HCL 267/2015 Suceava adoptată

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI SUCEAVA Strategia de Dezvoltare Culturală şi Creativă a Municipiului Suceava 2015 — 2025 Versiune septembrie 2015 i , SA 200 e met a Onsuitiet Da GENESIS Proiect realizat de: Management Consulting Coordonator proiect Echipa de lucru Radu Bores Alexandra Galan . Ana Maria Hlaciuc Consultanţi internaţionali , | Ana Maria Macovei Susana Alonso Sampedro Bogdan loan Grudnicki Simon Newell Doru Vasile Bores Geanina Voroniuc (Herghelegiu) Expert IT Ioana Mădălina Zubaş Laurenţia Scurtu Constantin Sandu Stela Vasilica Vornicu “Ape ap. sauna 3 E C onostiteei Mulţumiri: Alexandru Nagy, Anca Greculeac (Colegiul Naţional Petru Rareş), Bobby Stroe, Bogdan Pavel (Rompeisaj SRL), Constantin Gorcea (Ordinul Arhitecţilor), Cezar Tomescu (Prof. Univ. Dr.), Daniela Dungeanu (Colegiul Naţional Petru Rareş), Emil Constantin Ursu (Muzeul Bucovinei), Gabriel Cărăbuş - Biblioteca Bucovinei „I.G.Sbiera”, Ioan G. Radu (Liceul cu Program Sportiv Suceava), Matei Vişniec, Roxana Pentiuc, Sanda Maria Ardeleanu (Deputat), Simona Maxim — Sibiu Jazz Foundation, Stela Alexandra Juduc, Ştefan Purici (Prof. Univ. Dr.) — Universitatea Ştefan Cel Mare Suceava, Vasile Baltag, Vlad Răchieru (Arh. Peisagist) Si ceilalți care au contribuit la crearea acestui document. Cuvâni Înainte Stimaţi Cetăţeni ai Sucevei, Suceava este un oraş cu o istorie bogată şi cu o moştenire culturală generoasă. Cu toate acestea, în lumea contemporană, cu problemele ei, se poate uita cu uşurinţă frumuseţea locului în care ne-am născut. Printr-o strategie de dezvoltare culturală a orașului Suceava, dorim să reamintim că această dimensiune trebuie să fie unificatoare, neumbrită de factori politici, de ambiţii sau neînţelegeri. Ce ne propunem nu este o reparaţie rapidă a situaţiei, sau o improvizație. În schimb, facem o invitaţie sucevenilor să privească viaţa culturală pe termen lung, să valorifice inteligenţa, creativitatea şi deschiderea către tot ceea ce este frumos, să se exprime artistic și să consume artă. Este în interesul tuturor ca Suceava să renască din punct de vedere cultural, ca cetăţenii, instituţiile publice, societatea civilă şi mediul de afaceri să asigure continuitatea şi dezvoltarea culturii pentru noi şi pentru generaţiile viitoare. Ţinta este clară: Suceava să devină un oraş care preţuieşte cultura, în care lumea doreşte să trăiască. Lungu Ion, Primar Cuprins 1. ÎNtrOGUCEre „anna aaa eaeae aan pe eeeaneaeeaeaneaneanaeaena na tanennantatee 3 1.1 Misiune, valori şi sustenabilitate .. 1.2 Evoluţia culturii în secolul 21 în contextul unei viziuni strategice ... 1.3 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Culturală şi Creativă a Municipiului Suceava.......... 7 2. Reperele culturale existente ale Orașului Suceava . 2.1 Moștenirea istorică şi patrimoniul istorie şi cultural existent 2.2 Viaţa culturală contemporană suceveană... eee nenea ceea anna 16 3. Direcţiile de dezvoltare ale sectorului cultural şi creativ. „20 3.1 Principalele infrastructuri culturale, nevoile şi potenţialul de dezvoltare.....................-.- 20 3.2 Domeniile culturale ale orașului, priorităţi, iniţiative şi programe .......mmacaun acneea eee 32 3.2.4 Arte VIZUALE... eee aaa ea one eea aaa ana tza 32 3.2.2 MUZICĂ „cena eta cenaenn nn aa aaa ana andante eneanaeneaannaenananaanee 34 3.2.6 Patrimoniul material... cenenaeneneee oana ere eennne nana anna 45 3.2.7 Patrimoniul imaterial .......mauauuneee nara neoane anna nea ae 48 3.2.8 Arta experimentală... 3.a Implicarea cetățenilor în viaţa culturală a orașului. 51 3.4 Rolul minorităţilor în viaţa culturală a Sucevei... near nenea 53 3.5 Dimensiunea europeană şi internaţională a culturii Sucevene .........annne nenea 57 3.6 Dezvoltarea legăturii dintre cultură și sectorul economic... nameno 60 3.7 Inovația educaţională, catalizator pentru cultură... neon rana aan nene 63 3.8 Suceava — oraş candidat pentru Capitală Europeană a Culturii 2021.mmeeae nana 67 4. Managementul strategiei culturale a orașului Suceava „mmm văi 4.1 Guvernanţa sectorului cultural - monitorizarea implementării strategiei ...............e me 71 4.2 Linii directoare pentru finanţarea culturii .... 