HCL 87/2025 adoptată

ROMANIA Judeţul Neamţ CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI TÂRGU-NEAMŢ HOTĂRÂRE Nr. 87 din 30 aprilie 2025 privind aprobarea statutului orașului Târgu-Neamț Consiliul Local al orasului Targu-Neamt Având în vedere : • art. 15 alin. (2), art. 120 alin. (1) si art. 121 alin (1) si alin. (2) din Constituţia Romaniei, republicată; • art. 3 si 4 din Carta Europeana a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 ratificată prin Legea nr. 199/ 1997; • art. 7 alin. (2) din Codul Civil al Romaniei, adoptat prin Legea nr. 287 / 2009, republicat, cu modificările și completările ulterioare; • art.108 lit.(c) si ale art.362 alin.(3) , coroborat cu art.332 – 348 din Ordonanata de Urgenta a Guvernului 57/2019 privind Codul administrativ; art. 15 alin. (2), art. 120 alin. (1) si art. 121 alin (1) si alin. (2) din Constituţia Romaniei, republicată; • Ordinul 25/2021 privind aprobarea modelului orientativ al statutului unității administrativ- teritoriale, precum și a modelului orientativ al Regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local Examinând referatul de aprobare nr.6238 din 14.04.2025 al primarului orașului Târgu- Neamț; Văzând raportul de specialitate nr.6239 din 14.04.2025 al Serviciului Juridic și Contencios Administrativ; În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. a), alin.(3) lit.a) art.139 alin.(1) si art. 196 alin. (1) lit. a) din Codului administrativ, aprobat prin O.U.G. nr. 57/2019. Consiliul Local al Oraşului Târgu-Neamț, întrunit în cea de-a 6-a ședință ordinară din mandatul 2024-2028, adoptă prezenta hotărâre Art.1. Se aprobă STATUTUL ORAȘULUI TÂRGU-NEAMȚ, așa cum este prevăzut în Anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Secretarul orașului Târgu-Neamț va asigura publicitatea și comunicarea prezentei hotărâri instituțiilor și persoanelor interesate. Art. 3. Prezenta hotarare se comunica, in mod obligatoriu, prin intermediul secretarului general al orașului, in termenul prevazut de lege, primarului orasului Târgu-Neamt, prefectului judetului Neamt, se depune in format electronic, la pagina de internet www.primariatarguneamt.ro, in sub eticheta “CONSILIUL LOCAL – Hotărâri ale Consiliului Local”. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ Chelaru Ștefan SECRETARUL GENERAL UAT C.j. Dunca Andreea PROCEDURI ADMINISTRATIVE OBLIGATORII, anterioare atestarii autenticitatii Hotararii de Consiliu Local nr. 87/30.04.2025 PROCEDURA DE VOT UTILIZATA Vot prin vot deschis HOTĂRÂRE CU CARACTER NORMATIV 0 Hotărâre care se adoptă cu votul: Voturi necesare majoritătii consilierilor locali în funcție 1 Numărul consilierilor locali, potrivit legii 19 2 Numărul consilierilor locali în functie 19 3 Numărul consilierilor locali prezenti la adoptarea hotărârii 19 4 Numărul voturilor „PENTRU” 19 5 Numărul voturilor „ÎMPOTRIVĂ” Voturile „ABTINERE” se 6 Numărul voturilor „ABTINERE” numără la voturile „ÎMPOTRIVĂ”. 