HCL 44/2019 Satu Mare adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA COMUNA SATU MARE CONSILIUL LOCAL A COMUNEI SATU MARE HOTĂRÂREA NR. 44 /2019 privind stabilirea componenței echipei mobile pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violență domestică Consiliul local Satu Mare Având în vedere: e Referat de aprobare al primarului nr. 420 / 2019 privind necesitatea stabilirii componenţei echipei mobile pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violență domestică e Raportul de specialitate al Compartimentului social cu nr. 11950 / 2019, prin are persoana cu atribuţii de asistență socială din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Satu Mare propune adoptarea hotărârii, e Avizul favorabil al Comisiei de specialitate nr. 442 / 2019, În temeiul prevederilor: > Art. 3, art. 4, art. 7 şi art. 13, alin.1,lit.b, şi alin. 2, art. 14, art. 22 “6, art. 36, lit. d din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, republicată cu ultimele modificări şi completări aduse prin Legea nr. 174/2018, > Art. 75, art. 76, art. 77 şi art.78 din Legea nr. 292/2011 Legea asistenţei sociale, cu ultimele modificări şi completări aduse prin Legea nr. 194/2018 pentru completarea Legii asistenţei sociale nr. 292/201, Art. 1 din Ordin nr. 2525/2018 privind aprobarea Procedurii pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violență domestică, Ordin nr. 146/2578/2018 privind modalitatea de gestionare a cazurilor de violență domestică de către poliţişti, Art.129, alin. 1, alin. 2, lit. b, alin. 3, lit. c, alin. 7, lit. b,lit. n. din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în Administraţia Publică, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 24 / 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, În temeiul art. 139, alin.1, art. 196, alin. 1, lit.a din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, V YV vYv vyY Y HOTĂRĂȘTE Art. 1 Se aprobă componenţa echipei mobile pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violență domestică pe teritoriul adninistrativ al comunei Satu Mare în următoarea componenţă: Coordonatorul echipei : Bogos Gy6ngyvâr — persoană cu atribuţii de asistență social din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei Satu Mare Balăzs Szabolcs — viceprimar al comunei Satu Mare Art. 2 Trasnportul echipei mobile pentru intervenţia de urgenţă în cazurile de violență domentică în comuna Satu Mare se realizează cu mijlocul de transport din dotarea Primăriei comunei Satu Mare, având număr de înmatriculare HR 11 PHM, care asigură securitatea victimei şi echipei mobile. Art. 3 Semnalarea situațiilor de urgenţe de violență domestică pentru care este necesar sprijinul din partea echipei mobile se realizează prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor abilitate să intervină în cazurile de violență domesitcă, respectiv la numărul 0266 — 245 140 — Primăria comunei Satu Mare, precum şi la solicitarea organelor de poliţie de pe raza teritoriul administratv al comunei Satu Mare. Art. 4 Se aprobă atribuţiile echipei mobile conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotarâre. Art. 5 Cu aducere la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se însărcinează dl. Kovâcs Imre primar al comunei Satu Mare. Art. 6 Prezenta Hotărâre va fi adusă la cunoştinţă publică prin afişare la sediul Consiliului Local al comunei Satu Mare şi publicare pe site-ul propriu al Primăriei comunei www.marefalva.ro Art. 7 Prezenta Hotărâre se va comunica: Instituţiei Prefectului Judeţului Harghita Primarului comunei Satu Mare Viceprimarului comunei Satu Mare Compartimentului de asistență socială O 00 o Satu Mare, 28 august 2019 _ Contrasemnat pentru legalitate: PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ SECRETAR BALAZS SZABOLCS PALFI MARIA ROMÂNIA JUDEŢUL HARGHITA Anexa la COMUNA SATU MARE HCL nr. 44 / 2019 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI SATU MARE ART. 1 Echipa mobilă prevăzută