HCL 201/2024 Târgu Neamț adoptată

ROMANIA Judeţul Neamţ CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI TÂRGU-NEAMȚ HOTĂRÂRE Nr. 201 din 26 iulie 2024 Referitor la aprobarea Studiului privind delimitarea zonelor de regenerare urbana de la nivelul Orașului Târgu - Neamţ Consiliul local al oraşului Târgu Neamţ, judeţul Neamţ; Având în vedere temeiurile juridice, respectiv prevederile: e art. 15 alin (2), art.120 alin.(1) şi art.121 alin (1) şi alin.(2) din Constituţia României, republicată; e art. 3 şi 4 din Carta europeană a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985 ratificată prin Legea nr.199/1997; e art. 7 alin. (2) din Codul Civil al României, adoptat prin Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; e Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizională în administraţia publică; e Ordinul nr. 25 din 14 ianuarie 2021 pentru aprobarea modelului orientativ al statutului unității administrativ-teritoriale, precum si a modelului orientativ al regulamentului de organizare si funcționare a consiliului local; e Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, modificata si completata; e Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, cu completările si modificările ulterioare; e Ordinul nr. 233 din 26 februarie 2016 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului si de elaborare si actualizare a documentaţiilor de urbanism; e Prevederile art. 5, art. 9, art. 11, art. 17 (3), art. 17 (9), art. 12, art. 29, art. 30 ale Regulamentului (EU) 2021/1058 al Parlamentului European si al Consiliului European din 24 iunie 2021 privind Fondul european de dezvoltare regionala si Fondul de coeziune; e Apel PR/NE/2023/DUl/2 — pentru municipiile (altele decât municipii reşedinţă de judeţ) si oraşele din Regiunea Nord-Est, privind lansarea apelului de Strategii de Dezvoltare Teritoriala (SDT). e Documentul Cadru de Implementare a Dezvoltării Urbane — Programul Regional Nord-est 2021- 2027; e Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 183/2022 privind stabilirea unor masuri pentru finanțarea unor proiecte de regenerare urbana; e Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 44/2023 pentru stabilirea unor masuri necesare optimizării procesului de implementare a proiectelor de infrastructura finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative; e Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 156/2020 privind unele masuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităţilor urbane si rurale din Romania cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, cu modificările si completările ulterioare. Examinând Referatul de aprobare nr. 11.092 din 15.07.2024 înaintat de Primarul Orașului Târgu-Neamţ și Raportul de specialitate comun nr. 11.093 din 15.07.2024 al Serviciului UAT si Investiţii, Direcţiei Buget-Contabilitate, Serviciului Juridic, RA, Control Comercial si Asociaţii Proprietari, Serviciului Implementare Proiecte, Informatică, PM si Transporturi din cadrul Primăriei Orașului Târgu- Neamţ; In conformitate cu prevederile art. 129 alin. (2) lit. „c”, alin. 6 lit. b, art. 139 alin. (2), coroborat cu prevederile art. 243 alin. 1 lit. (a), art. 363 din OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările si completările ulterioare; Consiliul Local al Oraşului Târgu-Neamţ, întrunit în cea de-a 48-a şedinţă ordinară din mandatul 2020-2024, adoptă prezenta hotărâre Art. 1. Se aprobă Studiul privind delimitarea zonelor de regenerare urbana de la nivelul Oraşului Târgu — Neamţ, regăsit in Anexa care este parte integranta din prezenta hotărâre. Art. 2. Serviciul Juridic, RA, Control Comercial si Asociaţii Proprietari si Serviciul UAT si Investiţii din cadrul Primăriei Orașului Târgu-Neamţ vor lua toate măsurile corespunzătoare pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri. Art. 3. Prezenta hotărâre se comunică, în mod obligatoriu, prin intermediul secretarului general al unităţii administrativ-teritoriale, în