HCL 324/2018 Sebeș adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL ALBA MUNICIPIUL SEBEŞ CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA _ Nr. 324 / 2018 privind aprobarea Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC - al Municipiului Sebeş Consiliul local al Municipiului Sebes, jud. Alba; Întrunit în şedinţa publică de îndată,din data de 14.1 1.2018,ora 16,00; Luând în dezbatere proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC - al Municipiului Sebeş ; Analizând expunerea de motive la proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC - al Municipiului Sebeş ; Analizând raportul de specialitate nr. 86560/13.11.2018 al Compartimentului Proiecte cu Finanţare Internă şi Internaţională, prin care se propune Consiliului Local al Municipiului Sebeş aprobarea Planului de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC - al Municipiului Sebeş; Văzând prevederile art. 36 alin. (1), alin. (2), lit. b) coroborat cu alin. (4), lit. e) şi alin. (2), lit. c) coroborat cu alin. (5) lit. c) din legea 215/2001 - Legea administraţiei publice locale republicată, cu modificările şi completările ulterioare; În baza art. 45 din aceeaşi lege, HOTĂRĂȘTE Art.1. Se aprobă Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice - PAASC - al Municipiului Sebeş — anexa ! la prezenta hotărâre. Art.2, De ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri răspunde Primarul Municipiului Sebeș. Art.4. Prezenta hotărâre poate fi atacată de către persoanele îndreptăţite, în termenul şi în condiţiile prevăzute de legea 554/2004, privind contenciosul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare. Prezenta hotărâre va fi afişată, se va publica pe site-ul Primăriei şi în Monitorul Oficial al Municipiului Sebeş şi se comunică: - Instituţiei Prefectului Judeţului Alba - Primarului Municipiului Sebeş - Viceprimarului Municipiului Sebeş - Arhitectului şef - Direcţiei Economice - Direcţiei Tehnice - Biroului Contencios Juridic şi Administraţie - Compartimentului Relaţii Publice şi Comunicare - Aparatului permanent al Consiliului Local Sebeş. Sebeş, la 14.11.2018. PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ Consilier local, NISTOR PARASCHI “Total consilieri locali [19 Prezenţi bb Pentru RR “Abţineri Împotrivă 2ex.AS/CV/CA conţine 2 pagini şi anexa Ameca dn POL 324/2977 a onvenţia primarilor [Edi rerala p Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schirnbările Climatice « PAASC al Municipiului Sebeș Convenţia Primarilor privind Clima și Energia 2030 2018. alea agenţia locală a energiei alba Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) al Municipiului Sebeș este documentul strategic la nivel local dezvoltat în cadrul iniţiativei Convenţia Primarilor Privind Clirna și Energia 2030 rezultat din colaborarea Agenţiei Locale a Energiei Alba — ALEA cu autoritatea locală, document care încadrează viziunea şi măsurile municipalităţii privind atenuarea riscurilor cu care se confruntă actualmente din punct de vedere climatic și al mediului și riscurile preconizate a se amplifica ca frecvenţă și intensitate în viitor, pe termen mediu, vizând un interval cuprins Între 5 și 10 ani. Planul de Acţiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) vine sa completeze efortul municipalităţii de a reduce impactul activităților umane in generarea de gaze cu efect de seră, efort concretizat in Planul de Acţiune peniru Energie Durabila — PAED, document strategic adoptat deja de către autoritatea locala. Viziunea municipalității privind adaptarea la schimbările climatice este una construită în jurul efortului autorităţii locale de a asigura cetățenilor un Viitor sustenabil, acționând in sensul diminuării impactului pe care unele schimbări climatice deja îl au la nivel local. în acest domeniu de acţiune Municipiul Sebeș dorește să se alinieze demersurilor întreprinse de municipalităţile din toată Comunitatea Europeană și la nivel global privind lupta împotriva schimbărilor