HCL 48/2013 Slatina adoptată

— Consiliul Local al Municipiului Slatina Judeţul Olt — România str. M. Kogălniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080, tel. 0249/439377; 439233 fax: 0249/439336 Nr.48 /19.03.2013 HOTĂRÂRE Referitor la aprobare Planificare strategică a activității Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială în domeniul serviciilor sociale în perioada 2013-2015 CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLATINA, întrunit în şedinţa extraordinară din data de 19.03.2013, Având în vedere: - Expunerea de motive nr.7150/11.03.2013 a domnului Minel Florin Prina - primar al municipiului Slatina, - Raportul de specialitate al Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială înregistrat sub nr. 2041/0603.2013; - Legea asistenţei sociale nr. 292/2011; - Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială, aprobat prin HCL nr. 41/04.09.2012 - Avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecţie socială din cadrul Consiliului Local al municipiului Slatina; În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) lit. b) şi alin. (4) lit. e), coroborat cu prevederile art. 45, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂŞTE: Art. 1. Se aprobă Planificarea strategică a activității Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială în domeniul serviciilor sociale în perioada 2013-2015, prevăzută în anexa ce face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art. 2. Prezenta hotărâre se comunică la: - Instituția Prefectului Județului Olt; Pe a - Primaful'Munichaiului Slatina; y - Dineeţia Preto! e Asistenţă Socială. Avizat de legalitate Petre Gheorăhe ȘI, Secretarul Munjcipiului Slatina = Mihai-lon IDITA i Anexa la HCL nr. 48/.19.03..2013 Planificare strategică a activităţii Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială în domeniul serviciilor sociale în perioada 2013-2015 „— Capitolul | U PLANIFICAREA STRATEGICĂ Din perspectivă funcţională, acordarea serviciilor de asistență socială este concepută ca un sistem de acțiuni specifice, care trebuie să asigure realizarea obiectivului său major: ăsistarea persoanelor care, din cauza unor motive de natură economică, fizică, psihică sau socială, nu au posibilitatea să-ți asigure nevoile sociale, să-şi dezvolte propriile capacităţi şi competențe pentru integrarea socială. Planificarea strategică estre un proces sistematic prin care instituția își defineşte anumite priorități esenţiale pentru îndeplinirea misiunii ei, în concordanță cu evoluţia mediului înconjurător. Planificarea strategică ajută instituţia să-şi creeze propriul viitor. Principiul de baza al planificării strategice este credința că anumite aspecte ale viitorului pot fi influențate şi schimbate prin ceea ce facem în prezent. Rolul planificării strategice este de a ajuta instituția să: „e îşi definească obiectivele şi orientările strategice, + îşi definească prioritățile şi cele mai potrivite acţiuni pe care le va întreprinde, „identifice măsuri concrete de coordonare a activităţilor din cadrul instituţiei. Planificarea strategică poate fi şi un instrument de dialog cu diverşi factori de interes cu care instituția noastră intră în contact. Astfel putem să: e informăm asupra priorităţilor noastre, + ajungem la o înțelegere comună privind perspectivele de dezvoltare şi priorităţile de adoptat, + demonstrăm că instituția noastră joacă un rol activ în dezvoltarea sectorului nostru de activitate, + punem baza unor parteneriate în urma analizei competenţelor şi nevoilor instituției noastre. Planificarea strategică ne va permite să: e anticipăm schimbările în mediul exterior, + ne dăm seama de amenințări și oportunităţi care există în jurul instituţiei, + dezvoltăm strategii care să folosească oportunitățile, i + clarificăm resursele pe care le putem folosi şi să identificăm ce acțiuni trebuie să întreprindem Capitolul II PRINCIPII ŞI VALORI De mare importanţă în definirea noastră ca instituţie sunt principiile şi valorile impuse