HCL 350/2019 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ — SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL Hotărârea nr. 350 din 30.09.2019 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Local al Municipiului Reşiţa Consiliul Local al Municipiului Reşiţa, întrunit în ședința ordinară din data de 30.09.2019; Având în vedere expunerea de motive şi Raportul de specialitate al Compartimentului de Lucru al Consiliului Local, precum și rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale Consiliului Local; Ținând cont de Hotărârea Consiliului Local nr. 285/06.08.2019 privind constituirea unei comisii pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Reşiţa; Respectând prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; În temeiul prevederilor art. 129 alin. 14, art. 139 alin. 1, art. 196 alin. 1 lit. a, art. 197 alin. Il, alin. 2, alin. 4, art. 198 alin. 1, alin. 2 şi art. 632 din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, Hotărăște: Art]. — Se aprobă Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului Local al Municipiului Reşiţa, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. — La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, H.C.L. nr. 272/2008 se revocă. Art. 3. - Hotărârea intră în vigoare la data aducerii la cunoştinţă publică. Art.4. — Prezenta hotărâre se comunică: - Primarului Municipiului Reşiţa; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului judeţul Caraș-Severin; - Consilierilor locali. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, CONT FERARU Marian Florin Cornel ROMÂNIA ANEXĂ LA H.C.L. NR. 350/30.09.2019 JUDEȚUL CARAȘ SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL CONSILIULUI LOCAL AL MUNICIPIULUI REȘIȚA CAPITOLUL | DEFINIŢII GENERALE Art. 1_ - În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) activităţile de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; b) administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public; c) administraţia publică centrală - totalitatea activităților desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public naţional/general; d) administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local; e) aglomerările urbane - asociaţiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între municipii, altele decât cele care sunt prevăzute Ia lit. i), pe de o parte, şi oraşe împreună cu localităţile urbane şi rurale aflate în zona de influenţă, pe de altă parte; f) aleşii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţi consiliului judeţean şi consilierii judeţeni; în exercitarea mandatului lor, aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică; 9) aparatul de specialitate a! primarului, respectiv al consiliului judeţean - totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate juridică, de la nivelul unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum şi secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, preşedintele consiliului judeţean, consilierii personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreşedintele consiliului judeţean, administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate; h) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorităţii beneficiarilor unui serviciu public descentralizat într-o perioadă de timp dată; i) asociaţiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat şi de utilitate publică, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în comun a unor servicii publice; |) autonomia locală - dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii; k) autoritatea publică - organ de stat sau al unităţii administrativ-teritoriale care acţionează în regim de putere publică pentru satisfacerea unui interes public; ]) autoritatea administraţiei publice - autoritate publică care acţionează pentru organizarea executării sau executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice; m) autorităţile deliberative la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale municipiilor, Consiliul General! al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor şi consiliile judeţene; n) autorităţile executive la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale - primarii comunelor, ai oraşelor, ai municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucureşti şi preşedintele consiliului judeţean; 0) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituţionale şi umane de care dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează domeniul de activitate, precum şi modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie potrivit competenţei stabilite prin lege; p) colectivitatea locală - totalitatea persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă; q) compartimentul funcţional - structură funcţională constituită în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale, instituţiilor publice de interes naţional cu sau fără personalitate juridică, în cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau al unei instituţii publice de interes local sau judeţean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuţii şi sarcini relativ stabile, subordonate unei autorităţi unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcţional; r) competenţa - ansamblul atribuţiilor stabilite de lege, care conferă autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice drepturi şi obligaţii de a desfăşura, în regim de putere publică şi sub propria responsabilitate, o activitate