HCL 29/2020 Socol adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN COMUNA SOCOL CONSILIUL LOCAL 327365 - Socol, CUL 3227220, tel/fax: 0255544841, 0255544814, email: primariasocol(yahoo.com, web: primariasocol.ro HOTĂRÂREA NR._-7_/30.06.2020 privind aprobarea Statutului Comunei Socol, judetul Caras Severin Consiliul Local al comunei Socol, întrunit in şedinţa ordinară din data de 30.06.2020, fiind prezenti __//_ consilieri locali, Văzând referatul de aprobare la proiectul de hotărâre, Luând in considerare rapoartele comisiilor de specialitate ale Consiliului Local, precum si raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, Anuntul nr.1463/21.05.2020 pentru dezbaterea publica a Proiectului de hotarare privind aprobarea Statutului Comunei Socol, judetul Caras Severin, Procesul verbal de afisare nr.1462/2 1.05.2020 a Proiectului de hotarare , În temeiul art.104, art.129 alin.2 lit.a si alin.3 lit.a si art.lalin.2 lit.a din Anexa nr.l la O.U.G.nr.57/2019 privnd Codul Administrativ, Cu _$ voturi „pentru”, 2. voturi împotrivă”, F, voturi „abţineri”, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Statutul Comunei Socol, judetul Caras Severin, conform Anexei care face parte integranta din prezenta hotarare. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează primarul comunei Socol. Art.3. Prezenta hotărâre intră în vigoare si se comunică în conformitate cu prevederile legale. PRESEDINTE DE SEDIN Cons.Ivan Velimirovici CONTRASEMNEAZA SECRETAR GENERAL, 25 ici aci 4 ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN COMUNA SOCOL CONSILIUL LOCAL 327365 - Socol, CUI 3227220, tel/fax: 0255544841, 0255544814, email: primariasocol(2 yahoo.com, web: primariasocol.ro Anexa 1 la H.C.L. nr.22 din 30. 4.00): STATUTUL COMUNEI SOCOL JUDEȚUL CARAŞ - SEVERIN 2020 1. DISPOZITII GENERALE În conformitate cu prevederile art. 104 din OUG 57/2019 privind Codul administrativ s-a elaborat prezentul statut. In conformitate cu Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativ teritorială a României, republicată, actualizată, teritoriul României este organizat în unităti administrativ teritoriale: judetul, si comuna. Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populatia rurală unită prin comunitate de interese traditii, fiind alcătuită din unul sau mai multe sate în funcfie de conditiile economice, social-culturale, gegrafice demografice. Prin organizarea cornunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală ii gospodărească a localitătilor rurale. Satul în care îsi au sediul organele de conducere ale comunei sunt sate-resedintă. Cornuna Socol, ca unitate administrativ-teritorială a judetului Caraş - Severin are în componentă cinci sate, respectiv: Socol, ( resedință de comuna), Câmpia, asezat la 5 km distantă de satul Socol, Pârneaura, aşezat la 2 km distantă de satul Câmpia, Zlatiţa aşezat la 2 km distantă de satul Pârneaura, Baziaş, asezat la 6 km distantă de satul Socol Comuna Socol, ca unitate administrativ-teritorială a judetului Caraş -Severin este persoană juridică de drept public cu capacitate juridică deplină care deţine un patrimoniu propriu format din domeniu public şi privat, exercitându-şi în conditiile legii autoritatea pe teritorul comunei delimitat prin lege. Administratia publică locală reprezintă totalitatea activitătilor desfășurate în regim de putere publică, de organizare a executării si de executare în concret a legii de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local. Principiile generale aplicabile administratiei publice sunt : principul legalitătii principiul egalitătii, principiul transparentei, principiul proporţionalitătii, principiul satisfacerii interesului public, principiul impartialitătii, principiul continuitătii, principiul adaptabilităţii. Administratia publică locală din unitătile administrativ-teritoriale se organizează şi functionează în temeiul principiilor generale ale administratiei publice sus amintite si a principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum a următoarelor principii specifice: principiul descentralizării, principiul autonomiei locale, principiul consultării cetătenilor în solutionarea problemelor de interes local deosebit, principiul eligibilitătii autorităților administratiei publice locale, principiul cooperării, principiul responsabilitătii, principiul constrângerii bugetare. Aplicarea principiilor prevăzute nu poate aduce atingere caracterului de stat național, suveran independent, unitar indivizibil al României. Autonomia locală definită ca flind dreptul capacitatea efectivă a autoritătilor administratiei publice locale de a solutiona de a gestiona, în numele în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în conditiile legii, autonomie locală care se exercită de autoritălile administratiei publice locale ii nu aduce atingere posibilitătii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetătenilor la treburile publice, în conditiile legii. 2 Autonomia locală este numai administrativă financiară, fiind exercitată pe baza si în limitele prevăzute de lege si priveşte organizarea, funcționarea, competența atribuţiile autorităților administratiei publice locale, precum gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei si garantează autoritătilor administratiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă initiative în toate domeniile, cu exceptia celor date în mod expres în competenta altor autorităti publice. Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice din comune, oraș, municipii autoritățile administratiei publice de la nivelul judetului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității, cooperării, solidaritătii, egalității de tratament responsabilitătii. In relatiile dintre consiliul local si primar, precum îi între autoritățile administratiei publice din comuna ii autoritățile administrației publice de la nivel judelean nu există raporturi de subordonare, în relatiile dintre acestea există raporturi de colaborare. Structurile asociative ale autoritătilor administratiei publice locale sunt: Asociatia Comunelor din Romania, Asociatia Oraşelor din România, Asociatia Municipiilor din România, Uniunea Natională a Consiliilor Judetene din România, alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii. Asezarea geografică Comuna Socol este asezata in depresiunea raului Nera unde este cea mai importanta suprafata agricola a comunei si se intinde pana la poalele muntilor Locvei. Muntii Locvei au altitudinea maxima de 545,7m in varful Poiana Lisa, coborand treptat pana in valea Nerei si a Dunarii, si sunt alcatuiti din doua zone distincte , o zona cristalina cu intruziuni granitice in partea vestica si o zona sedimentara calcaroasa in partea vestica. In zona de varsare a Nerei in Dunare este localizata Rezervatia Naturala Balta Nera- Dunare facand parte din Parcul Natural Portile de Fier. SOLUL. este fertil, format in cea mai mare parte din cernoziom levigat , brun roscat de padure iar in Lunca Nerei de tip aluvionar . In Balta Nerei solul este format dintr-un strat de humus brut , material turbos si material pamantos si face parte din categoria solurilor hidrice nedrenate. Clima este temperat continentala cu nuante sudmeditareniene caracterizata de ierni blande datorita influentei maselor de aer cald din Marea Mediterana. Precipitatiile sunt caracteristice tipului mediteranian cu maxime, de regula, in luna mai si minime in octombrie. Temperature medie anuala este de 9-10" C, cu media in luna ianuarie de 0-1* C, iar in luna iulie de 210 C, minimele nefiind niciodata mai mici de-15* C si maximele mai mari de 38* C. Prima zi de inghet este intodeauna dupa 1 decembrie, iar ultima in jurul lui 1 aprilie. Circulatia atmosferica este departajata pe anotimpuri;invaziile de aer rece 3 vin iarna din est , iar cele din nord-vest se resimt prin precipitatii bogate. Caracteristica zonei este vantul COSAVA care bate