de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, după care ne călăuzim, anume: a) solidaritatea socială — întreaga comunitate participă la sprijinirea persoanelor vulnerabile care necesită suport şi măsuri de protecţie socială pentru depăşirea sau limitarea unor situaţii de dificultate, în scopul asigurării incluziunii sociale a acestei categorii de populaţie; b) subsidiaritatea — în situaţia în care persoana sau familia nu îşi poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locală şi structurile ei asociative şi, complementar, statul; c) universalitatea — fiecare persoană are dreptul la asistență socială, în condiţiile prevăzute de lege; d) respectarea demnității umane - fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă şi deplină a personalităţii, îi sunt respectate statutul individual şi social şi dreptul la intimitate şi protecție împotriva oricărui abuz fizic, psihic, intelectual, politic sau economic; . €) abordarea individuală — măsurile de asistență socială trebuie adaptate situaţiei particulare de viață a fiecărui individ; acest principiu ia în considerare caracterul şi cauza unor situații de urgenţă care pot afecta abilitățile individuale, condiţia fizică şi mentală, precum şi nivelul de integrare socială a persoanei; suportul adresat situaţiei de dificultate individuală constă inclusiv în măsuri de susținere adresate membrilor familiei beneficiarului; f) parteneriatul — autorităţile publice centrale şi locale, instituţiile -publice şi private, organizațiile neguvernamentale, instituţiile de cult recunoscute de lege, precum şi membrii comunităţii stabilesc obiective comune, conlucrează şi. mobilizează toate resursele necesare pentru asigurarea unor condiții de viaţă decente şi demne pentru persoanele vulnerabile; £) pariiciparea beneficiarilor — beneficiarii participă la formularea şi implementarea politicilor cu impact direct asupra lor, la realizarea programelor individualizate de suport social şi se implică activ în viaţa comunității, prin intermediul formelor de asociere sau direct, prin activități voluntare desfăşurate în folosul persoanelor vulnerabile; h) transparenţa — asigură creşterea gradului de responsabilitate a administraţiei publice centrale şi locale față de cetățean, precum şi stimularea participării active a beneficiarilor la procesul de luare a deciziilor; i) nediscriminarea — persoanele vulnerabile beneficiază de măsuri şi acțiuni de protecţie socială fără restricție sau preferință față de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, categorie socială, opinie, sex ori orientare sexuală, vârstă, apartenență politică, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectare HIV sau apartenenţă la o categorie defavorizată; j) eficacitatea — utilizarea resurselor publice are în vedere îndeplinirea obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi obţinerea celui mai bun rezultat în raport cu efectul proiectat; k) eficiența — potrivit căreia utilizarea resurselor publice are la bază respectarea celui mai bun raport cost-beneficiu; I) respectarea dreptului la autodeterminare — fiecare persoană are dreptul de a face propriile alegeri, indiferent de valorile sale sociale, asigurându-se că aceasta nu ameninţă drepturile sau interesele legitime ale celorlalţi; m) activizarea — măsurile de asistență socială au ca obiectiv final încurajarea ocupării, în scopul integrării/reintegrării sociale şi creşterii calității vieţii persoanei, şi întărirea nucleului familial; n) caracterul unic al dreptului la beneficiile de asistentă socială — pentru aceeaşi nevoie sau situaţie de risc social se poate acorda un singur beneficiu de acelaşi tip; 0) proximitatea — serviciile sunt organizate cât mai aproape de beneficiar, pentru facilitarea accesului şi menţinerea persoanei cât mai mult posibil în propriul mediu de viață; p) complementaritatea si abordarea integrate — pentru asigurarea întregului potenţial de funcţionare socială a persoanei ca membru deplin al familiei, comunităţii şi