HCL 265/2020 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA Nr. 265 Din 13.08.2020 privind aprobarea Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) pentru investiţia: „ RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂȚI DE AVENTURĂ ŞI BUNGEE- JUMPING”* Consiliul local al Municipiului Reşiţa întrunit în ședința de îndată din data de 13.08.2020; Având în vedere Referatul de aprobare al Primarului Municipiului Reşiţa, nr. 50961/11.08.2020 şi Raportul de specialitate al Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană — Biroul Investiţii, nr. 5095441 1.08.2020; Ținând cont de avizul Direcţiei Juridice nr. 51663/13.08.2020; Văzând prevederile HCL nr. 49/18.02.2020, anexa 7- alte cheltuieli de investiţii, poz. 23, privind aprobarea Bugetului local pe anul 2020; În temeiul prevederilor HG nr.907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanțate din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare; Văzând prevederile Legii 5/2020 a bugetului de stat pe anul 2020; Luând în considerare prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare; Avănd în vedere prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; În temeiul art.129 alin. 2 lit. b) şi alin. 4 lit. d) şi art. 139, alin. 3 lit. d), art. 196 alin. 1 lit. a) şi art. 199 alin. 1 şi 2 din Ordonanța de Urgenţă nr. 57/03.07.2019 privind Codul administrativ, modificat şi completat; HOTĂRĂȘTE : Art.1 — Consiliul Local al Municipiului Reșița ia act de Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) pentru obiectivul de investiţii „ RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂȚI DE AVENTURĂ ȘI BUNGEE-JUMPING” documentaţie întocmită de către SC D Proiect SRL, Timișoara, în baza Contractului de proiectare tehnică nr. 103050/21.12.2018, care devine document oficial certificat prin ştampile şi semnături şi care produce efecte juridice, fapt pentru care persoana autorizată Arh. Bogdan Demetrescu răspunde personal, după caz administrativ, civil şi penal pentru exactitatea menţiunilor, a datelor, a calculelor, a prețurilor cuprinse în aceasta şi pentru respectarea întocmai a actelor normative naționale în vigoare pentru lucrarea intitulată ,„ RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂȚI DE AVENTURĂ ȘI BUNGEE-JUMPING” Art.2 — Se aprobă Documentaţia de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) intitulată „ RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂȚI DE AVENTURĂ ŞI BUNGEE-JUMPING” care cuprinde principalii indicatori tehnico-economici, astfel: DIRECȚIA INVESTIȚII ŞI MOBILITATE URBANĂ - SERVICIUL INVESTIŢII Adresa: Piaţa | Decembrie 1918 Nr. IA. Tel./Fax: 0255/216627, E-mail: servinv(â:primariaresita.ro ROMÂNIA JUDEȚUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REŞIŢA CONSILIUL LOCAL 1. Valoarea totală a investiţiei pentru realizarea investiţiei „ RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂŢI DE AVENTURĂ ȘI BUNGEE-JUMPING” conform devizului general anexat, care face pare integrantă din prezenta hotărâre, este: Valoarea totală a investiţiei : _38.554.549,80 lei (cu TVA) din care C+M: 25.883.727,31 lei (cu TVA). 2. Principalii indicatori tehnici ai investiţiei sunt: 2.1. GRINDA CHESON - consolidarea grinzii pe întreaga sa lungime; - consolidarea locală a grinzii în zona reazemelor intermediare; - repararea zonelor ce prezinta avarii locale; - desfacerea și demontarea phidajelor laterale ale vagonetelor; - desfacerea şi demontarea suporturilor laterale ale traseelor de cabluri pentru vagonete; - desfacerea şi demontarea căii de rulare a căruciorului de intervenţie; - curățirea prin sablare sau cu dispozitive mecanice a suprafeţelor metalice afectate de procesul de coroziune; - protejarea prin grunduire şi vopsire anticorozivă, cu respectarea prevederilor normativului GP 035/98; Traversarea orașului la înălțimea superioară a funicularului se va face pe două punți, una pietonală, alta de biciclete, ce vor permite conectarea celor două dealuri și permit explorarea facilă a peisajul proxim. Punte superioară este destinată bicicletelor şi pietonilor, în special al celor care fac jogging sau caută să exploreze oraşul de la înălțime. Propunerea noastră mizează pe experiența extremă oferită de traversarea deasupra grinzii principale. Accesul la cota acestei punți se va face de pe dealuri, respectiv din cele două lifturi propuse. Puntea inferioară se doreşte a fi exclusiv pietonală, fiind protejată de masivitatea grinzii cheson şi de plasa de protecţie de la nivelul traverselor. Accesul la punte se va face prin cele două lifturi propuse sau de pe cele două dealuri. 