7 Numărul consilierilor locali care absentează motivat 8 Numărul consilierilor locali care absentează nemotivat 9 Numărul consilierilor locali care nu iau parte la deliberare si la adoptarea hotărârii, neavând drept de vot PROCEDURI ADMINISTRATIVE OBLIGATORII, ulterioare adoptarii Hotararii de Consiliu Local nr. 8730.04.2025 Nr. crt. OPERATIUNI EFECTUATE Data 0 1 2 1 Adoptarea hotărârii 30.04.2025 2 Comunicarea către primar .05.2025 3 Comunicarea către prefectul judetului .05.2025 4 Comunicarea către persoanele cărora li se adresează .05.2025 ANEXA nr. 1a: Modelul stemei ORAȘULUI TÂRGU-NEAMȚ, JUDEȚUL NEAMȚ (aprobat prin Hotărârea nr.792 din 27 septembrie 1999 privind aprobarea stemelor unor orașe) Descrierea și semnificațiile Stema oraşului Târgu-Neamţ, potrivit anexei nr. 9, este formată dintr-un scut având fond albastru, pe care se profilează un zid crenelat de argint, dotat în centru cu un scut de dimensiuni mai mici, roşu, încărcat cu un butuc de viţă având patru ciorchini de struguri şi două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificaţia elementelor însumate: - zidul simbolizează Cetatea Neamţ şi relevă continuitatea de locuire; - butucul de viţă de vie, preluat de vechiul sigiliu al oraşului, aminteşte bogăţiile naturale, bogăţiile solului şi ale subsolului, comuniunea cu natura; - coroana murală defineşte localitatea ca centru urban, evocă comuniunea locuitorilor. ANEXA nr. 1b: Modelul steagului ORAȘULUI TÂRGU-NEAMȚ, JUDEȚUL NEAMȚ (aprobat prin Hotărârea nr. 198 din 10 martie 2020 privind aprobarea modelului steagului orașului Târgu-Neamț, județul Neamț) Descrierea și semnificațiile elementelor însumate ale modelului steagului orașului Târgu- Neamț, județul Neamț Descrierea steagului Steagul orașului Târgu-Neamț este format dintr-o pânză dreptunghiulară cu proporția între lățimea și lungimea steagului de 2/3, de culoare albă (culoarea este preluată din vechiul steag al localității); este brăzdat de o porțiune mediană cu fond albastru, pe care este aplicată stema localității. Steagul se fixează pe hampă în partea stângă, pe lățime. Semnificațiile elementelor și ale culorilor steagului  Descrierea stemei Stema orașului Târgu-Neamț este formată dintr-un scut având fond albastru, pe care se profilează un zid crenelat de argint, dotat în centru cu un scut de dimensiuni mai mici, roșu, încărcat cu un butuc de viță având patru ciorchini de struguri și două frunze, totul de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate. Semnificațiile elementelor însumate Zidul simbolizează Cetatea Neamț și relevă continuitatea de locuire. Butucul de viță-de-vie, preluat de vechiul sigiliu al orașului, amintește bogățiile naturale, bogățiile solului și ale subsolului, comuniunea cu natura. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraș. Culoarea albă transmite puritate, curățenie și neutralitate. Culoarea albastră (sau azur) reprezintă apa (simbolizând apa râului Ozana ce traversează orașul Târgu-Neamț), dar și aerul, cel mai nobil element după foc și simbolizează blândețea, frumusețea, noblețea și buna-credință. ANEXA nr. 2: Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și a extravilanului pe fiecare dintre localități Târgu-Neamț al treilea oraș ca mărime din județul Neamț, regiunea Moldova, România. Orașul este situat în nordul județului Neamț, în vestul regiunii istorice Moldova și nord-estul României, la o distanță de 45km de municipiul Piatra Neamț, 120km de municipiul Iași și 60km de municipiul Suceava. Orașul este situat la o altitudine medie de 365m, pe terasa Râului Ozana (Râul Neamț), un afluent al Moldovei, care se varsă în râul Siret. Prin așezarea sa, orașul se află de asemenea la intrarea în depresiunea Neamțului, la poalele Culmii Pleșu, Vârful Vânători (624m). Principalele forme de relief sunt Depresiunea Neamțului (Ozana — Topolița) și dealurile și culmile ce țin de Subcarpații Moldovei: Culmea Pleșului (culme submontană) la nord, dealurile Movilelor, Humulești și Ocea la sud, și dealul Boiștea care închide valea Ozanei la est. Orașul Târgu-Neamț este compus din 4 localități, respectiv localitatea de reședință TârguNeamț, precum și localitățile Humulești, Humuleștii-Noi și Blebea, care sunt în administrarea orașului Târgu-Neamț. Orașul Târgu-Neamț deține o suprafață totală de 4301.15 ha, dintre care 3 109,63ha reprezintă suprafața extravilanului, iar 1 191.52ha reprezintă suprafața intravilanului. ANEXA nr. 3: Hidrografia, flora, fauna și tipul solurilor de la nivelul unității administrativ teritoriale I.Hidrografia Orașului Târgu-Neamț este reprezentată, după caz, de următoarele râuri, lacuri etc. a)Râuri - Râul Neamț cu o lungime de 1.5 km pe teritoriul Orașului Târgu-Neamț. b) Surse de apă termominerală -Ape minerale terapeutice, zona Oglinzi. II. Flora Orașului Târgu-Neamț este reprezentată, în principal, de următoarele specii de plante: • Bradul (Abies alba) • Laricele (Larix decidua); • Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus); • Mesteacănul (Betula verrucosa); • Alunul (Alnus viridis); • Afinul (vaccinium myrtillus); • Măcrișul iepurelui (Oxalis acetosella); • Degetarele (Soldanella montana); • Părăluțele de munte (Pirola uniflora); • Clopoțeii (Campanula abietina); • Gorunul (Quercus petraea); • Carpenul (Carpenus betullus); • Jugastru (Acer campestris); III. Fauna care trăiește pe teritoriul Orașului Târgu-Neamț este reprezentată, în principal, de următoarele specii: • Șoarecele de câmp; • Iepurele de câmp; • Vulpea; • Prepelița; Ciocârlia; Sticletele; • Presura; • Cristeiul; • Vrabia; • Cioara; • Șopârla verde; • Șopârla de stepă; • Cosași; Greieri; • Corbul; • Coțofana; • Grangurul, etc. ANEXA nr. 4: Datele privind înființarea Orașului Târgu-Neamț, prima atestare documentară, precum și evoluția istorică Prima atestare documentară În orașul Târgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, datând din neolitic și epoca bronzului. Cele mai vechi dovezi de locuire s-au găsit în zona Băilor Oglinzi (zona izvoarelor sărate), și anume ceramică ce datează din perioada culturii StarčevoCriș (mileniul VIV î.d. Hr.). Cultura aceasta a fost urmată de cultura Precucuteni (mileniu VIV î.d. Hr.) și apoi civilizația Cucuteni (până în mileniul III î.d.Hr.), culturi atestate de descoperirile facute la Pometea, Lunca, Târpești, Oglinzi, etc. În anul 1847, atunci când s-au început săpăturile pentru Spitalul Orășenesc, s-au descoperit, de asemenea, urmele unei posibile cetăți dacice. În epoca feudală exista în această zonă o așezare stabilă și evoluată, care, datorită situării sale la intersecție de drumuri comerciale de mare importanță, și-a câștigat repede statutul de târg. Acest statut a fost câștigat mai ales după secolul al XII-Iea, după venirea și stabilirea aici a mai multor sași din zona Flandrei, atunci când s-a adoptat pentru așezarea deja existentă modelul de organizare a orașelor transilvănene, iar ocupațiile locuitorilor sau extins și la meșteșugurile practicate de sași. Din punct de vedere al dovezilor scrise, Târgu-Neamț este unul dintre cele mai vechi orașe din Moldova, fiind atestat documentar la sfârșitul anilor 1300 din timpul domniei lui Petru Vodă, când s-a construit și Cetatea Neamțului. Toponimul