HCL 56/2018 Socol adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN COMUNA SOCOL CONSILIUL LOCAL 327365 - Socol, CUI 3227220, tel/fax: 0255544841, 0255544814, email: primariasocol(îyahoo.com, web: primariasocol.ro ROMÂNIA HOTĂRÂREA nr. 56 / 29.11.2018 privind actualizarea Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor ( PAAR) Consiliul Local al Comunei Socol, întrunit în şedinţa ordinară din data de 29.11.2018, fiind prezenţi consilieri locali; Analizând: > Expunerea de motive la proiectul prezentei hotărâri; >» Proiectul prezentei hotărâri; >» Raportul Compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Comunei Socol la proiectul prezentei hotărâri; > Avizul Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Socol la proiectul prezentei hotărâri; În baza următoarelor prevederi: > Art.10 lit.d din Legea nr.481/2004 privind Protecţia civilă, republicată , actualizată, de prevederile Ordinului Adminisratiei Publice nr.132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiza si acoperire a riscurilor si a Structurii- cadru a Planului de analiza si acoperire a riscurilor În temeiul prevederilor. > Art. 36. alin. (1) şi alin. (9) şi art. 45 alin. (1) al Legii nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, republicată şi actualizată; Cu // voturi „pentru”, _——_voturi „împotrivă”,____ voturi „abţineri”, HOTĂRĂȘTE Art.1. Se aprobă actualizarea Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor conform anexei nr. |, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. Primarul Comunei Socol şi compartimentul financiar-contabil din cadrul aparatului de specialitate al Primarului vor asigura ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri. Art.3. Secretarul Comunei Socol va asigura comunicarea prezentei hotărâri conf. legii. ȚIHIRIGĂ ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN COMUNA SOCOL CONSILIUL LOCAL APROBAT în ședința C.L. prin Hotârîrea nr./ 7 / 29.11.2018 Preşedinte de şedinţă PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR 2018 Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor aprobat în şedinţa Consiliului local din 29.11.2018 CAPITOLUL 1 Dispozitii generale SECTIUNEA 1-a Definitie, scopuri, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din comuna SOCOL, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel local, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalţi factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor, - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenţie în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgență; - optimizarea resurselor (forțelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECTIUNEA a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor 4 Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activităţii de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic şi /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic” al judetuluiCaraş — Severin. Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte forţe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilităţile cetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într- o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanță a gravităţii şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoaşterea şi aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgență privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgență; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum și la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. Consiliul local şi primaria Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi şi structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanțarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficiență în conformitate cu criteriile minime de performanţă; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre; - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgență şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înfiinţează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - Alien nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgență; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite şi condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; -coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgență. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: - să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; - să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forţelor proprii de intervenţie; - să permită inspecția autorităților competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referinţă -L nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor -Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgență. -Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. - H.G nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiil serviciilor de urgenţă profesioniste. ă - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcționarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei și Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. -L nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a” a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic -Ordinul comun nr. 1995/1 160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. - Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor ine şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV - TERITORIALE 2.DESCRIEREA ZONEI DE COMPETENTA 2.1.Aspecte administrative Comuna Socol se întinde pe o suprafata totala de 4.752 ha, din care: -teren intravilan — 390 ha; -teren extravilan- 4.363 ha. Din suprafata totala de teren agricol este: arabil — 2.380 ha; pasuni — 1983 ha; alte terenuri — 120 ha; ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA Analiza riscurilor cuprinse în Schema cu riscurile teritoriale trebuie sa permita cunoasterea mecanismelor si conditiilor de producere/ manifestare, amploarea si efectele posibile ale acestora. Din punct de vedere al protectiei civile, riscurilor non-militare pot fi clasificate în riscuri naturale si tehnologice care, la rândul lor, pot fi transnationale, zonale, judetene si locale. Riscurile naturale cuprind totalitatea fenomenelor naturale periculoase în cadrul carora parametrii de stare se pot manifesta în limite variabile de instabilitate de la normal catre pericol, datorate: pamântului (Cutremure, alunecari de teren, avalanse), apei (inundatii, ninsori abundente), aerului (furtuni, uragane, taifunuri), variatiilor de temperatura (înghet, seceta, canicula), alte evenimente neprevazute (epidemii, epizootii). Riscurile tehnologice cuprind totalitatea evenimentelor datorate actiunii umane, involuntare sau intentionate, care confera elementelor infrastructurii probabilitatea de a functiona în limite cuprinse între normal si periculos pâna la dezastre cu efecte distructive asupra sigurantei cetatenilor, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu. Din punct de vedere al ariei de manifestare riscurile pot fi clasificate astfel: -Riscurile naturale si tehnologice transnationale sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul a doua sau mai multe state. -Riscurile naturale si tehnologice zonale sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul a doua sau mai multe judete. -Riscurile naturale si tehnologice judetene sunt acele riscuri care, datorita evolutiei lor, ameninta teritoriul unui singur judet (doua sau mai multe localitati). -Riscurile naturale si tehnologice locale sunt acele riscuri care, ca urmare a evolutiei lor, ameninta teritoriul unei singure localitati). Scopul si conceptia asigurarii masurilor de înstiintare, avertizare si alarmare Pentru diminuarea efectelor riscurilor sunt necesare masuri ferme si oportune. Amânarea lor va accentua numarul si formele de manifestare ale riscurilor si va mari costul actiunilor viitoare. Pentru a raspunde adecvat la întreaga gama de riscuri trebuie sa dispunem la timp de fortele si mijloacele necesare, cu un înalt nivel al capacitatii actionale. Înstiintarea, avertizarea, prealarmarea si alarmarea se realizeaza în scopul evitarii surprinderii si a luarii masurilor privind adapostirea populatiei, protectiei bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare. Înstiintarea reprezinta activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate catre autoritatile administratiei publice centrale sau locale, dupa caz, si cuprinde: - înstiintarea despre iminenta produce [...]