HCL 156/2019 Slobozia adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL IALOMIŢA 32 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI At SLOBOZIA HOTĂRÂRE privind aprobarea Amenajamentului pastoral al Municipiului Slobozia Consiliul Local al Municipiului Slobozia, judeţul Ialomiţa, întrunit în şedinţa ordinară din data de 30 iulie 2019, Având în vedere: N Referatul de aprobare al domnului Primar Mocioniu Adrian Nicolae; N Raportul de specialitate al Biroului Registru Agricol, Vânzări Terenuri, Contracte de Arendare, înregistrat cu nr. 66607/2019; MI Rapoartele de avizare ale Comisiei Juridice şi de Disciplină şi Comisiei de Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Consiliului Local Slobozia; N Prevederile OUG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale HG nr. 1064/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea OUG nr. 34/2013, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată. În temeiul prevederilor art. 129 alin. (2) lit. b) şi c) coroborat cu alin. (14) și art 139 alin. (1) din Codul Administrativ. HOTĂRĂSTE: Art. 1 — Se aprobă Amenajamentul pastoral pentru pajiștile din proprietatea privată a Municipiului Slobozia, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2 — Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoştinţa cetățenilor prin afişare la sediul Primăriei municipiului Slobozia şi pe site-ul www.sloboziail.ro. Art._3 — Prezenta hotărâre va fi comunicată, prin grija Secretarului Municipiului Slobozia, Biroului Registru Agricol, Vânzări Terenuri, Contracte de Arendare, în vederea aducerii la indeplinire. PREȘEDINTE DE E SE ) Contrasemnează, p. SECRETAR MUNICIPIU Barbu/Emilian Nr. 156 Din 30.07.2019 Anexa la Slobozia nr. 156/30.07.2019 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - LAT. Slobozia PROIECT DE (! 4) AMENAJAMENT “8 PASTORAL BENEFICIAR: U.A.T. SLOBOZIA ELABORAT DE: DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEŢEANĂ IALOMIŢA Pag 1/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL -U.AT. Slobozia CUPRINS Preambul.... ceas Referinţe legislătive sic e Dl 300000 ta Definiţii ceeace Introducere Rolul pajiştilor în dezvoltarea durabilă a agriculturii Situaţia pajiştilor din ţara NOastră ..mnnnnenereeeeeeeenee Obiective şi direcţii în cultura pajiştilor.. d Direcţii :de acțiune: ss cadea ăia 903020 25 00 1. Situaţia teritorial-administrativă . 1.1. Amplasarea teritorială a localităţii 1.2. Denumirea deţinătorului legal a 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deţinere legală. Istoricul proprietăţii 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiştilor din amenajament....... mn eeeeeae 15 2. Organizarea teritoriului 17 2.1. Denumirea trupurilor de pajişte care fac obiectul acestui studiu..... „17 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii şi hotarele pajiştii ... 2.3. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului descriptiv ....18 2.4. Baza cartografică utilizată......ncnnnieneacaeeneoeoeaeaneeneneadanteneaseneaaoeseaeetenetaeea eee 20 2.4.1. Evidenţa planurilor pe trupuri de pajişte.. .20 242. Ridicări în plan.ssssaceaiaiineeaaaaaaeaacnăte .20 2.5. Suprafaţa pajiştilor. Determinarea suprafeţelor .. .20 2.5.1. Suprafaţa pajiştii pe categorii de folosințe mancarea nenea 21 2.5.2: OTBSNIZATER ADN Stati Vă „maascoiiscoarana păsa ien 2] 2;6; Enclave:-NU.ESTE CAZUL: ss sasa ci 00 adu ăia aaa cadă EcEaal vă 21 3. Caracteristici geografice şi climatice 2 3,1. Indicarea zonei geografice şi caracteristicile reliefului „mean eeneeeeeee 22 3.2. Altitudine, expoziţie; pantă.......mcsceicea ae său aeăoaăăauăaătăăăaezăiiseaasaaaaaadaăuaau 22 3.3. Caracteristici pedologice şi geologice . .23 3.4. Reţeaua hidrografică... cennneneze .25 3.5. Date climatice ..... 3.5.1. Regimul termic... 3.5.2. Regimul pluviometric „27 35.3. Regimul: CORR scie ia o PN RF aaa 27 4. Vegetaţia 4.1. Date FOCI ICE nn romei ăsta oaie o teen Ea 3 7 4.2, Descrierea tipurilor de staţiune - nu este cazul .. x 4.3. Tipuri de pajişti. Descrierea tipurilor... mean ennaaneaenenaaneaaeeneaneanaa anna 28 4.3.1. Metodologia utilizată pentru culegerea datelor... 28 4.3.2. Compoziţia floristică a parcelelor descriptive şi determinarea valorii pastorale 4.3.3. Tipurile de pajişti . „36 4.4, Descrierea vegetației lemnoase... eeeeeeeneneanease oana nenea ee 37 5. Cadrul de amenajare 38 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren... 38 5.2. Obiective social-economice şi ecologice... „38 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiştilor m. 39 Pag. 2/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - UA. Slobozia 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral...... 5.5. Caracteristicile regimului de exploatare al pajişt 5.5.1. Durata sezonului de păşunat ......... 