termenul prevăzut de lege, primarului orașului Târgu-Neamţ, prefectului județului Neamţ si celor interesaţi direct si se depune în format electronic la pagina de internet www.primariatarguneamt.ro, în subeticheta “CONSILIUL LOCAL — Hotărâri ale Consiliului Local”. PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ CONTRASEMNEAZĂ Nechita Ștefan SECRETARUL GENERAL UAT, C.j. Sabin Isabela PROCEDURI ADMINISTRATIVE OBLIGATORII, anterioare atestarii autenticitatii Hotararii de Consiliu Local nr. 201/26.07.2024 PROCEDURA DE VOT UTILIZATA | Vot prin vot deschis HOTĂRÂRE CU CARACTER NORMATIV 9) Hotărâre care se adoptă cu votul: Voturi necesare majoritătii consilierilor locali în funcţie 1 Numărul consilierilor locali, potrivit legii 19 2 Numărul consilierilor locali în functie 19 3 Numărul consilierilor locali prezenti la adoptarea hotărârii 4 Numărul voturilor „PENTRU” 5 Numărul voturilor „ÎMPOTRIVĂ” Voturile „ABTINERE” 6 Numărul voturilor „ABTINERE” se numără la voturile „ÎMPOTRIVĂ”. 7 Numărul consilierilor locali care absentează motivat 8 Numărul consilierilor locali care absentează nemotivat 9 Numărul consilierilor locali care nu iau parte la deliberare si la adoptarea hotărârii, neavând drept de vot PROCEDURI ADMINISTRATIVE OBLIGATORII, ulterioare adoptarii Hotararii de Consiliu Local nr. 201/26.07.2024 Nr. OPERATIUNI EFECTUATE Data crt. i 1 2 1 Adoptarea hotărârii 26.07.2024 2 Comunicarea către primar „08.2024 3 Comunicarea către prefectul judetului „08.2024 4 Comunicarea către persoanele cărora li se adresează „08.2024 5 Devine obligatorie si produce efecte juridice începând cu „08.2024 STUDIU PRIVIND DELIMITAREA ZONELOR DE REGENERARE URBANĂ DE LA NIVELUL ORAȘULUI TARGU NEAMȚ [i ZA 7] | (A! | / (| TI 0 UI / AȚI ) | | | l] LA Colectiv de elaborare : Gelu GOPȘA - Arhitect Angela IOAN- Arh. Urbanist HEAT ARCHITECTURE SRL Andrei TIBA - Arhitect Elis HAIRI — Arhitect Cuprins: 1. Contextul general 1.1 Rolul proiectelor de regenerare urbană 1.2 Scopul documentației 2. Situație existentă 2.1 Cadru general. 2.1.1 Așezare geografică 2.1.2 Accesibilitate 2.1.3Organizare administrativă .........nuaaaeee uaaaaaeasaeeaetantaeeasennteneaneneeeananentaneananeatansananeananeene 2.1.4 Suprafaţă... 2.1.6 Relief. 2.1.6 Climă 2.1.6 Reţea hidrografică 2.1.9 Vegetație si faună 2.1.10 Resurse naturale... 2.2 Dezvoltare urbană... 2.2.1 Dezvoltare demografică „manea eaneeneeenneenannnneennennneanneeane 2.2.2 Zonarea teritoriuliu......nnunuunnaeneenaeeneeeneeaneeneneeaneeaneeaneanneaneeneeaneveneaneaneeantenntanneantenanneenneeenneane 2.2.2 Aspecte ale IOCUIȚII.....ncnaa a anunnnnneennneareeeeeeeeeaaeeeeeeoeneeeeeeeeeeaaananannnnnneneeeamannnnnnneennnana amanet 2.2.2.1 Fondul locativ ... 2.2.2.2 Confortul locuințelor 2.2.2.3 Infrastructura de petrecere a timpului liber 2.2.2.4 Retea COMerCIala „.....nnna nana aeeeeeemaannneaenananeemann nene eanananenenneeeeeeeenane 2.2.2.5 Arhitectură Urbană „mnnenannanennenneeneeneaeaeaeeeanannnneeenanannnene anna neneeenanenenenaneeeeenane 2.2.2.6 Disfunctionalități ale orșului Târgu Neamț .....ane en rnnneenneeenenenneneneeannenneeereanneeonneeemne 2.2.2.7 Modalităţi de rezolvare/diminuare a principalelor probleme .. 2.3 Dezvoltare economică 2.3.1 Structura economiei IOcale......nnnn un nunnnnneeeereaaeannnnnnnnnaananeeeneneneeeeatenereeeeneeeenennnnnn amet 2.3.2 Industria Si CONStrUCtIIIe „în nnnnnnennenaneneennnnneeaamemannnnnneeeeeeeeeannnnnnnna mmm 2.4 Turism 2.4.1 Atracţii turistice naturale.......cann una enennanneeevomenennnnneeaneeeeeennneeeeemanna nete oennnneeeeommnnneeeenene 2.4.2. Forme de turism practicabile. 2.4.3 Stadiul de dezvoltare al turismului 2.4.4 Capacitatea de cazare existentă .....nnee nene nenenneneeneaeernennnnnaeennnnnnnne e omaneeneeeeemannnenememmmnanee 2.4.5 Cererea turistică „n.n enaneneennnneeeenanaaeananneonnnneeaeeeanaaeeananeeennnneeeanntenananeeemanetemenntet nete 2.4.6 Facilități turistice. 2.5.7 Elemente reprezentative ale orașului Târgu Neamț... 