climatice, limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră și asigurarea calităţii vieții cetățenilor într-un mediu curat, unde efortul tuturor sectoarelor municipalităţii contribuie în mod sustenabi! la obiectivele de protejare și conservare a mediului înconjurător. în contextul analizei schimbărilor climatice la nivel local, a fost analizat documentul Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR), dezvoltat la nivelul Municipiului Sebeș conform OG Nr. 132 din 29.01.2007 și care încorporează principalele elemente pentru încadrarea recunoașterii apariției, a modului de intervenţie și a instituțiilor responsabile în situații de risc la nivel local, incluzând riscuri fizice și de mediu determinate de fenomene naturale. PAAR Sebeș tratează principalele aspecte care sunt considerate factori de risc în zona vizată, identificând principalele caracteristici ale Unităţii Administrativ-Teritoriale (UAT), inclusiv caracteristicile climatice, rețeaua hidrografică, demografia și infrastructura construită. În PAAR se analizează mal apoi riscurile generatoare de situaţii de urgenţă dintre care cele mai importante în contextul realizării acestui document (PAASC) sunt: + Riscuri naturale e Riscuri tehnologice + Riscuri biologice e Riscuri de incendiu e Riscuri riscului social Amplasament și context climatic Municipiul Sebeș este așezat pe un teren relativ plan, în partea central sudică a judeţului Alba, aproape de confluenţa Sebeșului cu Mureșul la altitudinea de 248m, situat ia intersecția drumurilor naţionale Sibiu — Cluj și Sibiu — Arad, la o distanţă de 15km de Alba Iulia, S5km de Sibiu și 63km de Deva. Coordonatele geografice ale municipiului Sebeș sunt: 459 38' Latitudine nordică, 23 34 longitudine estică. Teritoriul municipiului Sebeș este străbătut de râurile Sebeș și Secașul Mare și se învecinează la: est - comunele Daia Română, Cut și Câlnic, sud - comunele Câlnic și Săsciori, vest - comunele Vințu de Jos și Pianu, nord - municipiul Alba Iulia. Din municipiul Sebeș fac parte următoarele localităţi: 3 - Sebeș — situat pe ambele maluri ale râului cu același nume, la intersecţia drumurilor naţionale și europene DN1 și DN7; _ Lancrăm = localitate componentă, aproape de limita nordică a municipiului, la aproximativ 2 km de localitatea Sebeș; - Petrești — localitate componentă așezată de-a lungul râului Sebeș la 3,5 km de Sebeș spre sud cu acumularea ce-i poartă numele, care funcţionează în scopul alimentării și atenuării undelor de viitură din amonte; - Răhău- sat aparținător pe Valea Secașului Mare ce se deschide la sud de DNI și așezat în partea sud estică a localităţii Sebeș. Teritoriul Municipiului Sebeș se înscrie în tipul de climat temperat continental specific regiunilor uroase cu înălțimi cuprinse între 200 - 800 m. Climatul este influenţat de relief prin forma sa, poziția sanţilor și altitudine. Munţii constituie o barieră orografică, iar culoarul Mureșului favorizează lrunderea aerului în ambele sensuri determinând zonalitatea pe verticală a tuturor elementelor imatica. E=3 = o 0 0 Iarna, temperaturile multianuale oscilează în jurul valorii de - 2*C, invaziile de aer maritim produc șteri ușoare de temperaturi. Primăvara temperaturile medii lunare sunt mai ridicate cu 6 - 12*C, iar tohmna mai coborâte 5 - 9*C. = Variabilitatea anuala a temperaturii are caracter neperiodic 2 - 4*C. Cele mai mari abateri ale mbdiilor lunare se înregistrează iarna şi primăvara, datorate circulaţiei atmosferice mai intense. Temperatura minima absoluta a fost de - 25", iar maxima de 39* spre culoarul! Mureșului. Regimul precipitațiilor se caracterizează prin cantităţi modeste de 500 - 600 mm/an, strâns legat da circulaţia atmosferică a maselor de aer. Trecerea fronturilor atmosferice peste lanţurile muntoase benerează ploi abundente sub forma de averse, cu maxime care ajung la 10 - 30 mm În zece minute. Primele ninsori sunt la începutul lui noiembrie, ultimele semnalându-se la sfârșitul lui martie, Hicele de ariditate se înscrie