societăţii, serviciile sociale trebuie corelate cu toate nevoile beneficiarului şi acordate integrat cu o gamă largă de măsuri şi servicii din domeniul economic, educaţional, de sănătate, cultural etc.; q) concurența si competitivitatea — furnizorii de servicii sociale publici şi privaţi trebuie să se preocupe permanent de creşterea calităţii serviciilor acordate şi să beneficieze de tratament egal pe piaţa serviciilor sociale; r) egalitatea de sanse — beneficiarii, fără niciun fel de discriminare, au acces în mod egal la oportunitățile de împlinire şi dezvoltare personală, dar şi la măsurile şi acțiunile de protecţie socială; s) co nfidențialitatea — pentru respectarea vieţii private, beneficiarii au dreptul la păstrarea contidențialităţii asupra datelor personale şi informaţiilor referitoare la viața privată şi situația de dificultate în care se află; t) echitatea — toate persoanele care dispun de resurse socioeconomice similare, pentru aceleaşi tipuri de nevoi, beneficiază de drepturi sociale egale; u) focalizarea — beneficiile de asistență socială şi serviciile sociale se adresează celor mai vulnerabile categorii de persoane și se acordă în funcţie de veniturile şi bunurile acestora; v) dreptul la liberă alegere a furnizorului de servicii — beneficiarul sau reprezentantul legal al acestuia are dreptul de a alege liber dintre furnizorii acreditaţi. Capitolul III PLANUL STRATEGIC Partea I: Consideraţii preliminare În întocmirea „Planificării Strategice privind activitatea Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială în perioada 2013 - 2015” s-a încercat obţinerea unei imagini cât mai reale a nevoilor sociale existente la nivelul municipiului Slatina. Obiectivele strategice au fost stabilite luând în considerare următoarele aspecte: „ evaluarea activităţilor sociale locale . analiza făcută în cadrul instituţiei folosindu-se ca instrument analiza SWoT; legislaţia specifică domeniului de activitate (protecţie şi asistență socială) . standardele generale de calitate în domeniul serviciilor sociale părerea personalului implicat în furnizarea de servicii sociale şi experiența dobândită de-a lungul timpului. iDow> A. Evaluare Serviciu public de asistență socială, organizat la nivel local, are responsabilitatea creării, menţinerii şi dezvoltării serviciilor sociale cu caracter primar, în funcţie de nevoile sociale identificate, cu scopul prioritar de susţinere a funcționalităţii sociale a persoanei în mediul propriu de viață, familial şi comunitar. Direcţia Protecţie şi Asistenţă Socială, a fost înființată ca serviciu public în anul 2001 în scopul prevenirii sau limitării unor situaţii de dificultate sau vulnerabilitate care pot duce la marginalizare sau excluziune socială. Instituţia urmăreşte realizarea scopului prin acordarea de prestații şi servicii sociale: + Prestaţiile sociale acordate sunt: ajutorul social şi ajutorul de urgență conform Legii nr. 416/2001, alocaţia pentru susţinerea familiei conform Legii nr. 277/2010 republicata, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorui pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri şi gaze naturale acordat în temeiul OUG nr. 70/2011, distribuirea laptelui praf pentru nou născuți în conformitate cu prevederile Legii 123/2001, gratuitate la consumul a 5 me apă/lună, etc. + Serviciile sociale acordate sunt: servicii de informare, consiliere socială şi juridică, cantină socială, consiliere psihologica, socializare şi petrecere a timpului liber în cadrul centrului de zi Clubul Pensionarilor. Prestaţiile şi serviciile sociale, oferite de către Direcţia Protecţie şi Asistenţă Socială, se adresează locuitorilor municipiului Slatina, care se află în: situație de nevoie socială şi care îndeplinesc condiţiile legale de acordare a acestora. Din diagramele de mai jos privind activitatea în ultimii 4 ani, se poate observa cu ușurință că, numărul beneficiarilor de servicii/prestaţii sociale fie a scăzut de exemplu: ajutorul social, ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale, fie