de natură administrativă; s) competenţa delegată - atribuţiile stabilite prin lege şi transferate, împreună cu resursele financiare corespunzătoare, autorităților administraţiei publice locale de către autorităţile administraţiei publice centrale pentru a le exercita în numele şi în limitele stabilite de către acestea din urmă; ş) competenţa exclusivă - atribuţiile stabilite prin lege în mod expres şi limitativ în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie şi dispun de resursele şi mijloacele necesare; t) competenţa partajată - atribuţiile exercitate potrivit legii de autorităţi ale administraţiei publice locale, împreună cu alte autorităţi ale administraţiei publice, stabilite în mod expres şi limitativ, cu stabilirea resurselor financiare şi a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte; 9 cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ colegial; u) deconcentrarea - distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale către structuri proprii de specialitate din unităţile administrativ-teritoriale; v) demnitarii - persoane care exercită funcţii de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit Constituţiei, prezentului cod şi altor acte normative; x) descentralizarea - transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice din unităţile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora; y) funcţia publică - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi instituţiile publice; z) funcţia de demnitate publică - ansamblul de atribuţii şi responsabilităţi stabilite prin Constituţie, legi şi/sau alte acte normative, după caz, obţinute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral, direct sau indirect, ori prin numire; w) instituţia publică - structură funcţională care acţionează în regim de putere publică şi/sau prestează servicii publice şi care este finanțată din venituri bugetare şi/sau din venituri proprii, în condiţiile legii finanţelor publice; aa) instituţia de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obţinut statut de utilitate publică; bb) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit în condiţiile legii; cc) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în funcţie ai organului colegial; dd) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în urma aplicării fracţiei/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în condiţiile legii; ee) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenţi la o şedinţă a organului colegial, cu condiţia îndeplinirii cvorumului; ff) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează şi se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorităţi sau instituţii publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/ supraordonare, precum şi raporturile de colaborare; 99) personalul din administraţia publică - demnitarii, funcţionarii publici, personalul contractual şi alte categorii de personal stabilite în condiţiile legii de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale; hh) primăria comunei, a oraşului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ- teritoriale - structură funcţională fără personalitate juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului şi aparatul de specialitate al primarului; ii) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice care constă în ansamblul de drepturi şi obligaţii de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârşirii unei fapte ilicite prin care se încalcă, de regulă, norme ale dreptului administrativ; jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor şi constrângerilor prevăzute de lege în vederea exercitării atribuţiilor autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice şi care le conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea interesului public; kk) serviciul public - activitatea sau ansamblul de activităţi organizate de o autoritate a administraţiei publice ori de o instituţie publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat şi continuu; II) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor şi ale altor organe de specialitate din unităţile administrativ-teritoriale ale administraţiei publice centrale care răspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanţă cu obiectivele politicilor şi strategiilor sectoriale ale Guvernului; mm) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucureşti sau alte subdiviziuni ale municipiilor ale căror delimitare şi organizare se stabilesc prin lege; nn) standardele de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public şi/sau de utilitate publică, stabilite prin acte normative; oo) standardele de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public şi/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative; pp) unităţile administrativ-teritoriale - comune, oraşe, municipii şi judeţe; qq) zona metropolitană - asociaţia de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul | ori municipiile reşedinţă de judeţ şi unităţile administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă. CAPITOLUL. II CONSTITUIREA CONSILIULUI LOCAL Art. 2 - (1) Conform O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, constituirea Consiliului Local se face în termen de 60 de zile de la data desfăşurării alegerilor autorităţilor administraţiei publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declaraţi aleşi sunt validate în cel mult 