3. Priorităţi și direcții de dezvoltare 4. Conceptul de regenerare urbană| sustenabilitate „......naaanaannnneenne nene 5. Delimitarea zonelor de regenerare urbană de la nivelul Orașului Târgu Neamț. 6.1 Abordarea generală 6.2 Delimitarea zonelor de regenerare urbana a orașului Târgu Neamț . | Zona centrală Analiză situație existentă.........nun nana annnnneneneaaenennnneoneeenannneneaaeaaananannneeecenaneneeennnnnnneeneeemn antet Intervenţii propuse: ...... II Zona de agrement Analiză situație existentă Intervenţii PrOPUse: <<. anueaaaaenanneenaaaeenaeaeaneneeaaa ne enanananeeeannneeennneeeananeeanaeeaneeeenanenteemanntemantet II Gradina Publica „nn enuunanneeeeaeeenoneeeeneeneeaneeenaeeneoeaseenaneaaenaaeanatenetananeeneteanaantneeanenntennenaneeaneeaneaneen Analiză situaţie existentă... Intervenţii propuse: ..... IV Zona Funicular Analiză situație existentă Intervenţii propuse: V Obiectiv Promenada si pista de biciclete pe malul raului Ozana... nenea Analiză situație existentă intervenții POPUSe: <.nneaa nana enanaaeaaennaeannaeeanannanaaaeeanneeennnaateennnneenaneeane VI Statiunea Baile Oglinzi Analiză situație existentă... Intervenţii propuse: ....aeneneneneaeeee VII Zona Monument-Mausoleu al vanatorilor de munte | onoinui ARHITECȚILOR | __DIN ROMANIA 1. Contextul general 1.1 Rolul proiectelor de regenerare urbană Politica de coeziune reprezintă una dintre cele mai importante și / litici ale niunii Europene, având ca principal obiectiv reducerea decalajelor econo! ize, i i diversele regiuni și statele membre. Pentru atingerea obiectivel economică și ocuparea forței de muncă, au fost alocate bugete proiectelor. în cadrul proiectelor de regenerare urbană, bugetul estimat pentru perioada 2021-2027 este de aproximativ 0,5 miliarde euro. Proiectele de regenerare urbană integrată acoperă un spectru larg de intervenții şi de situaţii ce sunt complementare și sunt corelate cu programele de dezvoltare economico-socială și de mediu a localităţilor, precum și cu viziunea de amenajare a teritoriului și urbanism. Conform Legii 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările și completările ulterioare și a normelor metodologice de aplicare, delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni de regenerare urbană, este cuprinsă în Planul urbanistic general. Delimitarea se va face pe limite cadastrale și vor cuprinde zone omogene din punct de vedere funcţional, ce necesită implementarea unor operațiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situații: a) zone centrale; b) zone istorice; c) zone construite protejate; d) zone din mari ansambluri de locuit; e) zonelocuite de comunități defavorizate, inclusiv aşezări informale; f) zone de reconversie funcțională: situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate etc. Identificarea și delimitarea unui areal ca zonă de regenerare urbană se face pentru a orienta, prioritar pentru zona respectivă, finanţări și instrumente de intervenție dedicate. în conformitate cu Declarația de la Toledo (2010) la care au participat statele membre la nivelul Uniunii Europene, regenerarea urbană integrată “îşi propune să optimizeze, să conserve şi să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu construit, patrimoniu, etc.) față de alte forme de intervenţie în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată și conservată prin demolarea traumatizantă și prin înlocuirea restului întregului capital urban și — cel mai lamentabil -social”. Astfel, procesul de regenerare urbană trebuie să țină cont de identitatea și cultura urbană alături de elemente de bază ale regenerării, cum ar fi mobilitatea, protecția mediului și accesul la servicii și dotări. Problematica regenerării urbane este menţionată de mai multe documente de la nivel european, și anume: + Declarația finală a Conferintei Europene a Miniştrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului CEMAT (2007) la nivelul statelor