a crescut cum ar fi la cantina socială şi ajutorul de urgență, fie s-a menţinut aproximativ în aceleaşi limite. Aceste modificări nu țin seama neapărat de scăderea sau creşterea nivelului de trai al beneficiarilor ci mai mult de modificările legislative care au impus noi condiţii de acordare/menţinere a drepturilor, pe de o parte, iar pe de altă parte de mai buna monitorizare acordării drepturilor şi creşterea numărului de verificări prin anchete sociale a concordanţei dintre declaraţiile pe propria răspundere şi situaţia de fapt. lemne, cărbuni, combustibili petrfieri - pentru familii _f e : = | de ajuti l) a ajutor social - nr. familii : sfor:secta „în medie/luna i Mlemne. cărbuni, „ajutor de urgenta -nr. pentru familii fără ajutor cazurilan | social Dcantina sociala - nr. | = | gaze naturale cazuri/luna de acordare | Fă | a oratuitate Sme taraili 7 | atate n eudență. la 3t decembrie... - . - 2009 2010 2011 2012 2009 2010 2011 2012 În anul 2012, s-a asigurat venitul minim garantat pentru 271 familii/persoane singure (în medie pe lună), iar cca. 215 persoane aflate în situații socio-economice şi medicale deosebite au beneficiat, lunar, de cantină socială. În ceea ce priveşte venitul minim garantat din punct de vedere al numărului de persoane din familiile beneficiare de ajutor social, se poate observa din diagrama de mai jos că exista o disproporţie vădita între numărul persoanelor singure beneficiare de ajutor social şi numărul familiilor cu mai mulţi membrii, începând cu anul 2011 discrepanța accentuându-se. 140; 120 ki m persoane singure | ; 1 familii cu 2 pers. ! /Dtamilii cu 3 pers. | "familii cu 4 pers. i familii cu 5 pers. | E familii cu peste 5 pers. | 100 ți 8014 60 4044 20 Pe lângă ajutorul social, o altă măsura de protecţie este acordarea cantinei sociale, având ca obiectiv îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu o situație socio-economică sau medicală deosebită. Prin cantina socială, conform Legii nr. 208/1997, se pot asigura persoanelor îndreptăţite următoarele servicii: y a. pregătirea şi servirea a doua mese, zilnic, de persoană, prânzul şi cina, în limita alocaţiei de hrană prevăzute de reglementările legale; b. aprovizionarea, contra cost, de la sediul cantinei cu produse agroalimentare de bază, la prețurile la care acestea au fost achiziţionate; c. transport gratuit numai pentru persoanele care beneficiază de distribuirea hranei la domiciliu; d. pregătirea şi distribuirea hranei prin centre mobile, pentru situaţii deosebite. În anul 1997, în urma consultării beneficiarilor de cantina socială s-a ajuns la concluzia că aceştia ar fi mult mai mulţumiţi dacă ar primi alimente pe care să le poată prepara acasă. Astfel, din anul 1997 şi până în august 2004 s-a acordat doar în câteva situaţii masă caldă, marea majoritate primind produse agroalimentare de bază în limita alocaţiei de hrană stabilită de reglementările legale. După august 2004 niciun beneficiar nu a mai dorit hrană caldă. Serviciile asigurate prin cantina socială se prestează gratuit pentru persoanele care nu au venituri sau ale căror venituri se situează sub plafonul de 125 lei, care reprezintă nivelul venitului net lunar, pentru o persoană singură, luat în calcul la stabilirea ajutorului social. Persoanele îndreptăţite să beneficieze de cantină socială, dar care realizează venituri ce se situează peste nivelul precizat mai sus (125 lei/pers) pot beneficia de cantină, dar cu plata unei contribuţii de 30% din venitul net pe persoană, fără a depăşi costul meselor servite/alimentelor acordate. În această categorie se pot încadra pensionari, invalizi şi bolnavi cronici. i Raportat la ultimii 4 ani de activitate, se observă o uşoară fluctuaţie — deşi nu semnificativă, a beneficiarilor de cantină socială şi o scădere a numărului de beneficiari în 2006, când cantina socială se acordă pentru maxim 130 persoane/lună, pentru o perioadă de cel mult 3 luni de zile/an. Măsura reducerii perioadei de acordare a cantinei sociale a fost impusă de faptul că s-a concluzionat că acordarea pe o perioadă nelimitată în timp duce la crearea unei dependențe sociale. Ca efect imediat al reducerii perioadei de acordarea a fost scăderea numărului de beneficiari prin excluderea celor care primeau cantină de mai mulţi ani. beneficiari cantina sociala - medie/luna 250 + 200; 150| EI beneficiari - medie/luna | 100|. 