile abundente din unele perioade ale anului. Zona deluroasa Reteaua hidrografica imparte teritoriul astfel : partea estica este corespunzatoare dealurilor : Crucii, Gloduri si Cisteiului. Datorita structurii geologice constituite din alternanta de marne si nisipuri , zona este supusa fenomenului de alunecare de teren , « creep » si sulifluxiune. Aceasta parte este brazdata de 2 vai principale : Valea Petelcii si Valea Capudului de-a lungul carora se evidentiaza fenomenul de eroziune de mal. Partea vestica este caracterizata de terasele Muresului. Zona de lunca Lunca Muresului ocupa o mare parte a teritoriului. In ceea ce priveste procesele actuale din albia minora si din lunca , acestea sunt variate in functie de debitul raului , panta raului si a luncii. Panta de curgere este redusa , avand in general valori sub 1%. Lunca se dezvolta pe ambele maluri ale raului Mures cu extindere maxima in zona din vestul teritoriului. Procesele din lunca sunt mai reduse si au amploare mai mare in timpul inundatiilor. Zona de lunca se caracterizeaza prin formatiuni aluvionare caracteristice cu o structura incrucisata reprezentate prin argile prafoase nisipoase cafenii negre consistente cu trecere in baza la nisipuri fine pana la grosiere. Aceste formatiuni sunt intalnite pe valea Petelcii, valea Capudului, valea Geoagiului, si valea Soimusului. Fenomene fizico- geologice Fenomenele fizico-geologice sunt determinate atat de morfologia terenului, de actiunea factorilor exogeni asupra acestuia: cursurile de apa ( in special a celor torentiale ), clima ( inghet, dezghet ), cat si de activitatea antropica. Alunecari de teren Erodarea si alterarea sedimentelor prin actiunea factorilor exogeni, transportarea si depunerea produselor rezultate au creat depozite deluviale care supuse factorilor atmosferici ( ploi, inghet-dezghet, activitatea torentiala ) produc fenomene de alunecare. Alunecarile de teren cele mai frecvente au fost intalnite in perimetrul localitatii, Petelca. Cele mai evidente alunecari de teren au fost intalnite de — a lungul drumului ce urcă spre cimitirul localitatii.Pe parcursul anului 2017 „în localitatea Căpud au apărut crăpături la pereţii mai multor case „cauza probabilă fiind tasări şi alunecări lente de teren reactivate.Deasemenea s-au produs fenomene de tasări şi alunecări lente de teren şi in zona scărilor pietonale care fac legătura între râul Mureş şi satul Căpud. Hidrografia si hidrogeologia zonei Ape de suprafata Principalul curs de apa existent este raul Mures care imparte teritoriul in doua. Afluentul pe dreapta raului Mures este valea Geoagiului. Reteaua hidrografica este saraca, in zona mai existand si vai secundare cu cursuri de apa semipermanente : afluent de dreapta al Muresului : Valea Sasului ; afluent de stanga al Muresului : Valea Petelcii si Valea Capudului ; Aceste cursuri de apa devin active in perioada topirii zapezilor sau a ploilor abundente producănd inundatii locale. Ape subterane Formatiunile geologice, conditiile climatice si in primul rand precipitatiile , relieful si vegetatia isi pun amprenta asupra particularitatilor hidro- geologice. Regiunea este incadrata in categoria arealelor cu ape subterane in formatiuni poroase, cu strate activifere locale sau discontinue, cantonate in pietrisuri si nisipuri din culoar si pe terase, care prezinta importate rezerve de apa subterana. Apele freatice se formeaza in strate permeabile si neacoperite de strate impermeabile, fiind alimentate direct din precipitatii, din scurgerea de suprafata sau prin infiltratii. Izvoare Prezenta la contactul dintre formatiunile sedimentare nisipoase in care se acumuleaza apa subterana cu rocile impermeabile ( marne, argile marnoase cenusii ) au fost identificate izvoare in zona sudica a localitatii Capud. Zona inundabila Zonele inundabile sunt puse in evidenta pe malul drept al raului Mures si cuprind lunca Muresului. Zona mlastinoasa: Afecteaza drumurile existente in teritoriu astfel: DNI la iesirea din perimetru spre municipiul Aiud; DN 14B la sud de orasul Teius pana la iesirea din teritoriu; DC 1partea dreapta pana la iesirea din teritoriu; Seismicitatea Teritoriul administrativ al orasului Teius se incadreaza in zona seismica « E » cu valori Ks= 0.12 in conformitate cu prevederile Normativului P 100/92 Adancimea de inghet Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet in zona cercetata este de 0.90 m de la nivelul terenului natural sau sistematizat. Cadrul natural I. Incadrarea in teritoriu Zona teritoriala care alcatuieste orasul Teius este asezata in partea centrala a judetului Alba, pe cursul mijlociu al raului Mures. Orasul Teius cuprinde localitatile: Teius ( orasul propriu-zis) , Beldiu, Petelca, Capud, Coslariu Nou, ca asezari rurale apartinatoare. Orasul Teius se afla la jumatatea distantei dintre Aiud si Alba Iulia., aproximativ 15 km. Teritoriul orasului Teius este delimitat la vest de comuna Stremt, la sud — vest de comuna Galda de Jos, la sud de comuna Santimbru, la sud — sud-est de comuna Mihalt, iar la nord de comuna Radesti. Intre aceste limite teritoriul orasului Teius insumeaza o suprafata de 4456 ha reprezentand 0.72% din suprafata judetului Alba. Principalele cai de comunicatie care strabat teritoriul sunt : DN 1 care face legatura spre Alba Iulia si Aiud, DNI4 B spre Blaj, DC 17 spre Beldiu, DC 1 spre Mescreac, localitate