are următoarele atribuţii: a) verifică semnalările de violenţă domestică efectuate prin intermediul liniilor telefonice ale instituţiilor publice abilitate, inclusiv al liniilor telefonice de urgenţă, altele decât numărul unic de urgenţă la nivel naţional (SNUAU) - 112; b) realizează evaluarea iniţială a gradului de risc din perspectiva acordării serviciilor sociale, pe baza Fişei pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenţei domestice, prevăzută mai jos c) acordă informare şi consiliere victimelor violenţei domestice; d) sprijină victimele violenţei domestice, prin orientarea acestora către serviciile sociale existente pe raza localităţii/judeţului, adecvate nevoilor acestora; e) informează, consiliază şi orientează victima în ceea ce priveşte măsurile de protecţie de care aceasta poate beneficia din partea instituţiilor competente: ordin de protecţie provizoriu, ordin de protecţie, formularea unei plângeri penale, eliberarea unui certificat medico-legal etc.; f) asigură măsurile de protecţie socială necesare pentru victime, minori, persoane cu dizabilități sau persoane cu nevoi speciale, vizate de ordinul de protecţie provizoriu sau ordinul de protecţie, şi păstrează confidenţialitatea asupra identităţii acestora; 8) colaborează cu serviciile de asistenţă medicală comunitară în situaţia în care identifică probleme medicale privind victimele şi/sau copiii lor; h) realizează demersurile necesare pentru depăşirea riscului imediat, după caz, acestea putând consta în: (i) transport la unitatea sanitară cea mai apropiată în situaţiile în care victima necesită îngrijiri medicale de urgenţă sau, după caz, sesizarea numărului unic pentru apeluri de urgenţă 112; (ii) sesizarea organelor de urmărire penală, sesizarea organelor de poliţie pentru emiterea unui ordin de protecţie provizoriu, sesizarea instanţelor judecătoreşti în vederea emiterii ordinului de protecţie; (iii) orientarea către SPAS sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, acreditaţi în condiţiile legii, în vederea găzduirii în centre rezidenţiale adecvate nevoilor şi aplicării managementului de caz pentru victime şi, după caz, pentru agresori; i) intervine în cazurile de violenţă domestică, la solicitarea organelor de poliţie, atunci când prin ordinul de protecţie provizoriu s-a dispus măsura evacuării temporare a agresorului din domiciliu, iar acesta din urmă a solicitat, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial. ART. 2 (1) În vederea facilitării emiterii ordinului de protecţie provizoriu, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri, Compartimenul de asistență socială pune la dispoziția organelor de poliţie de pe aceeaşi rază teritorială: a) datele de contact ale coordonatorului echipei mobile/persoanelor din cadrul SPAS desemnate cu atribuţii în cadrul echipei mobile; b) lista cuprinzând toate centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte sau alte centre rezidențiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv serviciile sociale acordate de către cultele religioase şi alte organisme private în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice. (2) În situaţia în care prin ordinul de protecţie provizoriu se dispune măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta din urmă solicită, potrivit legii, cazarea într-un centru rezidenţial de tipul celor prevăzute la alin. (1), echipajul de poliţie aflat în misiune contactează coordonatorul echipei mobile şi îi furnizează detalii cu privire la adresa locului în care se desfăşoară intervenţia organelor de poliţie. (3) SPAS va pune la dispoziţia organelor de poliţie lista persoanelor din cadrul SPAS desemnate, cu atribuţii în cadrul echipei mobile, inclusiv datele de contact ale acestora. ART. 3 Echipa mobilă se deplasează la faţa locului în maximum 90 de minute de la momentul semnalării efectuate de către organele de poliţie şi asigură sprijinul necesar pentru orientarea şi conducerea de îndată a agresorului