HCL 458/2019 Slatina adoptată

Consiliul local al municipiului Slatina Strada M. Kogălniceanu nr. 1, Slatina, Olt, 230080 telefon 0249/439377, 439233 fax: 0249/439336 e-mail: ottice(primariaslatina.ro site: www, primariaslatina.ro Nr. 458/20,12.2019 HOTĂRÂRE Privind: aprobarea Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor pentru unitatea administrativ- teritorială a municipiului Slatina pentru anul 2020 Consitiul Local al municipiului Slatina întrunit în ședință ordinară din data de 20.12.2019; Având în vedere: - inițiativa Primarului municipiului Slatina prin referatul de aprobare nr.111156/12.12.2019 la proiectul de hotărâre; - raportul de specialitate nr. 111160/12.12.2019 întocmit de către compartimentul Securitate şi sănătate în muncă, situaţii de urgență - avizul Comisiei juridice de disciplină din cadrul Consiliului Local al municipiului Slatina - în conformitate cu prevederile art. I din OMAI nr. 132/2007 și prevederile menţionate la Cap. 1, Secţiunea a-2-a, art.6 (1) din Metodologia de elaborare a Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor, - în conformitate cu prevederile din Cap. 1, Secţiunea a-2-a, art. 13, lit. a) şi art. 14 lit. a) din Leg. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul prevederilor art. 129, alin. (7), lit. o), art.139 alin. (1), şi art. 196, alin.(1), lit. a), din OUG nr. 57/05.07.2019, privind codul administrativ; HOTĂRĂȘTE Art, 1. Se aprobă Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor pentru unitatea administrativ - teritorială a municipiului Slatina pentru anul 2020. Anexele 1-13, fac parte integrantă din prezentul Plan de Analiză și Acoperire a Riscurilor. Art. 2. Prezenta hotărâre se comunică la: - Instituţia Prefectului — Judeţul Olt; - Primarul municipiului Slatina; - Secretarului general al municipiului Slatina; - Compartimentului Securitate şi sănătate în muncă, situaţii de urgență. Contrasemnează, Secretar general al municipiului Slatina Mihai - lon IDITA sf, doptată cu 19 voturi „ PENTRU ”, ieri prezenţi 2 - consilieri absenţi 21 - consilieri în funcţie. CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SLATINA i APROBAT “ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL PRIN H.C.L. NR.458/20.12.2019 PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎN MUNICIPIUL SLATINA PREȘEDINTELE J COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENŢȚA PRIMAR Constantin Stelian Emil MOŢ 2020 CAPITOLUL [ Dispozitii generale SECTIUNEA l-a Definitie, scopuri, obiective Planul de analiză şi acoperire a riscurilor din municipiul Slatina, denumit PAAR, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potenţiale identificate la nivel de municipiu, măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul PAAR este acela de a permite autorităţilor publice locale şi celorlalţi factori de decizie să facă cele mai bune alegeri posibile referitoare la: - prevenirea riscurilor; - amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative; - stabilirea concepției şi elaborarea planurilor de intervenție în situaţii de urgenţă; - alocarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare. Obiectivele PAAR sunt: - crearea unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru prevenirea şi gestionarea -riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă; - asigurarea unui răspuns optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc; - cunoaşterea, de către toţi factorii implicaţi şi de către populaţie a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după apariţia unei situaţii de urgenţă; - optimizarea resurselor (forţelor şi mijloacelor) necesare prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă. Obiectivul fundamental al acestui plan se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementului dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. SECTIUNEA a 2-a. Responsabilităţi privind analiza şi acoperirea riscurilor Responsabilităţile privind analiza şi acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuţii ori asigură funcţii de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în profil teritorial (autorităţi ale administraţiei publice locale, inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, CLSU alte organe şi organisme cu atribuţii în domeniu). Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte de către comitetul local pentru situaţii de urgenţă şi se aprobă de către consiliul local. Primarul municipiului asigură condiţiile necesare elaborării planului de analiză, acoperire a riscurilor şi alocării resursele necesare pentru punerea în aplicare a acestuia, potrivit legii. Alocarea resurselor materiale şi financiare necesare desfăşurării activității de analiză şi acoperire a riscurilor se asigură, potrivit reglementărilor în vigoare, de către fiecare autoritate, organism, operator economic și /sau instituţie în parte, corespunzător sarcinilor şi atribuţiilor ce-i revin. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor se întocmeşte într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziţia Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Matei Basarab” al judetului. Personalul din inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă, precum şi cel al celorlalte forțe destinate prevenirii şi combaterii riscurilor generatoare de situaţii de urgență(SVSU Slatina) are obligaţia să cunoască în părţile care îl privesc conţinutul planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi să îl aplice, corespunzător situaţiilor de urgenţă specifice. Responsabilităţile cetăţenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situaţiilor de urgenţă trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuţia comunităţii locale şi a fiecărui cetăţean. Cetăţeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul şi datoria de a contribui activ la construcţia ei cotidiană, printr-un comportament participativ şi responsabil. Cetăţeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunităţii şi la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Obligaţia primordială a cetăţenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ la prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă în cadrul comunităţii locale. Comportamentul preventiv cuprinde totalitatea acţiunilor pe care cetăţeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijenţelor. Cel de al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanţă, adică o dublare a acţiunii umane cu sisteme automate: de prevenire şi control. Întrucât redundanţa este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienţei, respectiv prin punerea în balanță a gravităţii şi probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetăţeni trebuie săconstituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală şi permanentă/periodică asupra riscurilor specifice care îi pot afecta viaţa şi proprietatea şi a concetăţenilor,; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate şi eliminarea /reducerea neglijenţelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic şi de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinţei şi anexelor gospodăreşti cu respectarea cadrului legal privind construirea şi locuirea; - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuţii şi responsabilităţi in gestionarea situaţiilor de urgenţă privind protecţia, intervenţia, evacuarea şi restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă; - participarea ca voluntari la acţiunile preventive, de salvare - evacuare a populaţiei afectate de situaţiile de urgenţă, precum şi la acţiunile de intervenţie şi de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoaşterea modului de comportare înainte, în timpul şi după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept şi protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă. Consiliul local şi primaria Autorităţile administraţiei publice locale trebuie sa fie pregătite să facă faţă gestionării situaţiilor de urgenţă prin comitetele judeţene sau, după caz, locale pe care le conduc, ele fiind primele care iau contact cu fenomenul şi care asigură aplicarea măsurilor din planurile proprii, până la intervenţia altor autorităţi și structuri. Răspunsul la factorii de risc trebuie să urmeze principiul gradualităţii, astfel că deciziile iniţiale trebuie luate la acest nivel, context în care creşterea capacităţii de prevenire şi răspuns locale constituie prioritatea esenţială. Principalele lor responsabilităţi, pe fazele dezastrului, sunt: a) în faza pre — dezastru: - instituie măsurile de prevenire a situaţiilor de urgenţă, analizează anual şi ori de cate ori este nevoie activitatea desfășurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; - aprobă organizarea activităţii de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă la nivelul unităţii administrativ- teritoriale; - hotărăsc înfiinţarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, asigură încadrarea cu personal, dotarea şi finanţarea cheltuielilor de întreţinere şi funcţionarea acestuia în condiţii de operativitate şi eficienţă în conformitate cu criteriile minime de performanţă; - aprobă planurile anuale