toamna tarziu si iarna cu viteze cuprinse intre 90-120km/ora, in rafale puternice si calde .Media anuala a precipitatiilor este de 800 la 1000mm.Ninsoarea completaza precipitatiile, numarul anual de zile de ninsoare fiind de aprozimativ de 30. Prima zapada cade de obicei in luna decembrie iar ultima la sfarsitul lunii februarie, grosimea medie a stratului de zapada in iernile cele mai abundente este de 20-30cm. In noiembrie si aprilie apar de obicei brume, cu efecte nefaste asupra culturilor (controlate prin focuri fumigene in interiorul livezilor). In mai-august uneori cade grindina, avand deasemenea efecte extreme de negative asupra culturilor. FLORA-asezarea comunei a impus o structurare a florei caracteristica dealurilor si a vegetatiei ierboase , fiind reprezentata in principal de firuta, golomatul, paisul, macesul, porumbarul, pelinul, laptuca etc. Dintre plantele lacustre se remarca;lintita, trestia, piciorul cocosului si salcia, iar dintre arbori; fagul, salcamul, plopul, dudul. carpenul, arinul, liliacul de banat, alunul turcesc, liliacul salbatic, teiul, frasinu bradul, cornul, artarul de banat, garnita, pomii fructiferi si chiar smochinul (in gradinile din intravilane). O insemnata parte a dealuri;lor este ocupata de vii si livezi E de pomi fructiferi ( indeosebi pruni, caisi, piersici, gutui ). FAUNA- prezinta si ea o tendinta de diversificare determinata de conditiile de mediu specifice, Speciile de pasari cele mai raspandite sunt reprezentate de; ciocarlan, graurul, pitigoiul, prigorul, turturelele, prepelitele, fazanii, berzele( acum 4-5 ani fiind vazut si un exemplar de barza neagra), iar cele lacustre de ; rate si gaste salbatice, lisite, starci, egrete , cocostarci, cormorani, pescarusi etc. Din cadrul mamiferelor se intalnesc; vulpi, lupi, iepuri, mistreti, bursuci, vidre, nutrii, tapi, caprioare si uneori Chiar cerbi carpatini. Fauna piscicola este diversificata fiind reprezenta predominant de salaul,stiuca, cega_ crapul „carasul si somnul. Insectele sunt reprezentate prin: greieri, cosaşi, coropişnite, lăcuste, carabuși, gândacul cartofului. RESURSE NATURALE. sunt reprezentate prin agregate minerale( nisip, balast)- Care se extrag din albia majora a raului Nera si malul Dunarii. Deasemenea o importanta majora o constituie piatra bruta care se poate exploata din cariera Ribis. Fondul cinegetic bogat in vanat si fondul piscicol cu diverse speci de peste reprezinta o bogatie importanta a zonei. Fondul forestier cu diverse esente de lemn este o alta bogatie naturala a comunei. IX Căi de acces Caile de legatura ale comunei Socol cu alte localitati sunt drumurile judetene si nationale. Drumul national DN 57A se intinde pe o lungime de 9 km pe raza comunei Socol. Prin drumul national DN 57 A este asigurata legatura cu localitatile Pojejena, Moldova-Noua, Orsova. Drumul judetean DJ 571 C se intinde pe o lungime de 12 km si asigura legatura cu comuna Naidas. Legatura Comunei Socol cu Comuna Pojejena se mai face, pe o lungime de 5 km si prin drumul comunal DC 111. Comuna Socol nu dispune de legaturi feroviare. Cea mai apropiata gara este gara Racasdia la o distanta de 40 km de localitatea Socol. Accesul in oras si in imprejurimi se face prin intemediul curselor de autobuze ( curse regulate-Socol-Resita; Socol-Timisoara) . Drumul national 57A se prezinta in stare buna fiind intretinut periodic. Drumul judetean 571 C a fost modernizat „fiind asfaltat pe o distanta de 22 km (Socol-Naidas), dar nu este prevazut cu rigole laterale de scurgerea apei. Străzi Pe raza comunei străzile se află intr-o stare relativ bună, majoritatea sunt asfaltate sau pietruite. După ce vor fi finalizate lucrările de instalații apă şi canalizare se vor asfalta si celelalte străzi din comună. Istoric Comuna Socol, face parte din grupul celor mai vechi asezari din Clisura Dunarii . Primul document care atesta existenţa localitații este un act oficial papal denumit „Bula Papala,, din anul 1367. In