Neamț este menționat întâia oară în lista rusă de orașe „valahe” adică românești — întocmită între anii 1387 și 1392, unde este înscris „Neamțul în munți". Ulterior, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg a folosit acest toponim „ante castrum Nempch” (înaintea Cetății Neamț) într-un act emis în ziua de 2 februarie 1395, cu ocazia unei incursiuni în Moldova, urmată de o luptă la Ghindăoani, unde a fost învins de domnul Ștefan I. În data de 7 ianuarie 1403 toponimul Neamț apare într-un document al cancelariei Moldovei, unde domnul țării, Alexandru cel Bun, îl menționa pe boierul Pan Sansru de la Neamț ca făcând parte din sfatul domnesc. Apoi termenul apare din ce în ce mai des în documentele vremii. Între timp Târgu Neamț a devenit, datorită poziției și importanței economice, Centru Vamal cu Pecete, localitate cu însemne proprii, gen cruci, săgeți ș.a.. „Pecetea cea mare” a orașului a fost folosită pe un zapis scris cu litere slavone la Neamț, la data de 25 ianuarie 1599, și avea caracteristici gotice S. CIVIUM DE NIMCZ (Sigiul orașenilor din Neamț). În acea perioadă, în afara zonei Transilvaniei, au mai existat doar trei orașe care au avut propriul sigiliu latinesc (Baia, Roman și Câmpulung-Muscel). Datorită dezvoltării economice, Târgu Neamț a devenit și capitală de ținut, având în perioada secolelor XV-XVI o situație foarte bună, mai ales că ținutul arondat aparținea domnitorilor, iar Cetatea Neamțului era loc de adăpost pentru familiile domnești, atunci când era nevoie. Declinul In secolul al XVII-Iea a urmat o perioadă de decădere a orașului, cauzată îndeosebi războaielor dese și drept urmare a atacării la fel de dese a cetății, respectiv orașului. În secolul al XVIII-Iea, datorită domniilor fanariote impuse de Imperiul Otoman, orașul nu a mai atins perioada înfloritoare anterioară, mai ales pentru că Mihail Racoviță a distrus Cetatea Neamțului în anul 1718, la cererea turcilor nemulțumiți de rezistența întâmpinată anterior din partea acestei cetăți. Orașul a început să decadă economic și din cauza mutării capitalei Moldovei la Iași, s-a diminuat caracterul strategic al așezării. Epoca modernă O revenire a orașului s-a observat odată cu venirea evreilor și îndeosebi a transilvănenilor în secolul al XIX-Iea. Transilvănenii au venit mai ales din zona Sibiului și mai apoi a Făgărașului, iar principala lor ocupație era oieritul. Primii dintre ei s-au așezat sub cetate, formând mahalaua Țuțuieni (adică a oierilor), iar cei veniți mai târziu s-au stabilit în Blebea sau Humulești. Aceștia au adus odată cu ei și meșteșugurile aferente creșterii oilor și ovinelor, cum ar fi producția de produse lactate, producția de țesături de lână, de in, ș.a.. O dovadă a noii dezvoltări a orașului este că la mijlocul sec. al XIX-Iea, Mihail Kogălniceanu fonda în Târgu Neamț prima fabrică integrată de lână din Moldova, cu un proces tehnologic avansat, cu utilaje aduse din Germania. O altă dovadă a dezvoltării, îndeosebi a celei sociale, o reprezintă faptul că la data de 16 octombrie 1852 domnitorul Grigore Ghica, mitropolitul Moldovei și starețul Mănăstirii Neamț, în prezența unei mulțimi apreciabile de oameni ai locului, inaugurau spitalul (care există și astăzi), spițeria și școala domnească (unde a învățat și Ion Creangă — actualul Muzeu de Istorie), instituții construite de către Mănăstirea Neamț, cea care primise Ținutul Neamțului drept danie de la domnitorul Constantin Racoviță, cu mult timp în urmă.  