5.5.2. Numărul ciclurilor de pășunat SS PANDELE nene eeeeeerenranaatasa 3.5.4. Capacitatea de păşunat........... 6. Organizarea, îmbunătăţirea, dotarea și folosirea pajiştilor 6.1.1. Combaterea eroziunii Solului „.nmaeea en ennneaeee 6.1.2. Eliminarea excesului de umiditate... 6.1.3. Corectarea reacției extreme a solului pe pajiști .. 6.1.4. Combaterea vegetației lemnoase nevaloroase din pajiști... 50 6.1.5. Combaterea altor buruieni din pajiști cecene cnnneneaneaaeae 6.1.6. Distrugerea muşuroaielor. nivelarea și curățirea pajiştilor 53 6.1.7. Îmbunătăţirea covorului ierbos prin fertilizare „mc 54 6.1.8. Îmbunătăţirea covorului ierbos prin suprainsămânțare... sc], 6.1.9. Realizarea unui pășunat rațional .......nnaueeuecu nenea eeaaeanaeeneeaeeneeeeanaace 65 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reinsămânţarea sau suprainsămânțarea pajiști lOr. mn nnnnneneneneneneeneeneneoaeeneeaeaneneeaeaneaa aaa aneeneae „70 6.3. Capacitatea de păşunat 6.4. Organizarea păşunatului pentru diferitele. specii de animale . 72 6.5; Căi de:ieteg;.ne ii ăi inapt eng pnoeeaneneanana na aeee pepene e09a88 pate 75 6.6. Construcţii zoopastorale şi surse de apă .. 75 6.7. Calendarul:anual al activităților „sacii ceata a add 76 7. Descriere parcelară 80 3. Descrierea vegetației forestiere - NU ESTE CAZUL. 36 8.1. Date generale ... 8.2. Descrierea staţiunii.. aia 8.3. Descrierea vegetației forestiere. 84: Organi zateă POȘIINACUl UI, neacoperite 86 6 5: PRI zace cutot atacă RE aaa ai 0 a iat 86 9. Diverse 87 9.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului şi durata acestuia „manance 87 9.2. Colectivul de elaborare a prezentei lucrări 9.3. Hărțile ce se ataşează amenajamentului 9.4. Evidenţa lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă .. 9.9. BIOLIOGTAȚIE. sis poseta ea asi ie acea 96 ANENE scie oaia azi caii 200 d E ca 390 TE 800 9 Pag. 3/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - U.AT. Slobozia Preambul Referinţe legislative Li 10. OUG nr. 34 din 23 aprilie 2013 privind organizarea. administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; ORDIN nr. 407 din 3l mai 2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune şi inchiriere a suprafeţelor de pajişti aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraşelor, respectiv al municipiilor: ORDIN nr. 544 din 21 iunie 2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajişte: HOTĂRÂRE nr. 1064 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 342013 privind organizarea. administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; LEGE nr. 86 din 27 iunie 2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; HOTĂRÂRE nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea. administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013; ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 15 din 27 mai 2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanţa de urgentă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea. administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură; LEGE NR. 16 /2016 privind aprobarea OUG nr. 15/2015 pt. modificarea art. 2 lit. d) din OUG nr. 34/2013 - organizarea, administrarea și exploatarea pajiştilor permanente şi pt. modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru completarea legii 86/2014; Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr 125 din 03.05.2017; HOTĂRĂRE nr. 214 din 12.04.2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajişti permanente, precum și pentru modificarea şi completarea normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr 34/2013 privind organizarea. administrarea şi exploatarea pajiștilor permanente și pentru Pag 4/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - U.A.1. Slobozia modificarea și completarea legii fondului funciar nr 18 din 1991. aprobate prin HG 1064/2013; 11. HOTĂRÂREA nr. 643 din 7 septembrie 2017 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.064/2013; 12. LEGE nr. 44 din 19 ianuarie 2018 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; 13. LEGE nr. 75 din 25 aprilie 2019 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvemului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Definiţii Corpul de pajiște - cea mai mare unitate economică pastorală. cu suprateţe cuprinse intre 100 şi 25.000 ha Trupul de pajiște - o suprafaţă continuă înconjurată de terenuri aparţinând altor