decursul vremii localitatea a avut mai multe denumiri. In anul 1472 apare sub denumirea de SOLMOS, in anul 1717 de SZAKOLLOVITZ, in anul 1722 de SZAKOLOVECZ, in anul 1829 de ZSAKOLOVASZ, in anul 1840 de SAKOLOVACZ, in anul 19llde NERA SOLYMOS. Abia in anul 1920 apare denumirea oficială in limba româna de SOCOL, care se pastrează si in zilele noastre. Denimirea localitații dupa cercetatorul român Vasile Ioniţa provine din cuvantul sârbesc „Socol” ce in traducerea in limba româna inseamnă soim asemanator cu denimirea documentara de „SOLOMOS”. DELIMITAREA TERITORIULUI Comuna Socol este situată in partea de sud-vest a Banatului şi a Judeţului Caraş- Severin la poalele Carpaţilor Meridionali (Muntii Locvei) si se intinde pâna la bazinul Dunării şi a Nerei care delimiteaza natural frontiera de stat cu Serbia. Comuna este situată pe malul stăng al Nerei, pe o lungime de 22 Km din amonte si pana la varsare in Dunare,cât si pe malul Dunarii, între km fluvial 1062-1075, inconjurată la nord de 5 piemonturi ale caror inălţimi nu depaşesc 300 metrii, altitudinea zonei osciland intre 78-110 m de la nivelul mării. Comuna Socol se află la intersecţia meridianului 21%2230” Longitudine estica cu paralela 44*51*30” latitudine nordică, se invecineaza in partea de sud- vest si nord cu Serbia, in est cu comuna Pojejena si in partea de nord cu comuna Naidaş. Cel mai apropiat oraş este la 35 km, Moldova-Noua, oraşul Oraviţa este la 49 de Km iar Municipiul Resiţa , reşedinţa de judeţ se află la o distanta de 102 km. Cel mai apropiat punct vamal este Naidaş la 22 km., iar păna la punctual vamal Moldova- este o distanţa de 33 km. UNITAȚI ADMINISTRATIVE COMPONENTE Socol este localitatea de reşedinţa a comunei iar satele componente sunt Bazias, Câmpia, Pârneaura, si Zlatiţa. Localitatea Socol Satul Socol, reşedinţa a comunei cu acelaşi nume face parte din grupul celor mai vechi aşezări din clisura Dunarii. In decursul vremii localitatea a avut mai multe locaţ. si denumiri. Prima locaţie apare la circa 4 kilometrii nord-vest de actuala vatra a satului, aşezare sub denumirea Ocrugliţa ridicată în secolele X-XI. A doua locaţie apare la circa 3 kilometri sud-est de actuala vatra a satului, asezare sub denumirea de Kamendin, despre care se aminteste in jurul anilor 1690-1700. Din izvoarele existente se poate deduce ca ambele asezări Ocrugliţa si Kamendin au reprezentat bazele noii localitaţi începând dupa anul 1700 si despre care se cunoaste ca au existat 26 de gospodarii. Locuinţele sunt dispuse de-a lungul strazilor, in general fără etaj si orientate cu faţa spre strada. Străzile sunt largi având o lăţime de 20-30 m. Prin faţa caselor sunt amenajate trotuare cu latimea de 1-1,5 m construite din beton. Reteaua drumurilor in intravilan este de tip rectangular, existand 3 strazi paralele si una perpendicular pe DN 57 A, lungimea acestora fiind de aproximativ 4,7 km., din care 3,7 km sunt din pământ si acoperite cu pietriş. Drumurile sunt marginite de sanţuri pentru evacuarea apei. Drumurile din extravilan ( denumite in continuare drumuri agricole) pornesc de la periferia localitatii si trec pe langa parcelele agricole, cumuland o lungime totala de 50,7 km. Localitatea Baziaş Satul Baziaş este asezat in partea de sud —est a localitati Socol. Cănd spui Baziaș iţi aduci aminte de doua lucruri invăţate la scoala La Baziaş intră Dunarea pe terirtoriul Romanie, la Baziaş s-a construit si a ezistat una dintre primele căi ferate din România. Istoria sa se împleteşte cu cea a Mănastiri Sfântul Sava ctitorita in secolul XII. Istorici spun ca mai inainte a fost construita Mănastirea iar apoi satul, unde au fost adusi lucratori care sa munceasca pamanturile manastirii.A cestea au primit cate un loc de casa si gradina si lor li s-a acordat dreptul de a-si duce animalele la pasunat, de a taia lemne din padurile manastiri si au fost scutiti pentru o vreme de impozite.Din nefericire incursiunile armatei turcesti au avut