50|: 2009 2010 2017 2012 Vârstnici şi persoanele cu handicap O atenţie deosebită este acordată de către autoritatea locală prin Direcţia Protecţie şi Asistenţă Socială persoanelor vârstnice şi celor cu handicap. Analizând din punct de vedere statistic accesul vârstnicilor la cantina socială se poate spune ca numărul acestora a scăzut în ultimii ani. Astfel dacă în luna ianuarie 2006 pensionarii beneficiari de cantină reprezentau 20,77% din totalul beneficiarilor, în 2012 s-a ajuns la 17%, ca urmare a creșterii pensiilor şi în consecință numărul solicitărilor a scăzut. La acest moment, la nivelul instituţiei noastre, nu este în derulare nici un program de îngrijire la domiciliul persoanelor vârstnice dependente, dar, printre persoanele cu handicap grav din evidența noastră, care au dreptul la asistent personal și care au optat pentru indemnizație se află persoane care se încadrează şi în categoria „persoane vârstnice”. Astfel avem 83 persoane vârstnice cu handicap grav care beneficiază de indemnizaţie, reprezentând 21,44% din numărul total de beneficiari. In ceea ce priveşte asigurarea drepturilor pentru persoanele cu handicap, putem spune că una din cele mai importante măsuri este asigurarea asistentului personal pentru persoana cu handicap grav sau a indemnizaţiei în cazul în care se optează pentru aceasta. Bineînţeles ca pensionarii şi persoanele cu handicap au acces la toate celelalte forme de sprijin gestionate la nivelul direcţiei. Situaţia romilor Romii locuiesc în zone ale municipiului Slatina în care nu funcţionează utilităţi publice: energie electrică, gaze, apă-canalizare. Locuiesc mai multe familii într-un spaţiu locativ insuficient. Romii deţin cca. 83% din numărul total al beneficiarilor de ajutor social. Din analiza dosarelor de ajutor social al familiilor de romi, rezultă ca un număr de cca. 30 copii de vârstă şcolară nu sunt cuprinși în sistemul de învățământ. Gradul de școlarizare al populaţiei rome este de cca. 65%, existând destule persoane care nu ştiu carte, nu au terminat învățământul obligatoriu sau nu sunt calificaţi într-o meserie. B. Analiza SWOT Puncte forte Puncte slabe >» Preocuparea pentru diversificarea serviciilor sociale şi asistarea corespunzătoare a persoanelor în dificultate; > Preocuparea personalului Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială pentru a-şi desăvârşi pregătirea profesională Deschiderea personalului pentru schimbare; > Colaborare bună până în prezent cu celelalte structuri cu responsabilități în domeniul social (AJOFM -— Olt, DGASPC — Olt, AJPIS — Olt, etc.); ă > Experienţa acumulată de personal, în acorsarea serviciilor sociale > Existenţa procedurilor de sistem / > Lipsa unei baze de date foarte exacte privind totalitatea persoanelor aflate în dificultate (vârstnici singuri, copii fără ocrotire părintească, persoane cu handicap) care necesită îndrumare, sprijin, asistență; > Lipsa unor centre de consiliere în care specialişti în domeniul social să-i îndrume pe cei aflaţi în dificultate; > Locuinţe sociale insuficiente față de cerințe; > Inexistenţa parteneriatelor cu ONG- urile care activează în domeniul social > Număr insuficient în cadrul Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială de personal calificat în domeniul social (asistenţi sociali, psihologi, sociologi, etc.); operaționale > Oportunităţi Riscuri > Strategia administrației publice > Reticența populaţiei de a accepta pentru informatizarea serviciilor publice şi implicit a Direcţiei Protecţie şi Asistenţă Socială; >» Accentul care se pune în ultima perioadă pe dezvoltarea serviciilor sociale; > Numărul mare de co [...]