în jurul valorii de 50 - 60%, Regimul eolian - suferă modificări locale dypă orientarea culmilor și văilor. Vânturile dominante sunt cele de vest. Viteza medie este de 2,3 m/s. E] Analiza de Riscurilor și Vulnerabilităților la nivel local Analiza de Bisc Climatic Local (ARC) cuprinde o evaluare a principalelor tipuri de fenomene și plocese din mediu care se produc natural și care pot impacta negativ unul sau mai multe sectoare municipale, putând provoca panube materiale sau periclita părţi din infrastructura construită de pe tdritori.! autorităţii locale. Sunt vizate acele sectoare de interes conform metodologiei Convenţiei Pţimaritor priviri Clima și Energia 2030, ARC cupriniie acele fenomene și procese din mediu cel mai bine evidenţiate în urma datelor cglectate de pe teritoriul municipalităţii prin chestionare de evaluare specifice și în urma unor analize alizate de către Agenţia Locală a Energiei Alba — ALEA pe seturi de date climatologice specifice aţealul:: tebeș-Aiba și pe situații de risc la nivel local, = m Priiicipalii foctori de risc evaluaţi sunt în următoarele domenii: e (limă e Mediu și biodiversitate e Apă și deșeuri e Socioeconomic s iiitatea La nivelul municipalităţii a fost efectuată o analiză privind principalele situații de risc de mediu prin formarea unui grup de lucru la nive! local și efectuarea mai multor întâlniri pentru a discuta principalii factori de risc și evaluarea acestora cu ajutorul unui chestionar de evaluare. Figura 1: Zona Sebeșului (Sursa: Google Maps) Agenţia Locală a Energiei Alba — ALEA a realizat sinteza stării principalilor factori de risc de mediu la nivel local în contextul Convenţiei Primarilor privind Clima și Energia. Datele au fost colectate de la reprezentanţi ai municipalității și ai unor instituţii implicate în procesul de prevenire și intervenție în situaţii de risc la nivel local, parte din comitetul local pentru situații de urgenţă (CLSU). Împreună cu reprezentanții municipalității, ALEA realizează actualizarea raportului pașilor ciclului de adaptare privind capacitatea autorităţii locale de a întreprinde procesul de identificare a riscurilor și vulnerabilităţilor la nivel local, elaborarea politicilor și a acţiunilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice precum și implementarea și monitorizarea acestor acţiuni. | , Evoluţia viitoare | Nivelul actual , ID , Și , preconizată Factorul de risc de mediu evaluat de gravitate risc . (1-5) Frecvenţă | Intensitate FRA | Căldură extremă 22 4 A ERp | Frig extrem zu id Y FRB | Precipiiaţii extreme ssea 4 4 RA | inundaţii aceve pa î | R5 | Secetă ses 4 E j ” li FR6 | Furtuni va â 4 FR7 | Alunecări de teren - - - Fig -| incendii forestiere și de vegetaţie ee 4 â FR9 | Poluare generată de traficul din nodurile rutiere | asa A 4 FR10 | Poluare industrială avevă e p Conform Planului de Analiză și Acoperire a Riscurilor (2017) al Municipiului Sebeș, structurile care extcută controale și inspecții de prevenire a manifestării riscurilor sunt: instituția Prefectura Judeţului; inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Unirea” al Judeţului Alba; Inspectoratul Judeţean în Construcții Alba; Inspectoratul Judeţean de Poliție Alba; Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Alba; S.G.A. Atba; - Direcţia de Sănătate Publică Alba; Direcţia Agricolă Alba; Direcţia Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Alba; Agenţia pentru Protecţia Mediului Aiba; Comisariatul Judeţean Alba al Gărzii de Mediu; Direcţia Silvică Alha; Garda Forestieră Alba; Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba; Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Alba - Filiala Alba. Evoluţia factoriior de risc la nivel local Analiza Riscurilor climatice din perspectiva variabilelor climatologice regionale este realizată de către Agenţia Locală a Energiei Alba — ALEA și cuprinde sub-analize pentru fiecare variabilă meteo și climatică analizată. Analiza factorilor de mediu meteorologici are la bază un set