influente negative asupra asezarii, dat 6 fiind faptul ca sateni (prneaurii) erau fie ucisi in lupte fie luati prizonieri laolalta cu călugarii. Dupa ce Banatul a trecut in anul 1718 sub stapanirea austriaca si dupa organizarea Confinului de granite dea lungul Fluviului Dunarea multi dintre sateni prefera sa se inregimenteze in Regimentul II sarbo-roman. In anul 1795 Baziasul devine port important la Dunare. Importanta sa economica creste puternic mai cu seama dupa construirea liniei de cale ferata inceputa in anul 1847. Primul tren a plecat din calea asezari pe | noiembrie 1856. In anul 1860, Baziasul avea si un Oficiu Vamal, in aceasta perioada localitatea cunoscand cea mai puternica dezvoltate din istoria sa. In Bazias functiona un hotel cu cazinou, astfel devenind un loc atractiv de recreere. In aceasta perioada populatia numara 516 locuitori. Din nefericire, in prezent, aceasta asezare traieste doar prin istorie, regimul comunist retezandui orice speranta de viitor. Localitatea Campia Satul Campia este situata în partea de nord-vest a localitatii Socol. Documentele istorice ale vremii atesta ca pe vremea dominatiei Imperiului Otoman in hotarul actual se afla satul Slivovaţ, care este pomenit întrun document turcesc din anul 1569. Dezvoltarea localitatii incepe abia in anul 1718 cand austrieci prin „, Pacea de la Pozarevac” anexeaza la imperiu si Banatul nostru lasand o adanca amprenta asupra localitati. Satul Campia ia nastere prin contopirea locuitorilor satului Slivovat cu colonisti austrieci, initial satul sa numit Langhenfeld (Lugovet), ca abia in anul 1910 sa capete denumirea de Campia. Austrieci au acordat zonei o atentie deosebita din toate punctele de vedere, dezvoltarea invatamantului fiind una din principalele prioritati. Imparateasa Maria Tereza a fost prima care prin regulile scolare adoptate a facut ca oameni asezarii inscoliti sa fie dupa toate canoanele Imperiului. Prima atestare documentara a scoli din Campia este din anul 1772, iar in anul 1774 scoala avea 20 de elevi, dascalul fiind Petar Popovici. Dealungul vremi au predate in scoala dascali de-ai loculului si nu numai, care au ridicat faima scoli in tot Banatul. Dintre cei mai importanti amintim pe: Vukota Tomasevici, Teodor Rancovici, preotul Arsenie Vusatovici, Sreten Ranici, Nicolai Andreevici, Stevan Kaleiski, Svetozar lezdimirovici, Svetozar Tuculia, Branco Tozovici, Gligorie Belodedici, Nicola Olcean, Titus Farcas, lovan Ciabobici, Dragomir Popovici, Liubita Savici, Dragutin Kughel, Dragoliub Kolacevici si George Hranisavlevici. Localitatea Parneaura Termenul „Pârneaura “ provine din sarbescul „Prnjavor” care inseamna o comunitate care este asezata in jurul unei manastiri., a carei locuitori traiesc din lucratul domeniului acesteia. Se poate spune ca parneauri erau slugi manastiresti, comunitatea lor fiind legata fara drept de apel de manastire, relatiile fiind reglementate de regula 7 printrun contract scris in care erau trecute obligatiile si drepturile ambelor parti. Vatra initiala a satului era in imediata apropiere a manastirii, dar alunecarile de teren au facut ca satul sa fie stramutat pe locatia actuala. Localitatea Zlatita Asezarea a fost construita initial ca si parneaurul manasirii cu acelas nume. Afost atestata documentat intro Bula Papala din secolul al XIV sub denumirea de „Zlavitnici” in anul 1367, mentionanduse ca fiind construite 32 de case. Numele provine de la „, Zlatni Potoc” unde in trecut se spalau nisipurile aurifere. Au existat mai multe vetre ale satului, acestea gasinduse initial rasfirate pe dealurile locatiei actuale . Dupa 1718 se trece la o sistematizare de catre austrieci. Din motive militare satul a fost regularizat in forma actuala .Satul este amintit in defterele turcesti din a doua jumatate a secolului XVI( prin anii 1569-1579). Tot atunci este amintita si manastirea Zlatita. In catastifele Patriarhiei de Ipec (Pec) din anii 1660-1666, calugarii veniti dupa [...]