categorii de folosinţă a terenurilor, indiferent de întinderea şi apartenenţa ei Parcela descriptivă - unitatea constitutivă de bază din cadrul unui trup de pajişte. delimitată în cadrul parcelarului în funcţie de condiţiile staţionale şi ale vegetației, cu caracter permanent. indiferent de modul de folosință a terenului în cadrul trupului respectiv Subparcelele - subdiviziune a parcelei descriptive unde se aplică tehnologii diferenţiate de îmbunătăţire Parcela de exploatare - suprafaţa din cadrul unei păşuni. delimitată prin limite naturale sau artificiale. garduri fixe. garduri electrice. cu producţii de iarbă aproximativ egale. utilizate pentru păşunatul raţional în rotaţie Enclave - suprafețe de teren cu alte categorie de folosinţă, respectiv teren arabil, pădure, luciu de apă, amplasate în interiorul pajiştii Introducere Din cele mai vechi timpuri iarba produsă pe pajişti a constituit furajul de bază pentru creşterea animalelor ierbivore domestice, ceea ce a permis dezvoltarea primelor civilizaţii umane. Explozia demografică a determinat o expansiune a pajiştilor printr-o luptă continuă a omului cu vegetaţia forestieră, pentru a produce hrană animalelor, care îi Pag, 8/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL - UAI. Slobozia asigură mijloace de trai precum alimente (lapte, carne) şi materii prime (lână, piei), forţe motrice pentru transport şi lucrările câmpului. cât şi alte necesităţi. În zilele noastre, sistemele de creştere a animalelor bazate pe valorificarea pajiştilor, trebuie să facă faţă necesităţilor de hrană tot mai mari. având în vedere ca producţia de furaje obţinute pe aceste suprafeţe să ţină pasul cu cerinţele tot mai mari de carne şi lapte şi cu schimbările climatice. În acelaşi timp. producerea furajelor pe pajişti trebuie să reducă competiţia din cadrul terenului arabil pentru producerea hranei oamenilor, a animalelor şi a biocombustibililor. Rolul pajiştilor în dezvoltarea durabilă a agriculturii Dezvoltarea durabilă este un proces complex ce se desfăşoară prin şi sub intervenţia umană. care vizează dezvoltarea societăţii. materializarea lui bazându-se pe faptul că dezvoltarea durabilă a întregului este asigurată de dezvoltarea durabilă a fiecărei părţi a activităţii umane (MARUŞȘCA și colab.. 2010). În acest sens. dezvoltarea durabilă a agriculturii constituie o parte a acestui proces. agricultura fiind o componentă indispensabilă a acesteia (MOTCĂ şi colab. 1994). Creşterea animalelor, în special a bovinelor şi ovinelor. are un rol insemnat în imprimarea unui comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiştile sunt un element esenţial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor. bunăstarea animalelor. calitatea solurilor şi folosirea optimă a terenurilor slab productive. în special pentru producerea biomasei. sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme şi se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organică, menţinându-se în sol o viaţă biologică activă. Prin rădăcinile plantelor furajere de pajişti. care au rol de liant in prezenţa materiei organice, se opreşte procesul de distrugere a structurii granulare a solurilor, în cele mai multe cazuri conducând la îmbunătăţirea acestora (MOCANU, HERMENEAN, 2013; SIMTEA şi colab. 1990), Alături de administrarea gunoiului de grajd. plantele furajere de pajişti au un rol însemnat în menţinerea conţinutului de humus din sol, fapt ce imprimă o portanță ridicată solului. care atenuează acţiunea de tasare a animalelor şi a maşinilor agricole grele. Asolamentele cu sole înierbate au un rol esenţial în menţinerea microfaunei din sol şi în întreruperea ciclurilor biologice pentru boli şi dăunători, ceea ce conduce la reducerea cantităților de pesticide, care sunt nocive pentru microfaună şi mediu înconjurător. Pe lângă rolul principal de asigurare a necesarului de furaje pentru cel puţin 60% din efectivul de bovine şi 80% din efectivul de ovine, pajiştile au o serie de funcţii importante în dezvoltarea rurală şi a mediului înconjurător. Prin înierbare se consolidează biologic taluzurile drumurilor, halde miniere, industriale şi menajere, pârtii de schi şi alte terenuri lipsite de vegetaţie pentru a fi protejate de factorii distructivi, se stimulează pedogeneza şi se înfrumuseţează peisajul. Acestea funcţii reflectă şi definesc multifuncţionalitatea pajiştilor. Toate activităţile conexe care rezultă din folosirea şi valorificarea pajiştilor precum prelucrarea produselor animaliere, colectarea florei medicinale, apicultura etc. constituie o altă funcţie economică importantă a acestor suprafeţe. Pag. 6/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL -U.AT. Slobozia Pajiştile permanente constituie importante habitate pentru animalele sălbatice şi de conservare a biodiversităţii speciilor de plante şi animale. Acestea se pot rezuma prin următoarele: e în România există un număr de 783 de tipuri de habitate. din care aproape 60% se întâlnesc în pajiștile permanente; e pe teritoriul țării s-au identificat 3700 de specii de plante, din care peste 70% aparţin vegetației pajiştilor permanente. Dintre acestea, 74 de specii au dispărut, 485 sunt amenințate cu dispariţia, 200 de specii sunt vulnerabile. 