4.2.1 Consideraţii preliminare privind finanţarea... nana neant 74 x» 4.3.2 Fonduri nerambursabile prin programul „Europa Creativă 4.2.3 Programe Operaţionale.....nn nana nenea eee nana aan ana anaeeneaan 4.2.4 Finanţări naţionale... nenea 84 4.2.5 Alte programe europene... 85 4.2.6 Finanţări rambursabile .. „88 4.3 Evaluarea programelor culturale... muncea „91 4.4 Bune practici și măsuri pentru continuitate culturală... nenea nene one 98 5. Concluzii și măsuri prioritare... aere aere ere eee 102 d pi 2 La = SHEFOETILRIE ae AS Asi 1, Introducere 1.i Misiune, valori şi sustenabilitate Misiunea acestui document strategic este de a facilita renașterea culturală a Sucevei şi eliberarea potenţialului creator prin trasarea unui cadru aplicat de lucru destinat atât autorităţilor care au responsabilităţi în administrarea şi guvernarea orașului, cât şi a societăţii civile şi a mediului de afaceri care susţin şi participă la viața culturală a orașului. Strategia, în ansamblul ei, va furniza instrumentele necesare pentru luarea unor decizii informate, coerente şi viabile, în sensul încurajării şi dezvoltării reale a sectorului cultural şi creativ cu impact asupra întregii dezvoltări a orașului, a creării unor oportunităţi noi și durabile pentru categorii extinse de cetățeni. De asemenea, va repera și va atrage atenţia asupra unor potenţiale zone de expresie artistică, în contextul unei moșteniri istorice mai mult decât valoroase și al existenţei unui patrimoniu cultural bucovinean inegalabil. Ținem să precizăm însă, că toate recomandările realizate în cadrul strategiei, propunerile de iniţiative, de activităţi sau de evenimente, precum şi principiile de management stabilesc un cadru general de implementare şi pot fi perfecționate sau ajustate, în funcţie de realitatea şi de necesităţile proiectelor culturale care vor fi începute şi derulate. Succesul implementării concrete a acestei strategii va fi resimţit ca o îmbunătăţire substanţială a calităţii vieţii culturale a cetăţenilor municipiului Suceava și a oaspeţilor acesiuia, pe care ni-i dorim a fi tot mai numeroşi. Strategia propusă pentru dezvoltarea culturală a Sucevei are ca fundament un set de valori, de principii, care vor impune, încă de la început, o anumită „ținută”, atât proiectelor şi propunerilor, cât și modului în care acestea se vor implementa, respectiv: % Principiul Întâietăţii Legii — Orice eveniment, manifestare, acţiune, proces sau instrument utilizat pentru atingerea obiectivelor din această strategie vor respecta Legislaţia Română şi Europeană, alături de orice instrucțiune specifică, normă mstodologică sau procedură. eu ste Recunoaşterea dreptului de participare la viaţa culturală - Fiecare individ sau comunitate are dreptul, ca acţionând liber, să-şi aleagă propria identitate, să își desfăşoare propriile practici culturale şi să se exprime liber, să cunoască şi să înțeleagă propria cultură, prin intermediul educaţiei indiferent de formă. De asemenea, orice individ are dreptul de a contribui la cultură prin creația de expresii spirituale, materiale, intelectuale, emoţionale ale comunităţii, precum şi la definirea, elaborarea şi implementarea politicilor şi deciziilor care au un impact asupra exerciţiului drepturilor culturale ale persoanei respective. « Egalitatea de Şanse — Orice proiect, iniţiativă, manifestare culturală sau activitate în sens larg, realizată în contextul strategiei de dezvoltare culturală a municipiului Suceava în perioada 2015 - 2025 va asigura participarea deplină a oricărei persoane interesate, indiferent de origine etnică, sex, religie, vârstă, dizabilități sau orientare sexuală. « Promovarea diversităţii culturale — Viaţa culturală a Municipiului Suceava va încuraja promovarea diversităţii, a dialogului intercultural și a înţelegerii dintre cetăţenii diferitelor state sau comunități europene sai: internaţionale. “ Valorificarea şi protejarea patrimoniului cultura! local - Participanții la viaț culturală trebuie să respecte, să conserve și să valorifice patrimoniul cultural tocai şi s asigure moştenirea către următoarele generaţii. 