şi de perspectiva pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionarii situaţiilor de urgenţă; - elaborează planurile urbanistice generale, corelate cu hărţile de risc şi asigură respectarea prevederilor acestor documentaţii; - determină necesităţile comunităţii locale privind resursele mobilizabile, materiale, utilaje şi financiare in caz de dezastre, - asigură mobilizarea populaţiei la acţiunile de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă şi organizează exerciţii şi aplicaţii, sub conducerea organelor abilitate in vederea pregătirii intervenţiei operative; - asigură organizarea şi instruirea grupurilor de voluntari în vederea participării la acţiunile de salvare-evacuare a populaţiei afectate de dezastre. b) pe timpul dezastrului: - desfăşoară activităţile cuprinse în legislaţia în vigoare privind managementul situaţiilor de urgenţă; - menţine în stare de funcţionare drumurile şi accesele în zonele calamitate; - coordonează acţiunile de ajutor; - înființează centre de informare în zona în care s-a produs dezastrul care să îndeplinească şi funcţia de transmitere a avertizării individuale a cetăţenilor în cazul în care sistemele de înştiinţare - alarmare nu sunt disponibile, pe durata situaţiei de urgenţă; - asigură condiţiile necesare pentru acordarea asistenţei medicale; - asigură evacuarea persoanelor sau bunurilor periclitate potrivit planurilor întocmite și condiţiile corespunzătoare de trai, evidenţa populaţiei evacuate, asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate, instalarea taberelor de evacuaţi, recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate, securitatea şi paza zonelor evacuate; - coordonează acţiunile pentru asigurarea necesităţilor esenţiale ale persoanelor sau comunităţilor izolate. c) post dezastru: - participă la acţiunile de înlăturare a efectelor dezastrelor, de refacere a locuinţelor şi gospodăriilor afectate de dezastre; - coordonează acţiunile de aprovizionare cu hrană şi îmbrăcăminte şi de distribuire a acestora, precum şi pentru cazarea în locuinţe temporare; - asigură condiţiile pentru asistenţa sanitară; - coordonează activităţile de reconstrucţie şi restaurare a activităţii normale; - organizează activităţi de ajutor financiar. Instituţiile publice descentralizate a) în faza pre — dezastru: - identifică, localizează şi inventariază sursele de risc pe baza metodologiilor elaborate: - monitorizează pericolele şi riscurile specifice, precum şi efectele negative ale acestora; - coordonează elaborarea planurilor şi reglementărilor privind prevenirea şi intervenţia în situaţii de urgență generate de riscurile specifice ; - elaborează strategii şi programe de prevenire a situaţiilor de urgență, ghiduri/ manuale conţinând activităţile şi responsabilităţile autorităţilor locale în domeniul gestionării situaţiilor de urgenţă şi a modului de acţiune; - elaborează programe de educare şi pregătire a populaţiei privind riscurile specifice, a modului de comportare şi al rolului protecţiei individuale în caz de situaţii de urgenţă; - sprijină autorităţile administraţiei publice locale în vederea elaborării propriilor strategii de protecţie împotriva. dezastrelor, - elaborează normele de securitate la incendiu specifice domeniului de competenţă; - stabilesc metode şi proceduri pentru identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu specifice domeniului de competenţă şi asigurarea băncilor de date necesare. b) pe timpul producerii dezastrului: - diseminează mesajele de avertizare în caz situaţii de urgenţă şi avertizarea populaţiei şi salariaţilor prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare publică; - coordonează, sub aspect tehnic de specialitate, acţiunile de intervenţie operativă; - asigură expertiza tehnică de specialitate pentru evaluarea situației de urgenţă, pentru evaluarea evoluţiei situaţiei de urgenţă în timp, pentru evaluarea consecinţelor asupra populaţiei şi asupra mediului, precum şi formularea de recomandări cu privire la măsurile de protecţie a populaţiei ce trebuie implementate de autorităţi. c) post dezastru: - participă la reabilitarea zonei afectate pentru obiectivele din coordonarea / subordonarăa saii de sub âutoitâtea ministerului / institiiției ceiitrăle,: i - participă la elaborarea unor studii de evaluare a impactului economic, social şi de mediu ca urmare a dezastrelor; - analizează modul de comportare a infrastructurilor de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă; - sprijină finanţarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă, - asigură