Adunarea Legiuitoare (Parlamentul de azi) a României a votat în anul 1863, ca urmare a reformelor lansate de Al. I. Cuza, „Legea privitoare la seculizarea averilor mănăstirești și trecerea lor în proprietatea statului", ceea ce a permis orașului Târgu Neamț să devină de sine stătător și nu sub conducerea și stăpânirea Mănăstirii Neamț. La sfârșitul secolului al XIX-Iea, Târgu Neamț era o comună urbană, reședință a plășii de Sus-Mijlocul a județului Neamț și formată din diviziunile Neamțul, Berăria, Boiștea, Haralambie, Pârâul-Ursului, Pometea, Prundu și Țuțuieni, având în total 6.690 de locuitori. În oraș se aflau un spital, două școli primare de băieți, cu 276 de elevi, și una de fete, cu 136 de eleve, opt biserici ortodoxe, mai multe sinagogi. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționa în aceeași plasă și comuna Humulești, formată din satele Humulești, Săcălușești, Topolița, Ocea și Țolicea, având în total 2.339 de locuitori. În comuna Humulești existau cinci mori, patru biserici, o școală și o fabrică de spirt. Dezvoltarea și perioada înfloritoare a orașului a continuat până la începutul secolului al XX-Iea, mai exact până în anul 1916, atunci când, odată cu începerea Primului Război Mondial, orașul a suferit o decădere evidentă ca urmare a stării de război. După încetarea războiului, în perioada interbelică, orașul a cunoscut în continuare o perioadă de prosperitate, care însă a fost urmată de perioada grea din timpul celui de al Doilea Război Mondial, atunci când linia frontului s-a aflat situată în interiorul și apropierea orașului, ceea ce a dus la distrugerea orașului și evacuarea populației. Anuarul Socec din anul 1925 consemnează orașul drept reședință a plășii Cetatea-Neamțu, având 9.082 de locuitori; comuna Humulești nu mai exista, satele ei fiind probabil arondate orașului. Perioada contemporană După cel de-al Doilea Război Mondial, în perioada comunistă, Târgu Neamț a fost un oraș care nu a prezentat un interes deosebit pentru autoritățile comuniste, în ceea ce privește dezvoltarea economică, ceea ce a făcut ca orașul să nu mai ajungă la situația înfloritoare din perioada interbelică și antebelică. Totuși, între anii 1950 și 1968, Târgu Neamț a fost reședința raionului cu același nume din cadrul regiunii Bacău. În anul 1968, el a revenit la județul Neamț, reînființat. Din anul 1989, după o primă perioadă de decădere și reorganizare, orașul a început să se îndrepte spre o nouă perioadă de dezvoltare. ANEXA nr. 5: 5.1. Componenţa şi structura populaţiei Unității Administrativ Teritoriale Târgu-Neamț, județul Neamț, defalcate pe localităţi componente JUDET SEXE Denumire Cod MUNICIPIU, ORAS, POPULATIA REZIDENTA judet SIRUTA COMUNA TOTAL Masculin Feminin SAT A B C 1 2 3 NEAMȚ 121055 ORAȘ TÂRGU NEAMȚ 18029 8472 9557 NEAMȚ 121064 TÂRGU NEAMȚ 13852 6412 7440 NEAMȚ 121073 BLEBEA 499 246 253 NEAMȚ 121082 HUMULEȘTI 3188 1557 1631 NEAMȚ 121091 HUMULEȘTII NOI 490 257 233  5.2. POPULATIA REZIDENTA DUPA GRUPA DE VARSTA, PE JUDETE SI MUNICIPII, ORASE, COMUNE, LA 1 DECEMBRIE 2021 5.2. POPULATIA REZIDENTA DUPA GRUPA DE VARSTA, PE JUDETE SI MUNICIPII, ORASE, COMUNE, LA 1 DECEMBRIE 2021 POPULATIA GRUPA DE VARSTA JUDET REZIDENTA 0-4 5- 10 - 15 - 20 - 25 - 30 - 35 - 40 - 45 - 50 - 55 - 60 - 65 - 70 - 75 - 80 - 85 JUDET MUNIC [...]