HCL 180/2023 Rovinari adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL GORJ ORASUL ROVINARI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozite și taxe locale pentru anul 2024 CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI ROVINARI, JUDEȚUL GORJ Având în vedere: -Proiectul de hotărâre nr. 40428/20.10.2023, iniţiat de primar; -Referatul de aprobare al iniţiatorului nr. 40430/20.10.2023; -Raportul Comisiei Economice (procesul-verbal); -Referatul înregistrat sub nr.40268/19.10.2023 întocmit de Biroul Impozite şi Taxe Locale; -Raportul de specialitate înregistrat sub nr.40277/19.10.2023 întocmit de directorul executiv al Direcţiei Economice din cadrul aparatului de specialitate al primarului; -Prevederile Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare; -Prevederile Legii nr.207/2015 privind Codul de Procedura Fiscală, cu modificările și completările ulterioare; -Prevederile Legii nr.273/2006 privind legea finanţelor publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; -Hotărârca Consiliului Local Rovinari nr.60/27.04.2023 privind indexarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2024; -Prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; -Raportul consultării publicului asupra proiectului de hotărâre privind stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozite şi taxe locale pentru anul 2024 înregistrat sub nr.46566/24.1 1.2023; -Prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările şi completările ulterioare; -Prevederile art.129 alin.2 lit.b), alin.4 lit.c) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr,57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art.196 alin.1 lit.a) din Ordonanţa de Urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare; HOTĂRĂȘTE : Art.1 Aprobă stabilirea nivelurilor pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale pentru anul 2024, acordarea facilităților fiscale pentru persoanele fizice și juridice, regulamentele de acordare a acestor facilități, conform anexei 1, anexei 2 şi anexei 3 care fac parte integrantă din hotărâre. Art.2 Cu punerea în aplicare şi ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei hotărâri se împuterniceşte Primarul orașului Rovinari, administratorul public, Direcţia Economică, Biroul Impozite şi Taxe Locale. Art.3 Prezenta hotărâre va fi adusă la cunoștință publică prin afişare la sediul instituţiei şi prin publicare în Monitorul Oficial Local şi se comunică: -Instituţiei Prefectului judeţului Gorj; -Primarului oraşului Rovinari; -Administratorului public; -Direcţiei Economice; -Biroului Impozite şi Taxe Locale. NR. 180 Hotărârea a fost adoptată în şedinţa ordinară a consiliului local din data de 27.11.2023 cu un număr de 17 voturi pentru, - voturi împotrivă şi - abţineri exprimate din numărul total de 17 consilieri prezenţi la ședință şi din totalul de 17 consilieri în funcție PREȘEDINTE DE ŞEDINŢĂ, Consilier local Maria Cristina Lia CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR GENERAL, Aurora-Carmen Popescu ANEXA NR.1 LA HCL NR.180/27.1 1.2023 Stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2024 CAPITOLUL II. IMPOZITUL PE CLĂDIRI ȘI TAXA PE CLĂDIRI Art. 455. REGULI GENERALE Art. 455. - (1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit. [4*3] (2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ - teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care se datorează de concesionari, locatari, titularii dreptului de administrare sau de folosință, după caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri. În cazul transmiterii ulterioare altor entităţi a dreptului de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă asupra clădirii, taxa se datorează de persoana care are relaţia contractuală cu persoana de drept public. (alineat modificat prin art. ] pct. 36” din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 5 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016) (3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa pe clădiri prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului în care este amplasată clădirea. În cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată ctădirea. [43] (4) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mari de o lună, taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu numărul de luni pentru care este constituit dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosință. Pentru fracţiunile mai mici de o lună, taxa se calculează proporţional cu numărul de zile din luna respectivă. (alineat modificat prin art. ] pct. 36! din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016) (41) În cazul clădirilor care fac obiectul unor contracte de concesiune, închiriere, administrare sau folosinţă ce se referă la perioade mai mici de o lună, taxa pe clădiri se datorează proporţional cu numărul de zile sau de ore prevăzute în contract. (alineat introdus prin art. ] pct. 36'8 din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum-a-fost-modificată prin-art-unic-pet-8-din Legea-nr.3-58/2015,în vigoare de kr 3 ianuarie 2016) (5) Pe perioada în care pentru o clădire se plăteşte taxa pe clădiri, nu se datorează impozitul pe clădiri. (5!) În cazul în care pentru o clădire proprietate publică sau privată a statului ori a unității administrativ - teritoriale se datorează impozit pe clădiri, iar în cursul unui an apar situaţii care determină datorarea taxei pe clădiri, diferenţa de impozit pentru perioada pe care se datorează taxa pe clădiri se compensează sau se restituie contribuabilului în anul fiscal următor. (alineat introdus prin art. I pet. 36” din O.U.G. nr. 50/2015, astfel cum a fost modificată prin art. unic pct. 8 din Legea nr. 358/2015, în vigoare de la 3 ianuarie 2016) (6) În cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru clădirea respectivă. Art.456. Scutiri prevăzute de lege: a) clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ- teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public; b) clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora; c) clădirile aflate în proprietatea fundațiilor înființate prin testament constituite, conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; d) clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial, asociaţiilor religioase şi componentelor locale ale acestora, precum şi casele parohiale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice; e) clădirile funerare din cimitire şi crematorii; f) clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile utilizate de către creșe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare; 8) clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile federaţiilor sportive naţionale, ale Comitetului Oiimpic şi Sportiv Român, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; h) ctădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice, precum şi pentru clădirile în care funcţionează cabinete de medicină de familie, potrivit legii, cu excepţia încăperilor folosite pentru altă activitate decât cea de medicină de familie; i) clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; j) „clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor, precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; k) clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice; î) clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului; m) clădirile Academiei Române şi ale fundațiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; n) clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat; 0) clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru alte activităţi economice; — p) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. c) - £) şi ) din Legea nr. 168/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat; q) clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; 1) clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război; s) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 1 şi art. 5 alin. (1) - (3) din Decretul - lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 marie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, şi a persoanelor fizice prevăzute la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; scutirea rămâne valabilă şi în cazul transferului proprietăţii prin moștenire către copiii acestora, indiferent unde aceştia domiciliază; t) clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul 1 de invaliditate, respectiv a reprezentanţilor legali, pe perioada în care au în îngrijire, supraveghere şi întreţinere persoane cu handicap grav sau accentuat şi persoane încadrate în gradul I de invaliditate; u) clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, cu statui de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice; v) clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale; w) clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie. x) clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice. y) clădirile caselor de cultură ale sindicatelor, aflate în proprietatea/administrarea organizaţiilor sindicale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement. Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri datorate pentru următoarele clădiri: a) clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice,muzee ori case memoriale,altele decat cele prevazute la alin (1) lit. x). aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale; b) d) 3) h) clădiri pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate; aprobat pentru anul 2024 : acordarea scutirii pentru clădirile pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice, amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate; clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale; aprobat pentru anul 2024 : acordarea scutirii pentru clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale; clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ aprobat pentru anul 2024 : acordarea scutirii pentru clădirile utilizate de organizaţii nonprofil folosite exclusiv pentru activităţile fără scop lucrativ; clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; i aprobat pentru anul 2024 : acordarea scutirii pentru clădirile restituite potrivit art._16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa deurgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada Pentru care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public; clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de 4 locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuințe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei. nr.__114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului ur._19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al acesteia; i) clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu | ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de 5 ani, începând cu 1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul; j) clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la ari. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) dit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare; k) clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social; aprobat pentru anul 2024: acordarea scutirii pentru clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe Jară, ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social. Regulamentul pentru stab [...]