expertiza tehnică de specialitate pentru reabilitarea zonelor afectate. Instituţii şi operatori economici Instituţiile publice şi operatorii economici au un rol important în ceea ce priveşte prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Pe de o parte, pot suferi un impact direct ca urmare a manifestării unui anumit risc, iar pe de altă parte, în numeroase cazuri, reprezintă chiar sursa de risc şi punctul de declanşare a unei situaţii de urgenţă. Din punct de vedere al accidentelor industriale în care sunt implicate substanțe periculoase, operatorii economici au următoarele obligaţii: - să notifice autorităţilor competente inventarul de substanţe; - să întocmească politica de prevenire a accidentelor majore, respectiv raportul de securitate; - să elaboreze un plan de urgenţă internă; - să informeze imediat autorităţile competente în cazul producerii unui accident major; - să informeze corect şi complet populaţia din zonele de planificare la urgenţă; - să desfăşoare exerciţii de verificare a planurilor şi pregătire a forțelor proprii de intervenţie; - să permită inspecția autorităţilor competente; - să ia toate măsurile necesare pentru a preveni producerea accidentelor şi pentru a limita, în cazul producerii, consecinţele acestora asupra sănătăţii populaţiei şi a calităţii mediului. Din punct de vedere al accidentelor nucleare sau radiologice, instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele obligaţii principale: - monitorizarea radioactivităţii mediului; - întocmirea prognozelor şi predicţiilor cu privire la contaminarea radioactivă a mediului, a produselor agroalimentare şi a populaţiei din zonele potenţial contaminate; - notificarea autorităţilor asupra accidentului; - elaborarea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear / radiologic; - desfăşurarea de exerciţii de urgenţă pe şi în afara amplasamentului. Din punct de vedere al prevenirii incendiilor, instituţiile publice şi operatorii economici trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute în legislaţia specifică şi în Normele generale de apărare împotriva incendiilor. Acte normative de referință -L nr. 481/2004 modificată şi completată cu Legea nr. 212/2006 privind protecţia civilă. -L nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor . -Ordinul MAI nr. 132/2007 pentr aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor -Ordinul MAI ar. 1184/2005 pentru aprobarea Norinelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă. -Ordonanţa de Urgenţă nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă. - H.G nr. 1489/2004 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. - H.G nr, 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de urgenţă profesioniste. - H.G nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. -Ordinul MAI nr. 886 din 30 septembrie 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei. - H.G nr. 1669/2005 privind constituirea şi funcţionarea Comitetului Director de Asigurare la Dezastre -Legea apelor nr. 107/1996. -Ord.comun 638/420/2005 al Ministerului Administraţiei şi Internelor şi al Ministerului şi Gospodăririi Apelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. - H.G nr. 1286/2004 privind aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea şi reducerea efectelor inundaţiilor. -L ar. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural. - H.G nr.1075/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind apărarea împotriva efectelor dezastrelor produse de seisme si/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic | -Ordinul comun nr. 1995/1160/2005 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren - H.G nr. 372 din 18/03/2004 pentru aprobarea Programului Naţional de Management al Riscului Seismic. - H.G nr. 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. -Ordinul MAI nr. 735/2005 privind evidenţa, gestionarea, depozitarea şi distribuirea ajutoarelor interne şi internaţionale destinate populaţiei în situaţii de urgenţă CAPITOLUL Ii Caracteristicile unităţii administrativ —teritoriale Amplasare geografică şi relief Municipiul Slatina fiind resedinta de judet numeroase institutii importante pe plan local si judetean(Prefectura, Consiliul Judetea) isi au sediul in acest oras. Municipiul Slatina se intinde pe o suprafata de 5.393 ha, din care 2.090 ha intravilan. Din totalul suprafetei de 5.393 ha, 3.193 ha este teren agricol si 2.200 mp teren neagricol | | | Categorii de folosinţă a terenurilor: Suprafața totală din care: 5.393 ha 1. Suprafaţa agricolă din car [...]