23 sunt declarate monumente ale naturii şi 1253 sunt specii rare; e dintre speciile de animale sălbatice, 5 specii au dispărut, iar peste 30 sunt amenințate cu dispariţia: e structura floristică a vegetației pajiştilor din România este foarte diversă. cu indici de biodiversitate foarte ridicaţi în comparaţie cu multe țări din Europa: e fondul genetic de germoplasmă al populațiilor de specii cu valoare economică este foarte mare. România fiind considerată un rezervor biologic natural de îmbunătăţire a procesului genetic la multe specii agricole; e ofloră meliferă şi medicinală deosebit de bogată. În cadrul ecosistemelor agricole afectate de eroziune, contribuţia pajiştilor este esenţială în protejarea solului, combătând acele fenomene care conduc la declanşarea şi accelerarea procesului de eroziune (RESMERIȚA, 1956). Astfel, durata în timp pentru îndepărtarea unui strat de sol. pe adâncimea de 20 cm, în urma procesului de eroziune, pe terenurile în pantă acoperite de pajişti este de 29000 ani. față de 100 de ani pentru terenurile în pantă cultivate în sistem de rotaţie și de numai 13 ani pentru terenurile în pantă cultivate cu porumb siloz în monocultură, Prin diversitatea speciilor de plante şi de animale, pajiștile permanente înnobilează și înfrumuseţează mediul înconjurător, oferind importante spaţii de recreere pentru civilizaţia umană. Din păcate, structura funcţională a pajiştilor din România. din cauza unei gospodăriri necorespunzătoare. este profund perturbată de agresivitatea unor specii de plante invazive (ex. feriga mare, etc.) care au înlocuit speciile valoroase în proporţie ridicată. Balanța estimativă de azot fixat biologic (NFB) în agroecosistemele de pajişti şi culturi de leguminoase din România este de: 30 kg/ha pe an pentru pajiştile permanente: 80 kg/ha pe an pentru pajiştile temporare şi de 160 kg/ha pe an pentru leguminoasele perene (MARUȘCA și colab.. 2010). Fixarea anuală a azotului atmosferic de către leguminoase prin culturi furajere permit reducerea costurilor de producţie şi a riscurilor de poluare cu nitrați. Prin îmbogățirea materiei organice în compuşi azotaţi, ca urmare a fixării biologice a azotului, leguminoasele stabilesc direct sau indirect interacțiuni pozitive cu speciile vecine, interacțiuni ce se manifestă mai ales în condiţii pedoclimatice dificile, limitând efectele negative ale competiţiei interspecifice. Conform literaturii de specialitate cantitatea estimată de CO2 stocat (sechestrat) în agroecosistemele de pajişti permanente este de 4,7 Vha pe an, în cele de pajişti temporare de 4,2 Vha pe an, faţă de doar 1.8 ha pe an de CO? stocat de culturile cerealiere. Rezultă că pe parcursul unui an, cele cca 4.9 milioane de pajişti permanente din ţara noastră pot Pag 7/91 PROIECT DE AMENAJAMENT PASTORAL.- UA. Slobozia sechestra o cantitatea totală estimată de aproximativ 23 milioane tone. O contribuţie esenţială îşi aduc plantele furajere din pajişti şi pentru creşterea capacităţii de reținere a apei şi a posibilităţii de a o ceda când plantele au nevoie de ea. Comparativ cu culturile anuale. pajiştile permanente au un efect protector pentru calitatea apei. regularizarea fluxului de apă şi a poluanţilor. După pădure, pajiştea este cea mai importantă sursă de reţinere şi filtrare a apei pluviale (DUMITRESCU şi colab.. 1979). Situația pajiştilor din ţara noastră Pajiştile permanente din ţara noastră au o răspândire de aproximativ 4,9 milioane hectare, România ocupând, în Europa, locul al V-lea după Franţa, Marea Britania. Spania şi Germania. Pajiştile din ţara noastră, care reprezintă 33% din supratața agricolă, constituie o parte din avuţia naţională, de importanţă majoră prin dimensiunea resurselor de furaje şi calitatea acestora, precum și prin celelalte funcţii cu efect benefic asupra protecţiei şi frumuseţii mediului înconjurător. Aria de răspândire a suprafeţei pajiştilor se regăseşte pe toate formele de relief, respectiv de la altitud [...]