către centrele rezidenţiale gestionate de unitatea administraţiei publice locale sau, după caz, către alte servicii sociale adecvate, administrate de către furnizori publici sau privaţi, de pe raza unităţii administrativ-teritoriale. ART. 4 SPAS are obligația de a cunoaşte distribuţia în plan local şi judeţean a serviciilor sociale destinate victimelor violenţei domestice, precum şi a celor de tipul: centre rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost, adăposturi de noapte, alte centre rezidenţiale adecvate nevoilor persoanelor fără adăpost, publice sau private, inclusiv a celor acordate de către cultele religioase şi alte organisme private în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei domestice. ART. 5 (1) În scopul asigurării accesului neîngrădit şi adecvat la găzduire în situaţiile de urgenţă, precum şi la restul serviciilor sociale existente pentru victimele violenței domestice sau, după caz, pentru agresori, SPAS organizat la nivel judeţean, respectiv DGASPC, efectuează diligenţele necesare pe lângă celelalte servicii de asistenţă socială şi furnizorii privaţi de servicii sociale de pe raza teritorială a judeţului. (2) În vederea depăşirii situaţiei de urgenţă în care se află, victimele pot fi găzduite în orice serviciu social existent cu această destinaţie, acolo unde există un loc disponibil, indiferent de domiciliul acestora. ART. 6 În urma evaluării gradului de risc pentru victimele violenţei domestice, reprezentanţii SPAS organizate la nivel de comună referă cazurile către compartimentul de violenţă domestică din cadrul SPAS organizat la nivel de judeţ sau, după caz, către furnizorii privaţi de servicii sociale, în vederea luării în evidenţă şi a realizării managementului de caz. ART. 7 Pentru verificarea semnalărilor privind situaţiile de violenţa domestică, reprezentanţii SPAS au drept de acces în sediile sau punctele de lucru ale persoanelor juridice, precum şi la domiciliul persoanelor fizice. Verificarea semnalărilor privind violenţa domestică se realizează cu sprijinul al organelor de poliţie de pe raza teritorială în care s-a semnalat situaţia de violenţă domestică. ANEXĂ FIŞA pentru evaluarea gradului de risc şi stabilirea măsurilor de siguranţă necesare pentru victimele violenței domestic A. Chestionar pentru evaluarea gradului de risc Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea: A - Observaţii; B - Nu răspunde. | I. Istoricul violenţei Factor de risc Categorie de risc/descriere Cu cine locuieşte victima? Unde se află agresorul în momentul discuţiei? Pentru fiecare persoană aflată în îngrijire se va preciza vârsta. Există minori sau persoane aflate în | îngrijire? Unde sunt în momentul] discuţiei? ] | Descrieţi | ultimul incident] de violenţă. | ] ] ] ] | Ce s-a petrecut, tipul de violenţă, | tipul de lovituri, dacă este cazul, | dacă s-au folosit obiecte sau arme. | Vă rugăm să precizaţi unde se aflau | copiii în timpul incidentului şi ] dacă au fost abuzaţi, sub ce formă. | ] Au existat acte de violenţă domestică anterioare? În toate studiile despre factorii del risc în violenţa domestică, violenţa anterioară este considerată cel mai comun factor de risc. Poate fi luată] în considerare orice formă de | manifestare a violenţei domestice (al| se vedea art. 4 din Legea nr. 217/ | 2003 pentru prevenirea şi combatereal| violenţei domestice, republicată, cul modificările şi completările ] ulterioare), indiferent dacă aceasta] poate fi sau nu dovedită printr-un | document: de exemplu, certificat medico-legal, ordin de protecţie, plângere prealabilă, certificat medical. Au existat acte de violenţă asupra copiilor/ altor membri ai familiei? În mod frecvent, violenţa domestică se poate extinde şi spre alţi membri ai familiei, inclusiv copii vârstnici/persoane cu dizabilităţi. Preocupările iniţiale legate de siguranța unui/unei copil/persoane vulnerabil/vulnerabile pot dezvălui un tipar de violenţă mult mai extins în familie. Copiii/Persoanele vulnerabile pot fi folosiţi/folosite de agresor ca metodă de manipulare emoţională şi control asupra victimei. Există dovezi că riscul pentru copiii afectaţi de violenţă nu este conştientizat în mod real de către victimă. Drepturile copilului şi protecţia sunt preocupări care trebuie avute în vedere concomitent de către practicianul implicat în evaluarea riscului. Agresorul a manifestat comportament violent generalizat faţă| de terţi (în ] afara familiei)?