2,2. STÂLPII (PILONII) METALICI - consolidarea tuturor elementelor componente ale stâlpilor; - protejarea structurii metalice prin grunduire şi vopsire anticoroziva, cu respectarea prevederilor normativului GP 035/98). 2.3. CULEELE Principalele obiecte nou propuse constau din scări și pasarele metalice plasate fie lateral, lângă estacade, fie peste acestea, pe platformele din beton armat existente. De asemenea, se propune păstrarea celor două estacade şi utilizarea lor în noile condiţii de refuncționalizare, acestea făcând parte din ansamblul construcției inginereşti deosebite a funicularului existent. DIRECTIA INVESTIȚII ŞI MOBILITATE URBANĂ — SERVICIUL INVESTIȚII | Adresa: Piaţa | Decembrie 1918 Nr. IA, Tel./Fax: 0255/216627, E-mail: servinv(Gprimariaresita.ro ROMÂNIA JUDEȚUL CARAŞ-SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL 2.4. PLASA DE PROTECȚIE - dezafectarea și demontarea plasei de protecţie ancorate de stâlpii metalici precum şi a ansamblurilor de susținere a acestei plase (cabluri, tiranţi, grinzi metalice) şi reconstruirea ansamblului din elemente noi, similar sistemului inițial 2.5. PLATFORMELE DE ACCES - repararea structurilor de beton ale platformelor de la cele doua capete de acces; - amenajarea celor doua platforme de beton armat de la cele doua capete; Art.3 — Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Direcţia Investiţii şi Mobilitate Urbană — Biroul Investiţii. Art.4 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data comunicării. Art.5 — Prezenta hotărâre se comunică : Primarului Municipiului Reşiţa; Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş-Severin; Direcţiei Buget-Finanţe Contabilitate ; Resurse Umane Direcţiei Investiţii şi Mobilitate Urbană — Biroul Invesţii PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ, Gabriel Dumitru DURUŢ DIRECHA INVESTIȚII ȘI MOBILITATE URBANĂ — SERVICIUL INVESTIŢII Adresa: Piaţa ! Decembrie 1918 Nr. IA. Tel./Fax: 0255/216627, E-mail: servinv(Aprimariaresita.ro ANEXA LA W.e.L NR.265/108. RECONVERSIE FUNICULAR DOCUMENTAȚIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE IULIE 2019 PROIECT FOAIE DE CAPĂT Denumire proiect: RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂŢI DE AVENTURĂ ȘU BUNGEE-JUMPING Beneficiar: PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REȘIȚA Amplasament: REȘIȚA, Jud. Caraș-Severin ARHITECTURĂ: SC D PROIECT SRL., Contract nr.: 103050 din 21.12.2018 Arh. Bogdan DEMETRESCU Arh. Oana STĂNESCU Arh. Andreea SIMICI Arh. Bogdan TUDOR STRUCTURĂ: SC PATH.S ROUT SRL- Ing. Cornel FARCAŞ EXPERTIZĂ TEHNICĂ UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA Prof. Dr. Ing. Valeriu STOIAN Ing. Sorin Codruţ FLORUȚ Ing. Cornel FARCAȘ INSTALAȚII: S.C. C7C INSTAL S.R.L., Ing. Cristian BEJERIȚĂ Faza proiect: D.A.L.I. Data: lulie 2019 1. INFORMAȚII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢIE 1.1 Denumirea obiectivului de investiţie RECONVERSIE FUNICULAR, ACTIVITĂȚI DE AVENTURĂ ȘU BUNGEE-JUMPING 1.2 Ordonator principal de credit/investitor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REȘIȚA 1.3 Beneficiarul investiţiei PRIMĂRIA MUNICIPIULUI REȘIȚA 1.4 Elaboratorul studiului de fezabilitate S.C. D PROIECT S.R.L.- Proiectant de arhitectură 2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII LUCRĂRILOR DE INTERVENȚIE 2.1 Prezentarea contextului Caraş-Severin este un judeţ ce face parte din Regiune de dezvoltare Vest, ce are ca reşedinţă Reşiţa. Situat în partea de sud-vest a României, judeţul Caraş-Severin are o suprafață de 8520 km2 (3,6% din suprafaţa ţării, ocupă locul al treilea, ca mărime între judeţele ţării) și cuprinde 2 municipii, 6 oraşe, 69 de comune cu 287 de sate. La data de 20 octombrie 2011 exista o populaţie de 295.579 locuitori din care 151.727 femei (51,3%), reprezentând 34,7 locuitori / km2. Limitele judeţului sunt în cea mai mare parte terestre, se învecinează cu judeţele: Timiş în nord şi nord-vest, Hunedoara şi Gorj în