de date la rezoluție de o oră întinse pe ultimii 30 de ani. Aceste daie sunt obţinute de către ALEA de la un furnizor de date climatologice. Dispunerea datelor pentru punctul din teritoriu analizat (Sebeș-Alba) se bazează pe modele de simulare matematică, ţinând seama de cele mai apropiate puncte de măsurare ale condițiilor în teritoriu și incluzând informații preluate de sateliți meteorologici. Agregând aceste date, s-a obținut o situație a variabilelor meteorologice. Datele analizate sunt: e Temperatura (2 m deasupra solului) *C e Umiditatea relativă e Presiunea atmosferică e Precipitaţii totale (mm) e Grosimea stratului de zăpadă e Acoperireacu nori a cerului (%) e Radiația solară și timpul de strălucire al soarelui (W/m2) e Viteza și direcția vântului și viteza la rafală Sunt analizate în continuare principalele variabile meteorologice relevante în procesul de identificare a tendinţelor climatice la nivel local: Analiza evoluţiilor temperaturii aerului Temperatura medie zilnică Sebes-Alba 12 de avize soluti.) Piizii 201 2014 10 În diagrama de mai sus este surprins tiparul de variaţie a temperaturilor medii zilnice pentru ultimii 3 ani. Referindu-ne în mod specific la anotimpul cald și la anotimpul rece, observăm că în anotimpul rece avem în medie una sau 2 perioade cu temperaturi medii care coboară sub -5*C despărțite de un interval de cel mult 2 săptămâni cu temperaturi mai ridicate, nespecifice perioadei, cu medii zilnice de peste 5*C. 73 03 2015 2018 Exemplu menţionat anterior este redat mai clar în imaginea de mai sus unde observăm că în iarna 2015-2016 a exisiat, în luna ianuarie, o succesiune de 2 valuri de frig întrerupte de un val de aer mai cald. Analiza de detaliu, relevă faptul că temperaturile minime scad sub -10*C iar maximele înregistrate irlun interval. de o săptămână ajung la 15*C rezultând o fluctuație a temperaturii cu 25 *C în decurs de & săptămână. 3 a [=) mo În privinţa valurilor de căldură, în Municipiul Sebeș în ultimii 30 de ani au fost înregistrate cele mai i temperaturi ale aerului În vara anului 2017, cu valori medii zilnice de 32*C, în 05.08.2017 la ora A înregistrându-se valoarea record a temperaturii de 40,7*C. Evoluţia temperaturii medii anuale în arealul Sebeş-Alba în intervalul 1985 - 2017 (*C] 2 3 3 e a 2 2 ro in DA = I-A = e AN EAI INI INI ONE: IE A E II-I II A = A a „a ” [ii Ş [e - Piti) Pisati Analizând evoluţia temperaturilor medii anuale din intervalul 1985 — 2017 pentru zona Sebeș, bservăm că după anul 2008 s-a produs și menţinut o creștere a valorilor temperaturii aerului. Dacă în Lrioada 1985-2000 temperatura medie anuală se situa în jurul valorii de 11,6*C, în perioada 2007- D17 temperaturile medii anuale se situează la valori de peste 12,5*C. Prognoza evoluției temperaturii medii anuale în Sebeș-Alba pentru intervalul 1985 - 2040 [*C] 14,4 14.2 J4 .? 13.8 ja 13,6 se 13,4 | „. 13,2 13 12.8 12.6 12,4 12,2 12 i,8 11,6 1i,4 11,2 Şi 10,4 10,5 10,4 10,2 19 ep Dai [= 3985 7097 2027 2829 2033 2035 2037 20385 2035 7047 019 202 02 pa = = [i bată S 2004 2002 Piiaăi În graficul de mai sus, este evidențiată tendinţa (prognoză liniară) a valorilor de temperatură, care ar putea ajunge la o medie anuală de 14*C până în 2040. Aceste evaluări indică faptul că în perioada următoare, vor exista numeroase efecte de pe urma evoluţiei în sens pozitiv a valorilor de temperatură ale aerului. La nivel local cel mai mare impact va fi înregistrat de sectorul agricol, flora și fauna locală urmând a trece de asemenea printr-un proces complex de adaptare la condiţiile viitoare de temperatură, Creșterea temperaturilor poate cauza și dezechilibre la nivel microbiologic în majoritatea ecosistemelor, inclusiv apariţia și răspândirea cu ușurință a unor viruși și bacterii care să pună în pericol multe dintre speciile de plante și animale și de asemenea sănătatea oamenilor. Analiza dispunerii în timp (1986-2018) a valurilor de căldură pentru arealul Sebeș-Alba Evenimente de temperaturi de peste 33"C