| Agresorii implicaţi în situaţii de violenţă domestică manifestă adesea atitudini şi comportamente generale antisociale şi folosesc violenţa şi în afara sferei domestice. Violenţa în afara familiei indică tendinţa generală de a manifesta un comportament violent şi asupra oricăror altor persoane şi poate spori riscul atât pentru victimă, cât şi pentru specialiştii care intră în contact cu agresorii. În trecut a fost] emis un ordin de] protecţie ] provizoriu/ordin| În cazurile în care se constată de către instituţiile abilitate că există dovezi privind confirmarea ] | | ] ] | ] ] ] ] ] ] ] ] ] | ] ] | ] ] | măsurile care să le asigure | ] ] ] ] ] ] ] ] | ] ] | ] ] ] ] ] ] ] ] | situaţiilor de violenţă domestică, ] de protecţie pe numele agresorului? pentru asigurarea protecţiei ] imediate sau pe termen mediu a | victimei împotriva agresorului poatel| fi emis un ordin de protecţie ] provizoriu de către organele de poliţie/ordin de protecţie de către instanţa judecătorească competentă. manifestat comportament de control şi de izolare a victimei? exercită control asupra victimei (verificarea în mod repetat a telefonului personal, verificarea conturilor bancare, e-mail-urilor, relaţiilor cu familia şi prietenii, modului cum se îmbracă, locurilor frecventate, îngrădirea posibilităţii de a avea un loc de muncă, acte de gelozie etc.) este perceput ca un factor semnificativ de risc de violenţă repetată şi posibil deces. Izolarea victimei este o strategie comună majorităţii agresorilor şi poate lua forme severe mergând până la privarea de libertate (sechestrarea victimei în | | | ] | | | | | | | ] | | | ] | | ] | | | ] | | ] | ] | | ] | ] | | ] 9.| Agresorul a încălcarea ordinului de protecţie ] | | ] | încălcat, în provizoriu/ordinului de protecţie ] ] | ] | trecut, un ordin| emis de către instituţiile ] ] | ] | de protecţie | competente se manifestă prin ] ] | ] | provizoriu/ordin| nerespectarea de către agresor a ] | | ] | de protecţie? | interdicţiilor/măsurilor dispuse ] ] | ] | | faţă de persoana acestuia | ] | | | | (interzicerea contactului cu ] ] | ] | | victima, menținerea unei distanţe de| | | ] | | apropiere faţă de victimă etc.), | ] | | | reprezintă un factor de risc şi estel| | | ] | asociată cu o creştere a riscului de| ] | ] | | violenţă în viitor. ] | | | | | ] | | ] II. Formele şi tiparul violenţei 10.| Actele de | Pe parcursul unei relaţii, frecvenţal | ] ] | violenţă sunt | şi severitatea actelor de violenţă | | ] ] | mai severe şi/ | pot creşte gradual. Creşterea ] ] | ] | sau se manifestă| severităţii şi frecvenţei actelor | | | | | mai frecvent? | violente este unul dintre cei mai | | ] ] ] | importanţi factori de risc de | | | | | | agresiune care poate conduce la ] ] | | | vătămări grave şi la un potenţial ] | | ] | deces. | ] | | | ] ] | | 11.| În actele de | Utilizarea armelor sau ameninţarea | | | ] | violenţă | cu arme reprezintă un factor ] | | ] | agresorul a | semnificativ de risc de violenţă ] | | ] | folosit arme/ | severă şi cauzatoare de deces. În ] ] | ] | ameninţarea cu | violenţa domestică trebuie luate în | | ] ] | arme? | considerare toate armele, inclusiv | | | | | | armele de foc sau arme albe (cuţite,| | ] ] | | topoare, furci etc.) şi alte ] | | | | obiectele periculoase ce pot fi | | | | | folosite ca instrumente care ] | | | | provoacă vătămări. Deţinerea unei ] ] | | | arme de foc de către agresor prin | ] ] | | prisma profesiei pe care o ] | | ] | | desfăşoară reprezintă un alt factor | | | | | | de risc major care trebuie să fie ] ] | | | | luat în considerare. ] | | ] | | ] | | ] 12.