HCL 458/2022 Slobozia adoptată

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL MUNICIPIUL SLOBOZIA Adresă: Slobozia, Strada Episcopiei nr. 1, 920023, Județul Ialomița, CUI 4365352 Telefon: 0243/231401, Fax: 0243/212.149 Website: https://municipiulslobozia.ro | Email: officeomunicipiulslobozia.ro HOTĂRÂRE referitoare la aprobarea inițierii procedurii de înfrățire a Municipiului Slobozia cu Comuna Stăuceni - Municipiul Chişinău - Republica Moldova Consiliul Local al Municipiului Slobozia, judeţul Ialomiţa, întrunit în şedinţă ordinară în data de 20 decembrie 2022, Având în vedere: m Referatul de aprobare al domnului primar Soare Dragoș; m Raportul de specialitate al Compartimentului Proceduri Administrative şi Secretariat Consiliu Local, înregistrat la Primăria Municipiului Slobozia sub nr. /2022 şi Procesul- Verbal al Comisiei sociale nr. 123628/2022; m Scrisoarea de intenție a Municipiului Slobozia adresată Comunei Stuceni din Republica Moldova; m Raportul de avizare al Comisiei Juridice şi de Disciplină din cadrul Consiliului Local al Municipiului Slobozia; m Prevederile art. 121 alin. (1) şi (2) din Constituţia României; ale art. 10 din Carta Europeană a Autonomiei Locale, adoptată la Strasbourg pe 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997; ale art. 7 alin. (2) din Noul Cod Civil; ale art. 35 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; ale art. 89 alin. (6) , (10) şi (14), art. 139, art. 154 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; În conformitate cu prevederile art. 129 alin. (1), 2) lit. e), coroborat cu alin. (9) lit. b), respectiv art. 139 alin. (1) coroborat cu prevederile art. 5 lit. ee) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art. 1 Se aprobă inițierea demersurilor privind înfrățirea Uinităţii Administrativ- Teritoriale Municipiul Slobozia cu Comuna Stăuceni - Municipiul Chişinău - Republica Moldova. Art. 2 (1) Se aprobă Scrisoarea de intenţie a Primarului Municipiului Slobozia adresată Primarului Comunei Stăuceni, în vederea înfrăţirii celor două unități administrativ-teritoriale. (2) Scrisoarea de intenţie menționată la alin. (1) este conținută în Anexa la prezenta hotărâre. Art. 4 Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţa publicului prin afişarea la sediul Primăriei Municipiului Slobozia, respectiv pe website-ul https://municipiulslobozia.ro. Art.5 Prezenta hotărâre va fi comunicată prin grija Secretarului General al Municipiului Slobozia Direcţiei Juridice şi Administraţie Publică Locală, în vederea aducerii la îndeplinire. contrasemnează, SECRETAR GENERAL MUNICIPIU jur. iei PREȘEDINTE D Damian Georgi Nr. 458 din 20.12.2022 Anexa la HCL nr. 458/20.12.2022 DOMNULUI Alexandr VORNICU| Primar al comunei Stăuceni Municipiul Chişinău, Republica Moldova Stimate Domnule Primar, Municipiului Slobozia, unitate administrativ teritoriala a statului si persoana juridica de drept public, având sediul administratiei sale in Slobozia, str. Episcopiei nr.1, judetul Ialomita, România, C.L.F. 4365352, reprezentat legal prin Primarul Municipiului Slobozia — Dragoş Soare, are deosebita plăcere de a-şi menifesta pe această cale interesul pentru dezvoltarea relaţiilor internaţionale şi regionale prin initierea procedurilor de înfrățire cu Comuna Stăuceni, Municipiul Chişinău, Republica Moldova. În vederea promovării strângerii şi dezvoltării colaborării prieteneşti între cele două comunităţi ne propunem să colaborăm cu comunitatea dumneavoastră pe plan socio-cultural şi economic pentru bunăstarea materială şi progresul spiritual al cetățenilor celor două comunităţi urmând ca în întâlnirile pe care le vom avea să se definească modalităţile de cooperare în domeniile: economic, administrativ, cultural, educaţional, sportiv şi medical. Municipiului Slobozia este municipiul de reședință al judeţului Ialomiţa, România, format din localităţile componente: Bora, Slobozia (reşedinţa) şi Slobozia Nouă. Oraşul a fost construit pe rămăşiţele vechii cetăți romane Netindava. Slobozia este cel mai mare municipiu al judeţului Ialomiţa, România. Potrivit recensământului din 2002, are o populaţie de 45.891 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 52.710 locuitori.ll! Majoritatea locuitorilor sunt români (90,02%), cu o minoritate de romi (2,77%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,17%). Patroni al oraşului sunt considerați Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil, ocrotitorii primului lăcaş de cult construit în această zonă, încă existent, Mănăstirea „Sfinții Voievozi” Slobozia, dar ziua orașului este sărbătorită (încă de la instituire) de sărbătoarea Înălţării Domnului, hramul actualei catedrale episcopale. Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, „slobozie” (sloboda, în rusă cno600a) care desemna o localitate nou înfiinţată care era scutită de anumite dări. Oraşul, aşezat în mijlocul Câmpiei Bărăganului, era foarte vulnerabil la atacurile turcilor și tătarilor, pentru a încuraja oamenii să se așeze aici, ei erau scutiţi de aceste dări, de aici şi numele. La început, numele cu care localitatea se regăsea în hârtiile domnitorilor români din cască a fost „Vaideei”. După anul 1614, o măsură fiscală luată de domnitorul us la schimbarea numelui localităţii în Slobozia. În 1614 domnitorul Radu a & a an] hrisov prin care a acordat eliberarea de la plata taxelor și impozitelor pentru EA / * Ă A . Mihnea â emis N toți locuitori dia „Vaideei”. Termenul folosit de domnitor a fost acela de „slobozire de la biimui ad te eliberare de la plata taxelor locale. Iniţial locul s-a numit „Slobozia lui Ianache”, iar din secolul XVIII se este denumită oficial „Slobozia”. Municipiul Slobozia este poziţionat în centrul Câmpiei Române, la aproape 130 km est de Bucureşti și 150 km vest de Constanţa. Orașul este traversat de râul Ialomiţa, unul dintre cele mai importante râuri din România. Suprafaţa totală a localităţii este de 132,87 km patrati, din care 11.987 ha extravilan şi 1.300 ha intravilan. Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice, solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafaţa fondului funciar, avantajată şi de relieful de câmpie, permițând condiţii foarte bune pentru agricultură. Caracteristici economice Structura economică a municipiului Slobozia în anul 2007 apare mult diferită de aceea din 1990. În rezumat, aceasta este: - industria chimică (Amonil, Chimilin, Marchim Prod) - industria de prelucrare a cauciucului şi maselor plastice - industria alimentară industria lemnului şi a mobilei - tehnologia informaţiei, telecomunicaţii - industria confecţiilor - agricultură - construcții civile şi industriale, precum și numeroase firme de servicii, comerț cu ridicata şi cu amănuntul. Din suprafaţa totală pe care se dezvoltă unitatea administrativ teritorială, şi anume 12.672 ha, suprafaţa agricolă este de 9.620 ha (76 %), din care 9.067 ha arabil (94 %), suprafeţe aflate aproape în totalitate în proprietate privată. În agricultură lucrează numai 5,6% din numărul de salariați ai municipiului Slobozia. De asemenea, efectivele de animale înregistrează o evoluţie fluctuantă, menținându-se aproximativ jumătate din efective în gospodăriile populaţiei în cazul bovinelor şi porcinelor, 90% în cazul ovinelor și în cazul păsărilor marea majoritate sunt crescute în fermele industriale și nu în gospodăriile populaţiei. Numărul mare de animale în gospodăriile 2 şi anume: Bora şi Slobozia Nouă. În ciuda restructurărilor şi privatizării unităţilor industriale din p și ! Slobozia a rămas cel mai important centru industrial al Baraganul) ii ll (5 903, Slobozia prezentate de site-ul Camerei de Comerţ și Industrie Ialomiţa în topul fitină x anului pentru activitatea principală industrie sunt prezente 32 de companii din municipi dintr-un total de 81, iar în topul anului 2004, 34 din 73 de companii sunt tot din Slobozia. Cel mai mare număr de salariaţi din municipiul Slobozia lucrează în servicii, grupul lucrătorilor din industrie situându-se pe locul al doilea, în special în industria prelucrătoare aşa cum arată şi datele statistice centralizate de către Institutul Naţional de Statistică. Diferenţa dintre numărul de angajaţi din industrie dintre anul 2000 și restul anilor din perioada analizată se datorează închiderii temporare în respectiva perioadă a activităţii societăţii comerciale AMONIL S.A., cea mai mare unitate industrială din municipiu. Scăderea preţurilor pe piaţa îngrășămintelor chimice alături de scumpirea principalei materii prime — gazul metan — poate determina tensiuni sociale urmare a unor concedieri masive. Alături de ramurile industriale