având o durată mai mare de o oră 2046 e n 205 DE 7 E E 2005 îi] ȚEETȚITIȚITEŢITI ŢII TITI ŢI TITI ŢII ŢII ŢIA Feb Mar Apr Mai tunie tulie Aug Sept Oct Noi Dec În graficul de mai sus se poate observa incidenţa în creștere în ultima decadă, a intervalelor de timb de peste o oră cu temperaturi medii de peste 33*C. Aceste valuri de căldură afectează într-o anumită măsură toate sectoarele municipale dar și mediul natural, valuri de căldură în funcție de care muhicipalitatea ar trebui să își adapteze unele activități precum și colaborarea cu instituţiile publice pârtenere în vederea asigurării mijloacelor de prevenție și minimizare a riscurilor privind incendii de vegetație, starea de sănătate a populației, asigurarea alimentării cu apă și alte acțiuni. Analiza dispunerii în timp (1986-2018) a valurilor de frig pentru arealul Sebeș-Aiba Evenimente cu temperaturi mai mici de -5*C având o durată mai mare de o oră ir să 1987 poa si Di Ă DI LR i Ț TIT | TIT | TIT | TIT | LI i [ LIN | ŢII | TIT Ț LEI Ț ȚIT | TIT feb Mar Apr Mai lunie tulie Aug Sept Oct Noi Dec Analiza dispunerii în timp a valurilor de frig relevă faptul că intervalele de timp cu temperaturi sdăzute (sub -5*C) sunt mult mai agregate în ultimele două decade decât în trecut, atunci când perioadele cu temperaturi scăzute erau mai scurte dar mai frecvente, Tot din graficul precedent se observă faptul că începând cu anul 2011, valurile de frig apar de obicei în primele 2 luni ale anului și mai puțin în ultimele două luni, așa cum era cazul în trecut. 10 Analiza evoluţiilor cantităților de precipitaţii Evoluţia cantităților totale de precipitaţii (sume lunara) în perioarla 1985-2017 aferentă arealului Sebeș-Alba Li 002 2004 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2040 2011 1D12 2093 2018 2045 2036 2047 Diagrama de mai sus redă cantitatea totală de precipitații (litri/m?) acumulată lunar pentru ultimii 30 de ani pentru arealul Sebeș-Alba. Frecvența lunilor cu precipitaţii peste medie nu s-a schimbat semnificativ în ultima decadă, cu toate acestea, analiza pe termen lung relevă faptul că evoluţia mediei precipitațiilor pentru toată perioada analizată este în scădere, evoluând de la 44 L/m?,lună în 1985 la cca 37L/m?,lună în 2017. Această tendință apare și pe fondul măririi frecvenței lunilor cu cantităţi nesemnificative de precipitații, favorizând apariția fenomenului de secetă. În ultima decadă (2007-2017) din perioada analizată se observă existența unui număr mai mare de iuni cu cantități de precipitaţii aproape de zero dar și a unor cantități ma! mici de precipitaţii în celelalte luni ale anului, față de decadele anterioare. Cantitatea totală medie a precipitațiilor lunare fin pentru arealul Sebeș-Alba în perioada 1985-2017 Conform graficului de mai sus, se observă că luna din an cu în care cad cele mai mari cantităţi de precipitaţii este luna iunie: 12,92% din totalul precipitațiilor anuale cad în medie în luna iunie, urmând luna mai cu 11,12% și lunile aprilie și iulie cu cca 10%/țună din totalul precipitațiilor anuale. Lunile din an cele mai sărace în precipitații în arealul Sebeș-Alba sunt ianuarie și februarie cu valori sub 6%/lună din totalul! precipitațiilor anuale. 11 Principalele riscuri de mediu care derivă din fluctuații ale cantităților de precipitații pe parcursul lan sunt cele legate de accelerarea eroziunii solului, angrenând situații de risc pe mai multe planuri, dintfe care pentru UAT Sebeș relevant este riscul măririi debitului râului Sebeș (risc de inundații și revărsări de ape) precum și mărirea vulnerabilităţii potenţiale dată de acumulările de ape conţinute de construcţiile hidrotehnice din amonte (baraje de acumulare). un, a SS Dc aka ză, AMENAJAREA HIDROENERGETICĂ A RÂULUI SEBEȘ Macau D070 geiea 0 Cage capture Gotreog cupnattan Ema P CAPTĂRI SECANDARE n arm te-ar CHE ŞUGAG | Pi = 2x75 mu) samanta cu aţi pa A îptmos “e Se sere Se SAS0RR OARA HA OBRE ALDE CAPĂLHA 1 ascvero rect de 7 - nave aan - Dei m A.A naste matei Pat ies [...]