membre, definește regenerarea urbană ca un "set de operațiuni destinate transformării bazei socio-economice a unor anumite zone urbane vechi în forme funcționale și spaţiale durabile prin atragerea de noi activități, noi firme, îmbunătățind mediul urban şi diversificând structura socială.” + Noua Agendă Urbană (2017) promovează, în contextul planificării și gestionării dezvoltării spaţiale urbane, planificarea expansiunilor urbane, prioritizând reînnoirea, regenerarea și modernizarea zonelor urbane. e Noua Cartă de la Leipzig (2020) prevede reducerea expansiunii urbane, prioritizarea neînnoirii și regenerarea complexă a zonelor urbane, inclusiv redezvoltarea siturilor industriale abandonate sau în ruină (tip „brownfield”) pentru limitarea impermeabilizării solului. + Pactul de la Amsterdam (2016) susţine regenerarea urbană a cartierelor defavorizate ca soluţie localizată pentru reducerea sărăciei urbane. e În Declarația de la București (2019) asumată de miniștrii responsabili cu dezvoltarea urbană din cadrul statelor membre UE este recunoscută importanța zonelor urbane de toate dimensiunile ca element cheie al coeziunii teritoriale, fiind palierul adminstrativ cel mai apropiat de cetățeni. La nivelul Uniunii Europene a fost subliniată nevoia unei dezvoltări urbane durabile și incluzive din punct de vedere social, care trebuie realizată într-o manieră integrată asupra problemelor orașului, în vederea reducerii disparităților și creșterii coeziunii socio-economice. În cadrul localităților urbane din România sunt necesare intervenții de regenerare urbană a zonelor, orașele confruntându-se cu disfuncţii rezultate în urma dezvoltării socio-economice din ultimele decenii. Dezvoltarea României se află în strânsă legătură cu dezvoltarea orașelor, o dezvoltare policentrică pentru susținerea întregului teritoriu național. Dezvoltarea orașelor poate fi încadrată în două perioade, în funcție morfologia țesutului construit, în perioada socialistă (înainte de 1989) și după această perioadă (între 1990 și prezent). Țesutul construit în prima perioadă este caracterizat de blocuri de locuit, în cadrul cărora, cea mai mare parte a spațiului public mineral este utilizată în scopul parcării automobilelor, spaţiile de relaxare, socializare sau petrecerea timpului liber pentru diferitele categorii de persoane fiind subjugate acesteia. Aceste zone sunt în prezent sufocate de suprafețe betonate, ocupate de parcări, garaje, chioșcuri, având efecte negative asupra sănătății, incluziunii și bunăstării populaţiei rezidente. În cadrul dezvoltărilor realizate după anul 1990, acestea sunt localizate de multe ori la periferia orașelor, aici apărând fenomenul de expansiune urbană. În lipsa unor reglementări stricte, aceste areale pot genera dezvoltări haotice, nesistematizate, cu acces îngreunat la infrastructura tehnico-edilitară sau de circulații. Din cauza dimensiunii, extinderea infrastructurilor în aceste areale generează costuri greu de suportat pentru autoritățile publice locale, acestea fiind de multe ori ineficiente. Totodată, sănătatea și bunăstarea locuitorilor este influențată de cantitatea și calitatea spaţiilor verzi din cadrul orașelor. La nivelul orașelor din România, suprafața medie de spațiu verde este de 18mi/locuitor, valoare inferioară mediei europene și normei naționale reglementate prin OUG 114/2007, aceasta fiind de 26m!