bazate pe prelucrarea resurselor agricole (plante tehnice, cereale, lapte, carne etc.) în Slobozia s-au dezvoltat şi unităţi industriale de confecţii şi prelucrarea lemnului. Din păcate numărul activităților industriale nu este suficient de diversificat, în special în direcția produselor cu valoare adăugată mare, tocmai de aceea una dintre principalele direcții strategice și priorităţi ale administraţiei trebuie să devină atragerea de investiţii alături de sprijinirea investitorilor locali. În ciuda insuficientei dezvoltări a serviciilor, comparativ cu alte centre urbane mijlocii din sud-estul ţării Slobozia are o dominantă funcțională terţiară. Serviciile existente se adresează în special populaţiei orașului şi celei din spaţiul rural înconjurător, fără a avea o relevanță regională. În ciuda faptului că în municipiul Slobozia s-au dezvoltat industriile având ca materie primă produsele agricole, nu s-au dezvoltat în egală măsură şi serviciile de suport pentru agricultură (consultanță în marketing agricol, bursă funciară sau de cereale etc.). Odată cu apropierea momentului integrării României în Uniunea Europeană, serviciile financiar-bancare au cunoscut o diversificare fără precedent, in perioada 2005 — 2006 șapte bănci deschizându-și filiale sau sucursale la Slobozia. Datorită funcţiei de coordonare a teritoriului, în Slobozia lucrează peste jumătate din funcţionarii publici ai județului Ialomiţa și dintre lucrătorii din sănătate. De altfel cel mai mare număr dintre salariaţii din Slobozia lucrează în sectorul serviciilor. Lacurile situate parțial pe teritoriul administrativ al municipiului Slobozia, respectiv lezer și Amara, nu sunt exploatate decît pentru loisir de către cetăţenii municipiului Slobozia. Din păcate, Slobozia nu oferă o paletă de servicii complementare la turismul banear turiştilor care vin în număr relativ mare în Staţiunea balneo climaterică Amara care se 3 află la doar 7 km distanță de centrul municipiului, dispunând de o infrastructură dezvoltată t şi de iii 350 de locuri de cazare. Ne | EA vana ujui Slobozia are o viată Il SĂ 1 foarte activă. Cel mai Sertori cult (cenînă sgimenic mal), Biserica Ortodoxă administrează în Slobozia: Centrul socio-cultural „Epicopul Damaschin”, Catedrala Episcopală „Înlțarea Domnului”, Mănăstirea „Sfinţii Voievozi” Slobozia, 9 biserici şi 2 capele. De asemenea, în Slobozia sunt prezente şi alte culte religioase care au lăcașuri de cult și rugăciune: Biserica Romano-catolică, Biserica Adventistă de ziua a șaptea, Biserica Creştină Evanghelică, Biserica Creștină Penticostală, Martorii lui Iehova, Calvary Church (din 2006) În Slobozia funcţionează Biblioteca Judeţeană Ialomiţa, Muzeul Judeţean Ialomiţa şi Muzeul Naţional al Agriculturii, Centrul Cultural „Ionel Perlea”. Mass-media este un sector dezvoltat: în Slobozia funcţioneaza trei posturi de radio şi apar mai mult de 15 ziare şi publicaţii periodice judeţene sau regionale. Cel mai important centru cultural este Centrul Cultural sub numele marelui dirijor şi compozitor Ionel Perlea, fiu al Ialomiţei, inaugurat în anul 1990. În clădire au loc expoziţii, existând săli de spectacol, librării, instituţii culturale şi o staţie de radio. În municipiu mai există: - Casa de Cultură a Municipiului Slobozia "Nicolae Rotaru” - Casa de Cultură a Sindicatelor (cu o sală de spectacol-amfiteatru, bibliotecă şi diverse săli pentru conferinţe, expoziţii etc.) - Cercul Militar (dotat cu sală de spectacol-amfiteatru, divesre săli pentru cursuri, ședințe, expoziţii) - Clubul Tineretului (fosta Casa Tineretului) - Casa Elevilor (sau Palatul Copiilor, fosta Casă a Pionierului) - Centrul de Artă şi Creaţie Populară - Centrul Social-Cultural „Episcopul Damaschin” al Episcopiei Sloboziei şi Călăraşilor Educaţie Slobozia este cel mai important centru educaţional din județul Ialomiţa, atât ca dezvoltare a reţelei educaţionale cât şi din punctul de vedere al calității actului educaţional. Structura educaţională poate asigura școlarizarea la toate nivelurile, în cadrul acesteia existând un număr de 6 grădiniţe, 7 şcoli primare şi gimnaziale, 6 licee (între care un colegiu naţional şi un liceu de artă), o şcoală postliceală și două filiale ale unor instituţii de învățământ superior. Activitatea şcolară se desfăşoară în 334 de săli de clasă și cabinete, 39 