apartinatoare comunei Radesti. În prezent se află în construcţie autostrada Sebeş-Turda care va traversa teritoriul oraşului Teiuş. O importanta deosebita in sistemul cailor de comunicatii terestre il are calea ferata care strabate orasul si face legatura spre toate zonele tarii, in acest sens Statia CFR Teius, reprezinta un important nod feroviar al Romaniei. De asemenea , halta CFR Coslariu triaj, se inscrie ca un punct important al sistemului de comunicatii terestre, destinata in special transportului de marfuri. II. Caracterizare fizico- geografica Relieful — zonei studiate este dominat de doua unitati geomorfologice distincte: lunca si versantul, cu intercalatii de vai si interfluvii. Regiunea face parte din marea formatiune geomorfologica. Alcatuirea petrografica a acestor unitati este mrcata de predominarea formatiunilor sedimentare de varsta moi-pliocena : aluviuni, nisipuri, gresii, marne, acoperite cu depozite cuaternare. Zona de lunca , apartinatoare raului Mures este dezvoltata asimetric osciland ca latime datorita sinuozitatii accentuate, specifica pantei de scurgere mica si duritatii reduse a rocilor care alcatuiesc albia. Latimea maxima a albiei majore este de aproximativ 3 — 4 km , iar minima cativa metri in apropierea Dealului Glod, pe malul stang al raului Mures. Energia reliefului ( panta ) este moderata dar din cauza alcatuirii geologice si gradului de acoperire cu vegetatie specifica a versantilor ( suprafata acoperirii cu paduri este foarte redusa ) , apar procesele de versant reprezenatate prin alunecari de teren stabilizate si eroziuni de suprafata. Aceste fenomene se intalnesc in zona Petelca, Magura Capud. Altitudinea reliefului este destul de modesta, mergand de la nivelul de 220 m in lunca raului Mures si pana in magura Mihalt sau Dealul Gloduri 448 m. Tot spre estul teritoriului in afara de valea raului Mures, celelalte unitati geomorfologice de acest tip sunt slab reprezentate, de asemenea putin evidentiate fiind si unitatile de terasa. Reteaua hidrografica — este dominata de valea larga a raului Mures care colecteaza apele din acest teritoriu cu anumite caracteristici hidrometrice L = 363 km, panta medie | med. 2%o (2m/km), coeficient de sinuozitate 2,25, suprafata bazinului (F) 10.660 kmp, Hmed. = 677 m, Q med. Multianual = 75 mc/s. Datele mentionate sunt valabile pentru zona amonte Valea Geoagiului. Valea Geoagiu — afluent de dreapta al raului Mures , facand jonctiunea cu acesta la Teius, are o lungime de 48 km, altitudine medie 841 m ( Hmed), suprafata bazinului hidrografic (E) = 1.87 kmp, coeficient de sinuozitate 1.38, panta medie 1 = 21%o0, Q med. Multianual 1,5 mc/s. Din peisajul hidrografic al teritoriului face parte si Valea Petelca putin insemnata din punct de vedere al caracteristicilor pe care le are. Clima Din punct de vedere climatic aceasta zona se incadreaza in regiunea de tip I.B.P.F. — temperat continental de deal, cu coeficient de ariditate in jurul valorii de 35, specific culoarului depresionar Alba Iulia — Turda cu vadite influente foehnale. Temperatura medie multianuala este de 9,7 grade Celsius cu temperaturi maxime in luna iulie si minime in luna ianuarie. Data medie a primului si ultimului inghet se produce in jurul datei de 11 octombrie, respectiv 21 aprilie. Precipitatiile maxime se produc in lunile aprilie si iunie iar cele minime in lunile august si februarie. In ultimul deceniu cantitatea maxima de precipitatii s-a produs la nivelul anului 1998 cu un total de 734.5l/mp pe cand cantitatea minima s-a inregistrat la nivelul anului 1992, 357.9 l/mp Cantitatea medie anuala de precipitatii la nivelul perioadei 1989-2011 este de 512.5l/mp. Media multianuala a umezelii relative se situeaza in jurul valorii de 6 zecimi. Directia dominanta a vanturilor este din sectorul vestic, cularul Muresului favorizand si circulatia aerului din sector SV si NE, prima fiind raspunzatoare de cantitatea mai mare de precipitatii , iar a doua patrundere a aerului rece dinspre continent si scaderea accentuata a temperaturii aerului, mai ales in timpul iernii. Viteza medie multianuala a vantului inregistreaza 1,4 m/s. iar viteza maxima cu aspect de rafala atinge 20 m/s. Vegetatia Caracteristica zonei de lunca si deal cu precizarea ca aici vegetatia forestiera este foarte slab reprezentata , padurile intalnindu-se doar sporadic, pe suprafete mici reprezentata prin stejar, stejar pufos, pe langa care cresc : salcamul , plopul, ciresul salbatic, marul salbatic, socul. Elemente specifice tinuturilor de silvostepa din care se remarca , in zonele umede , stuful, papura si pipirigul , iar in lungul raurilor se insira frumoasele si utilele zavoaie formate din esente moi precum salcia „plopul, arinul s.a.m.d., acestea dau rezistenta malurilor. Flora ierboasa este alcatuita din numeroase specii xerofile stepizate precum Genista tinctoria, Poa nemora, iar in zona deluroasa isi fac prezenta paiusurile din spatiile despadurite. Populatia De-a lungul existentei multiseculare a acestei vechi asezari transilvane , populatia nu a inregistrat o crestere continua , aceasta fiind legata cu deosebire , de evolutia evenimentelor istorice si social — economice. Perioadele de inflorire din viata Teiusului , au fost urmate uneori de perioade de decadere . Aceste oscilatii au avut efect direct asupra evolutiei numerice a locuitorilor . De [...]