|locuitor. Alte elemente componente ale mediului natural, care de multe ori rămân nevalorificare, sunt malurile râurilor/lacurilor. De multe ori, orașele se dezvoltă fără a proteja și valorifica potențialul oferit de cadrul natural existent. Dezvoltarea orașelor este relaționată cu evoluția demografică care la rândul ei este influențată de calitatea vieții dintr-un oraș. Oamenii preferă să locuiască în orașe civilizate, care oferă condiții bune de trai, acces la servicii și dotări necesare, cu un mediu urban sănătos și curat. Totodată, calitatea punctelor de interes ale orașelor precum zonele centrale, istorice, piețe, gări și autogări, etc., influențează major calitatea vieții locuitorilor săi și a atractivității localității. În multe dintre cazuri, autoritățile publice locale nu reușesc că își protejeze și valorifice patrimoniul construit, având bugete limitate. O altă problemă rezultată în urma evoluţiei orașelor este înglobarea zonelor industriale în țesutul urban construit. În urma acestor activități terenurile pot fi poluate și degradate. Astfel, regenerarea urbană cuprinde intervenții asupra condițiilor de viață, asigurând coeziunea și reducerea disparităților socio-economice a zonelor, având ca rezultat creșterea atractivităţii zonei pentru investitori și crearea de locuri de muncă. Ţinând cont că zonele urbane sunt considerate principalele motoare ale creșterii economice și a unei dezvoltări policentrice, procesul de regenerare urbană este unul imperios și complex, din punct de vedere al susținerii dezvoltării socio-economice al localităților. Astfel, regenerarea urbană este importantă din punct de vedere public și strategic, având rezultate pe termen scurt, mediu și lung. Orașele ar trebui să își pună în valoare punctele forte inerente, înglobate în țesutul lor dens și variat, iar regenerarea urbană ar trebui să reprezinte un instrument în inversarea tendinței actuale de expansiune. Totodată, regenerarea urbană trebuie realizată luând în calcul echitatea și interesele tuturor categoriilor sociale, în vederea evitării gentrificării. La nivel național, a fost stabilit modul în care proiectele de regenerare urbană pot și finanțate din fonduri nerambursabile și rolul autorităților publice locale în vederea elaborării și pregătirii proiectelor de regenerare urbană pe baza unor reglementări comune, care să asigure eligibilitatea acestora. Astfel, conform legii 350/2001, în Planul Urbanistic General sunt delimitate zonele în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană. Din păcate, Planurile Urbanistice Generale ale localităților din România nu cuprind ultimele dezvoltări și tendințele de dezvoltare generate de factori economici, sociali și politici, perioada de valabilitate a documentațiilor fiind de cele mai multe ori prelungită, iar procedura de avizare și aprobare a documentațiilor noi fiind de durată. Fără o reglementare care să acopere situaţiile în care regenerarea urbană poate soluţiona disfuncţiile existente, a cadrului necesar pentru elaborarea documentaţiilor aferente proiectelor de regenerare urbană finanțabile prin fonduri nerambursabile, administrațiile publice locale nu pot pregăti proiecte care să răspundă cerințelor impuse. Astfel, prin adoptarea Ordonanței de Urgenţă nr. 183 din 28 decembrie 2022 a fost stabilit cadrul general de finanțare din fonduri externe nerambursabile și modul în care domeniul de regenerare urbană urmează a fi finanțat din fonduri europene alocate în cadrul Programelor Operaţionale Regionale (POR) și stabilește etapele premergătoare depunerii de proiecte mature prin integrarea zonelor de regenerare urbană în planurile urbanistice și de amenajare, precum și prin elaborarea documentațiilor necesare. Activităţile care privesc regenerarea urbană sunt finanțabile din fonduri nerambursabile în cadrul politicii de coeziune din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) fiind considerate investiții în tranziția verde deoarece vizează îmbunătăţirea durabilității și a eficienței energetice, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și promovarea unei dezvoltări mai durabile și prietenoase cu mediul. Totodată, aceste proiecte includ măsuri complementare de mediu, guvernanţă locală, expropriere pentru cauză de utilitate publică, operaţiuni funciare, economice, sociale, culturale, educaţionale finanţate de la bugetul de stat sau local sau prin alte programe europene, cu menționarea surselor de finanțare, precum și prezentarea caracterului integrat, a succesiunii și coerenței implementării acestora. [...]