2 iz) o . Protejarea intereselor cetăţenilor - Orice demers de susţinere şi punere în aplicare a strategiei de dezvoltare culturală trebuie să respecte interesele cetățenilor. A ră Că Principiul eficienţei utiiizării resurselor - Orice demess cultural sau administrativ referitor la implementarea strategiei de dezvoltare culturală a Municipiului Suceava va utiliza resursele în mod eficient. Includem aici şi folosirea, în cât mai mare niăsură, a produselor şi a materialelor de tip ecologic, reciclarea lor acolo unde este posibil. Sustenabilitatea vieţii culturale a Municipiului Suceava se referă la continuitatea activităţilor şi demersurilor culturale locale, dincolo de evenimente excepționale sau împrejurări favorabile. Pentru a avea o viaţă culturală sustenabilă, Suceava trebuie să dispună de un număr de organizaţii de cultură private active, să prezinte ajocări bugetare satisfăcătoare şi, preferabil în creştere pentru sectorul cultural, atât din partea administraţiei și a instituţiilor publice, dar și din partea societăţii civile şi a mediului de afaceri. De asemenea, corelarea dintre creșterea cheltuielilor cu şi pentru cultură de către cetățeni şi creşterea veniturilor constituie un piiternic indicator de sustenabilitate al vieţii culturale. Un alt aspect relevant este, de asemenea numărul de persoane implicate în sectorul cuiiural, atât angajaţi sau voluntari, dar și artiști locali sau atraşi din alte zone. Esenţială este constituicea unei echipe de implementare a strategiei prin coopiarea unor persoane instruite, cu experienţă, care înțeieg rolul culturii în societate şi au capacitatea. de a percepe spiritul Bucovinei în esență, care să observe, să gândească, să aibă viziune, să ajungă la un consens, să organizeze, dând orașului o identitate culturală autentică, o estetică coerentă, prin: e revelarea istoriei și a patrimoniului locaj; e respectarea unei arhitecturi comune pentru construcţiile și spatiile comerciale noi (inclusiv pentru zonele de reclamă); e eliberarea energiilor creatoare ale orașului, transformarea culturii (sub toate formele sale: muzică, teatru, film, operă, pictură, sculptură, literatură, etc.) în element de zi cu zi a vieţii Sucevei; e consolidarea, pentru locuitorii Sucevei, a sentimentului apartenenţei la un oraş care le e prieten şi cu care se mândresc. De altfel, accesul la cultură e garantat în România de însăși Constituţia: „(1). Accesul la cultură este garantat, în: condiţiile legii. (2). Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. (3). Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturaie, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor ultrale şi artistice ale României în lume."(art.33) GE pă iuţia culturii în secolul 21 în contextul unei viziuni strategice Cuvântul „cultură” ne duce în Grecia antică, unde oratorul Cicero defineşte cultivarea sufletului — „cultura animi” ca o metaforă pentru dezvoltarea sufletului filozofic pentru a atinge cel mai înalt ideal uman, În contextul modern, sensul cuvântului cultură nu mai asumă atingerea perfecțiunii prin filozofie, dar se referă la modurile în care omul își depășește condiția barbară. Din acest motiv, cultura, sau mai degrabă fenomenul cultural nu este ceva dincolo de posibilităţile omului, ci dimpotrivă, este o consecinţă directă a acţiunilor lui, se întreţine, se perfecţionează, se multiplică şi se perpetuează. Privind cultura în acest fel, devine evidentă legătura extrem de strânsă cu calitatea vieţii omului. Viaţă culturală a unui oraș este catalizatorul bunăstării şi al evoluţiei acestuia, conferă