| Agresorul a | Comportamentul prin care agresorul | ] | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | | ] | | | | ] | | ] | | | | | | | | ] | | ] | | ] | | ] | | | ] | | | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | ] | | | | | | | | ] | | ] locuinţă). probleme legate de sănătatea mentală, au existat ameninţări cu suicid din agresorilor, diferite boli psihice, inclusiv depresia, sunt asociate cu | un risc crescut de violenţă repetată] şi severă. Ameninţările cu comiterea] de suicid şi starea de sănătate ] mentală problematică sunt factori del] | ] | | ] 13.| Victima a fost | Urmărirea/Hărţuirea victimei este | ] | | | urmărită/ | asociată violenţei grave şi letale | ] | ] | hărţuită? | împotriva femeilor/persoanelor ] ] | ] | | vulnerabile din proximitatea | ] | | | acestora şi împreună cu atacuri | | | | | fizice este asociată în mod ] | | ] | | semnificativ cu vătămări grave şi | | | | | | foarte grave, cum ar fi tentativa del] ] | ] | | omor şi omorul. ] | | ] | | ] | | 14.| Au existat | Violenţa sexuală este parte a ] | | ] | manifestări de | violenţei domestice împotriva ] ] | ] | violenţă sexuală| femeilor. În cazul femeilor care | | | ] | (viol sau viol | sunt agresate sexual există ] | | ] | marital) asupra | probabilitate mai mare de rănire ] | | ] | victimei? | severă şi de abuz repetat. | ] | | | | ] | | 15.| Victima a fost | Experienţa practică arată că ] ] | ] | ameninţată cu | violenţa severă este adesea | ] | | | moartea? | precedată de ameninţări care pot ] ] | ] | Au existat forme| viza viaţa victimei, a persoanelor | | | ] | de şantaj/ | apropiate acesteia, a copiilor, a ] ] | ] | constrângeri? | animalelor de companie. ] | | ] ] | Constrângerea poate lua forme ] | | | | diferite, inclusiv căsătoria ] | | ] | | forţată. | ] | | | ] ] | | 16.| Au existat | Strangularea şi sugrumarea sunt ] ] | ] | tentative de | forme foarte periculoase de violenţă] ] | ] | strangulare, | domestică; statisticile ] ] | ] | sugrumare asupra| internaţionale arată că aproximativ | | | | | victimei? | jumătate din victimele femei | | ] | | | decedate ca urmare a violenţei | | | | | | domestice au fost supuse lao ] | | ] | | tentativă de strangulare/sugrumare | | ] | | | în anul anterior morţii lor. ] | ] ] | ] I___l | III. Factori de risc legaţi de comportamentul agresorului 17.| Agresorul | Deşi numeroase dependențe ale ] ] | ] | prezintă | agresorilor, cum ar fi dependenţa del ] | ] | probleme legate | droguri, alcool, medicamente, jocuri] ] | ] | de dependenţa de| de noroc/video, nu reprezintă cauze | | | | | alcool, droguri,| şi nici justificări pentru violenţa | ] | ] | medicamente, | domestică împotriva femeilor, | | | | | jocuri de noroc/| acestea pot constitui factor de risc] ] | ] | video? | crescut a agravării violenţei. ] | ] ] | ] | ] DP 18.| Agresorul | Gelozia şi posesivitatea extremă ] ] | ] | manifestă | sunt, de asemenea, asociate cu ] | ] ] | comportament de | violenţa severă. În plus, ] | | ] | posesivitate, | comportamentul autoritar şi | | | | | gelozie extremă, | atitudinile patriarhale/tradiţionale| | | | | alte atitudini | ale agresorilor, cum ar fi concepte | | | ] | dăunătoare? | foarte rigide despre onoarea ] ] | ] | | masculină sau onoarea familiei şi | | | | | | sentimentul de posesie asupra ] ] | | | femeii, pot avea impact ridicat | | | | | asupra riscului. ] | | ] | | ] | | 19.| Agresorul are | Problemele de sănătate mentală ale | ] | | | ] | | ] | | | ] | | | | | | | ] | | | ] | | | ] | | | ] partea risc în cazuri de ucidere a ] agresorului? femeilor, urmate de sinuciderea agresorului. Statisticile internaţionale arată că în 32% dintre cazurile de omor cu victime femei agresorul comite suicid după fapta de omor. | | | | | | | Agresorul ] | | | | | | | ] ] | ] ] | ] Schimbările în starea financiară a | ] ] ] ] ] ] ] de violenţă în timpul sarcinii?| Dar u [...]