de laboratoare și 26 de ateliere şcolare. Festivaluri cii (agricultur IN Î mașini, utilaje, materiale construcţii, diverse obiecte etc). Principalele Tăi sunt: Di Zilele municipiului - cu dată schimbătoare, odată cu Înălțarea Domnului (hramul Catedralei), sărbătorite începând cu anul 2000. Dă Festivalul internaţional de folclor "Floare de pe Bărăgan" (perioada iunie-iulie, de obicei în cadrul Zilelor Sloboziei) . Târgul de agricultura FarmConect e Târgul Apicultorilor * Salonul de carte (perioada septembrie-octombrie) Administraţie Municipiul Slobozia este administrat de un primar şi un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul, Dragoş Soare, de la Partidul Naţional Liberal, este în funcţie din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice: | | Partid Consilieri Componenţa Consiliului | Partidul Social Democrat|9 RRRELEEIE EIB i | i inagi | Partidul Naţional Liberal |7 |] | | | | | | | | Partidul PRO România |5 PEDRE Împărţirea administrativă | | eta] In forma administrativă actuală, municipiul Slobozia este format exclusiv din localitatea de reşedinţă, Slobozia. Orașe înfrățite[ modificare | modificare sursă] e BE Veles, Macedonia e aaa Silistra, Bulgaria . aaa Razgrad, Bulgaria e E E Sapri, Italia bi N A "Sia ozia-esti > nod feroviar al Magistralei 800 a Căilor Ferate Române, M802 Slobozia- N A4T5 Călăraşi (44 kr), facând legătura cu ruta principală 800 Bucureşti (nord) - Ciulniţa - Fetești - Medgidia - Constanţa - Mangalia prin nodul Ciulniţa, la 17 km. În mai 2022, relaţia Slobozia-Bucureşti avea o frecvență de 8 trenuri zilnice, dintre care două direct via Urziceni, iar restul 6 cu escală în gara Ciulniţa. În weekend, există doar 7 trenuri/zi, dintre care unul singur direct via Urziceni. Slobozia este la 17 kilometri de autostrada A2, prin nodul Drajna. Orașul este aşezat pe Drumul european E60, care face legătura intern între Oradea și Constanţa, iar pe plan internaţional între Brest şi Irkeștam (Kirghizstan, la graniţa cu China). De asemenea, la Slobozia începe Drumul European E584 (Șoseaua Brăilei) care continuă prin Galaţi către Republica Moldova trecând prin Chişinău şi apoi prin Ucraina, celălalt capăt al său fiind în orașul ucrainean Poltava (dincolo de Nipru). Alte linii rutiere importante care includ Slobozia sunt DN2A (Urziceni - Slobozia - Constanţa, care trece Dunărea pe podul de la Giurgeni-Vadu Oii), făcând legătura între Bucureşti şi Constanţa şi DN21 (Brăila - Însurăţei - Slobozia - Călăraşi). Din punctul de vedere al ocrotirii sănătăţii, chiar dacă la nivelul judeţului Ialomiţa există un număr insuficient de medici, cel mai mare număr de medici și medici specialiști se găseşte în Slobozia, fapt ce se datorează şi faptului că pe teritoriul municipiului funcţionează Spitalul Judeţean de Urgenţă Ialomiţa având 521 de paturi la care se adaugă 2 dispensare și policlinici, o policlinică privată, 4 cabinete medicale şcolare, 19 cabinete medicale individuale, 19 cabinete stomatologice aparținând sectorului public și privat şi 16 farmacii. Sporturile mai bine reprezentate la Slobozia au fost, în timp, fotbalul (încă din 1930), handbalul feminin, popicele, tenisul de masă, voleiul, şahul, luptele libere, scrima, atletismul, boxul. Atletismul a afirmat sportivi importanți precum Tudoriţa Chidu, Corina Gârbea, Doina Spircu, Dănuţ Simion, lulian Sgură ş.a. În domeniul fotbalului, Slobozia este în prezent reprezentată de echipa Unirea Slobozia , evoluând în Liga a II-a (seria 1) a campionatului extern. Competiţii importante . Memorialul Zăinescu - fotbal Dă Memorialul lonel Stoica - handbal fete e Cupa Naparis - tenis de câmp . Cupa Tenis Con (de la porecla Conașu' a lui Iosif Duhovnicu, mare animator la tenis de câmp) . Cupa lalomitei - Atletism - peste 40 de editii. Vă rog să primiţi din partea noastră cele mai calde felicitări pentru tot ce aţi întreprins în Comuna Stăuceni şi cele mai sincere sentimente de prietenie. Persoanele de contact pentru relaţi noastră cu Comuna Stăuceni sunt: - DI. Muşat Gabriel — Viceprimar tel. 0040.243.207.141/0040.243.207.142, mobil 0040720026472, e-mail: gabrielmusat68(4yahoo.com)/office(amunicipiulslobozia.ro; Cu consideraţie, PRIMARUL MUNICIPIULUI SLOBOZIA, Dragoş SOARE Ei PREŞEDINTE DE ȘEDINȚĂ contrasemnează, SECRETAR GENERAL MUNICIPIU jur. Tudoran Valentin