sens, adâncime, identitate, sentimentul de „a aparţine” şi „a fi împreună”. Ca şi omul, cultura este un organism a cărei viaţă se transformă prin: creștere, evoluţie, involuţie, revoluţie, inovaţie, renovare, împrumutare, copiere, reformare, osmoză, difuzare și alte procese, de la cele mai subtile la cele mai evidente. Secolul 21 marchează o schimbare culturală globală în numeroase direcţii, iar schimbarea în sine, modul în care se testează limitele a ceea ce se consideră artă, modul în care tehnologia afectează viaţa şi identitatea oamenilor și diferenţele în esența comunicării dintre persoane nu sunt o surpriză. Ceea ce se remarcă în procesul evolutiv al culturii secolului 21 este diversitatea instrumentelor prin care se naşte cultura, prin care se manifestă şi se transmite. Dintre acestea, vom enumera câteva, care au relevanţă deosebită în conceperea unei viziuni strategice privind dezvoltarea sectorului cultural. - Internetul. Ca o reţea de reţele prin care se conectează miliarde de dispozitive în lume, la care participă o diversitate enormă de entităţi private, publice, academice, guvernamentale. Internetul a schimbat modul în care se fac afacerile, modul în care se livrează servicii, inclusiv cele guvernamentale, și implicit, tot ceea ce înseamnă cultura. Din acest motiv, orice iniţiativă culturală trebuie să trateze utilizarea Internetului ca pe o prioritate şi nu ca pe un instrument opţional. Creșterea vitezei de transfer permite livrarea de conţinut în timp real către o audienţă cât mai largă, iar infrastructura de comunicaţie în sine permite conectarea în multiple moduri a participanţilor la viața culturală. Împreună cu alte tehnologii cum ar fi sisteme de localizare prin GPS sau funcţionalităţi NEC, Internetul poate să amplifice modul în care se consumă şi se creează cultura, oferă opţiuni de interacțiune care nu erau disponibile în trecut, oferă vizibilitate şi prezintă o formulă de promovare. Pe lângă toate acestea, pentru scopul unei strategii de dezvoltare culturală, internetul reprezintă un instrument ideal pentru feedback, în sensul în care se va putea monitoriza participarea la acţiuni, dorinţele cetăţenilor și rezultatele obținute. Dacă sunt utilizate cu inteligenţă, instrumentele oferite de internet permit o soluţie economică şi eficientă de evaluare a calităţii programelor culturale şi chiar adaptarea acestora pentru a maximiza impactul. Utilizarea acestor instrumente implică şi o serie de încercări în implementarea unei strategii culturale. Deşi cultura digitală derivă din conceptul tradiţional de cultură, există diferenţe semnificative. Dacă într-o cultură non-—cibernetică ar fi dificil de vorbit despre o 4 Near Field Communication — un set de protocoale care permite dispozitivelor electronice sa comunice prin apropierea lor la o distantă tipică de 10 cm sau mai puţin. ENg Oa cre saattie 0) Consumiat cultură singură de tipul unui monobloc, opusul se poate spune despre cultura cibernetică. Ar fi problematic să căutăm un singur lucru care esie cultura cibernetică. O altă încercase este modul în care se dezvoltă identitatea şi, implicit și derivati, încrederea în absenţi interacțiuni fizice directe. Spaţiul virtual va împinge entitatea cudiurală să ia o serie de decizii: Anonim sau Cunoscut? Conectat la o identitate fizică sau doar ia o identitate digitală? Sistemul de comentarii este complet necenzurat sau cenzurat şi în ce măsură Orientarea doar către feedback pozitiv sau către feedback mixt? o La - Tehnologia. Pe lângă instrumentele legate de intermet, amintite succint anterior, evoluţia culturală pentru următoarea perioadă va îi influențată de apariţia unor tehnologii noi şi de un grad tot mai mare de disponibilitate a diteritelor echipamente, soluţii tehnice sau dispozitive. Dincolo de faptul că este evident că tot ce înseamnă tehnologie a schimbat gustui şi percepţia pentru cultură, fenomenul de dezvoliare tehnologică are atât conotaţii pozitive cât și negative. Pe de o parte, tehnologia generează un scurt circuit mintal prin eclipsarea unor forme tradiţionale, precum lectura. Oamenii renunţă la contactul fizic de socializare în favoarea căilor digitale, cenzurate și filtrate, pierzând în acest fel spontaneitate. Deoarece multe din tehnologii oferă gratificaţie imediată, extrem de accesibilă şi în reprize scurte, consumatorii de conținut cultural pierd treptat şi subtil din capacitatea se a asimila fenomene mai complexe. înctusiv răbdarea sau fereastra de atenţie au de suferit, existând numeroase studii ştiinţifice care documentează acest fenomen. Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologiei oferă noi instrumente de creaţie și consum artistic şi cultural. Soluţii de tehnologie virtuală (Oculus Rift) sau de proiectare cu ajutorul hologramelor, de exemplu, permit livrarea conţinutului cultural într-un mod spectaculos, asigurând atât intensitatea trăirii pe partea receptoare, cât și expansiunea posibilităţilor de expresie a creatorilor. De asemenea, tehnologia a facilitat accesul la cultură şi prin aceasta a creat un context mai larg. Librăria culturală este deschisă globai, 24 de ore din 24 și accesibilă oricui. Organizațiile culturale trebuie să faciliteze interacțiune și accesibilitate, într-o lume în care tot mai mulţi consumatori sunt digitali. - Noile discipline. De-a lungul timpului, fiecare nouă formă de expresie ariistică sau fiecare canal nou de cultură a avut scepiici și susținători. În fazele incipiente ale cinematografiei, criticii vechi disputau potenţialul ca fihmul să fie considerat artă, însă azi sunt puţini cei care nu ar admite că filmul poate fi o formă de exprimare artistică, mai ales atunci când este realizat din considerente estetice şi nu pentru a deveni un succes din punct ce vedere comercial. Chiar şi aşa, filmul face parte din cultura contemporană, indiferent de calităţile artistice şi acelaşi lucru se poate spune şi despre noile domenii de exprimare digitală precum cultura cibernetică în ansamblu şi în mod specific domenii precum jocurile pe caiculator. Acestea din urmă includ adesea acte de creaţie şi implicarea unor artiști care să genereze digital un mediu vizual, un cadru sonor şi un scenariu sau o poveste. Derivaţiile culturale și economice sunt extrem de interesante întrucât dimensiunea fenomenului a luat o amploare dificii de prezis în trecut. Dintr-o subcultură de nişă, cu puţini membri persoane fizice pasionate, de regulă specialişti în domeniile informaticii, în doar 30 de ani acest sector a devenit un fenomer global, o industrie de miliarde de dolari. Tot mai des competiţii între jucători poartă emblema de sport electronic sau „e-spori” şi atrag milioane de participanţi ajungând chiar să fie difuzate pe televiziuni de cablu. Acest fenomen cultura! este interesant şi prin faptul că atrage o economie digitală înfloritoare și reprezintă o oportunitate de a valorifica interesele tinerilor şi de a susţine şi promova alte sectoare culturale. - Conexiunea cu mediul de afaceri. Conţinutul artistic aferent oricărei viziuni de dezvoltare a culturii are în principal o ţintă artistică, respectiv transmiterea unui mesaj, stabilirea unor simboluri, expunerea unor valori şi nu este creat pentru a realiza profit comercial. De altfel, natura artei este adesea experimentală, respinsă de mase sau dimpotrivă, de o valoare universal acceptată. Chiar și dacă frumuseţea este în ochiul privitorului, cuantificarea monetară a unui produs artistic este un subiect care naște multe dezbateri. Cu toate acestea, contextul cultural în ansambiu depinde mult de resurse. O viaţă culturală activă presupune alocarea de resurse şi gestionarea lor, dar în acelaşi timp generează resurse şi susține economia. Se perpetuează ideea eronată că pentru cultură suni necesari sponsori sau un efort care nu are randament în sensul unei investiţii. În fapt cultura este, o subcomponentă a vieţii economice, iar efortul financiar trebuie considerat şi tratat c [...]