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunţată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. (2) În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesaţi pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluţionează de tribunalul în a cărui circumscripție se află judecătoria care a pronunţat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea apelului, în procedură necontencioasă, fără a îi aplicabilă procedura de regularizare a cererii, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea se comunică de îndată de la pronunțare prefectului, secretarului general al municipiului şi consilierului local declarat ales. (3) Consilierul local declarat ales poate renunţa la mandat în cel mult 10 zile de la data desfăşurării alegerilor, situaţie în care comunică, în acelaşi termen, sub semnătură, decizia sa secretarului general al municipiului. (4) Secretarul general al municipiului transmite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripţia electorală pentru care au avut loc alegeri şi prefectului declaraţiile semnate de consilierii locali declaraţi aleşi, prevăzuţi la alin. (3), în termenul prevăzut la art. 114 alin. (4) din O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ. (2) Pentru fiecare consiliu local din judeţ, prefectul convoacă consilierii locali pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei. (3) Prefectul îi comunică secretarului general al unităţii/subdiviziunii administrativ- teritoriale data şi ora stabilite pentru şedinţa privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participă prefectul, subprefectul sau un reprezentant al instituţiei prefectului desemnat prin ordin de către prefect. (4) Secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunică consilierilor locali ale căror mandate au fost validate data şi ora şedinţei privind ceremonia de constituire convocată de prefect, care are loc la sediul consiliului local. (5) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul în cadrul şedinţei privind ceremonia de constituire a consiliului locali. Art. 3 — (1) Şedinţa pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al cărui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror mandate au fost validate. (2) După preluarea conducerii ședinței se ia o pauză, în timpul căreia se constituie grupurile de consilieri, în funcţie de partidele sau alianțele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3. (3) Consilierii locali care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2) pot constitui un grup prin asociere. (4) Grupul de consilieri locali este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului. (5) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi consilierilor independenţi. (6) Dacă primarul declarat ales a candidat și pentru funcţia de consilier local și a obținut mandatul, dosarul acestuia va fi însoțit de opțiunea scisă pentru una din cele două funcţii, numai în cazul în care procedura de validare a mandatului primarului a fost finalizată. Funcţia de consilier local fiind incompatibilă cu funcţia de primar (art. 88 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 161/2003). Art. 4 — (1) La reluarea lucrărilor consilierii declaraţi aleşi vor alege prin vot deschis, exprimat prin ridicare de mâini, o comisie de validare alcătuită din 5 consilieri. Comisia este aleasă pe întreaga durată a mandatului Consiliului local. (2) Desemnarea candidaţilor pentru comisia de validare se face de către grupurile de consilieri constituite potrivit art. 2 alin. (2). Numărul de locuri cuvenite fiecărui grup se determină în funcţie de numărul de mandate obţinute de grupul în cauză. (3) Alegerea membrilor comisiei de validare se face individual, prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi la şedinţa de constituire, iar rezultatul va fi consemnat în hotărârea nr. 1. Art. 5 - Comisia de validare a mandatelor, alege din rândul membrilor săi un preşedinte şi un secretar, cu votul majorităţii membrilor săi. Art. 6 - (1) După alegerea comisiei de validare se dispune o nouă pauză, în timpul căreia va fi examinată de către comisie legalitatea alegerii fiecărui consilier, pe baza dosarelor prezentate de preşedintele de vârstă, şi se vor elabora propuneri privind validarea sau invalidarea mandatelor. În acest scop se încheie un proces- verbal. (2) Dacă primarul, al cărui mandat a fost validat, a fost ales şi consilier şi optează pentru funcţia de primar sau dacă consilierii care deţin funcţii incompatibile optează în scris pentru renunţarea la funcţia de consilier, va fi examinat, în vederea validării, dosarul supleantului, respectiv supleanţilor de pe aceeaşi listă, în ordinea în care cei în cauză au fost înscrişi pe lista de candidaţi. (3) Invalidarea alegerii unui consilier poate fi propusă de comisia de validare numai dacă aceasta a constatat că au fost încălcate condiţiile de eligibilitate stabilite expres prin lege sau dacă alegerea s-a făcut prin fraudă electorală constatată de către biroul electoral, potrivit prevederilor Legii nr. 67/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Invalidarea mandatului se va propune şi în cazurile prevăzute la alin. (2). (4) Consilierii care lipsesc motivat de la şedinţa de constituire pot fi validaţi sau invalidaţi în lipsă. (5) În cazul în care, până la data validării, un candidat declarat ales nu mai face parte din partidul pe al cărui listă a fost ales, la cererea scrisă a partidului respectiv mandatul acestuia nu va fi validat u [...]