est, Mehedinţi în est şi sud-est, iar Dunărea formează în partea de sud și sud-vest graniţă cu Serbia. De-a lungul timpului acest judeţ a trecut prin mai multe organizări administrative și teritoriale doar de când face parte din teritoriul României, dar în mare parte rămânând cam în aceeași componenţă teritorială, pierzând doar câteva sate în favoare unor judeţe vecine. Judeţul Caraș (din care a făcut parte Reșița de fiecare dată) a fost o unitate administrativă, o subdiviziune naţională de ordin întâi, din Regatul României. Reședința judeţului era orașul Oraviţa. Judeţul a luat ființă în 1926, ca urmare a divizării fostului judeţ Caraș-Severin și a fost desființat în 1950, odată cu reorganizarea administrativă din Republica Populară Română, redevenind Judeţul! Caraş — Severin. Reşiţa (în maghiară Resicabânya, în germană Reschitz, în cehă Resice, în croată Rizica), este municipiul reşedinţă al judeţului Caraş-Severin. Este amplasat în sud-vestul României, la o distanţă de 110 km de municipiul Timişoara, 273 km de municipiul Craiova şi 143 de municipiul Hunedoara, respectiv 511 km de Bucureşti, 135 km de Belgrad și respectiv 430 km de Budapesta. Depresiunea Reşiţa se situează la vest de Munţii Semenic, fiind limitată spre sud de prelungirile Munţilor Aninei, spre vest de cei ai Dognecei, iar spre nord de Depresiunea Ezerişului. Zona piemonturilor bănăţene (600-200 m) este cea mai semnificativă din punct de vedere al aşezămintelor omeneşti și ale aspectelor ce au dus la o dezvoltare tehnică istorică. Condiţiile diferite de formare a reliefului au dus şi la apariţia mai multor tipuri de soluri cu aspecte şi caracteristici fizice, chimice şi pedologice diferite. În regiune se pot întâlni soluri de culoare închisă, de tipul! celor cenuşii, cu albedoul sub 15%, care au o amplitudine termică diurnă ridicată. În zonele colinare ale regiunii se regăsesc soluri brune mezobazice, brune acide și brune bazice. Cele brune acide sunt mai răspândite în partea sudică a depresiunii, pe culmile dealurilor, având un grad mediu de fertilitate, motiv pentru care microregiunea Reşiţa nu este o zonă în care s-a practicat intensiv agricultura. Din punct de vedere geologic, formațiunile dominante sunt depozitele coezive (argile, gresie, nisipuri miopliocene etc.) cu o friabilitate pronunţată și care au determinat, prin urmare, o puternică fragmentare a reliefului. Zona de sud-vest a Semenicului se caracterizează prin aşa-numitele „roci verzi” eruptive (gabrouri, porfire, granite, diorite etc.) cu incluziuni de cuarţ şi feldspat. Din punct de vedere climatic, microregiunea Reşiţa, şi zona Banatului Montan în general, are câteva caracteristici aparte care au avut o influenţă hotărâtoare în dezvoltarea aşezărilor — preponderent miniere şi, ulterior, industriale. Cu ierni mai blânde și veri mai răcoroase decât în regiunile transcarpatice, regiunea se bucură de o climă mediteraneană cu o temperatură medie anuală de 11,32C, ea variind foarte puţin în tot bazinul superior al Bârzavei, fiind caracterizată de o stabilitate climatică în timp îndelungat. Bazinul hidrografic asimetric al microregiunii Reşiţa, cu râul Bârzava ce izvorăşte din nordul Munţilor Semenicului de sub Vârful Cracul Roşu (1241 m) şi afluenții săi dintre care amintim aici pârâul Lişcov şi pârâul Doman, a reprezentat de asemenea un factor determinant pentru dezvoltarea habitatului în această zonă. Istoric Situat la poalele Munţilor Semenic, de o parte și alta a cursului Bârzavei, s-a dezvoltat pe o veche vatră de iocuire permanentă dacică, daco-romană și românească. fapt atestat de numeroasele descoperiri arheologice (unelte dacice, un mare tezaur monetar roman s.a.). Oraşul este situat de o parte și de altaa râului Bârzava pe cursul său superior, construcţiile rezidenţiale și obiectivele industriale ocupând atât albia mare cât și o parte din versanţii văii. Ansamblul medieval, aflat în zona numită Ogăşele, constituit din ruinele unei biserici de tip sală și dintr-o necropolă, ambele datând din secolele al XIV-lea — al XV-lea, reprezintă cele mai vechi urme ale unei aşezări umane care a existat pe actualul teritoriu al Reşiţei. Mai târziu, localitatea a dispărut, la fel ca atâtea altele în acea perioadă, apărând în schimb o altă aşezare la mică distanţă, la vărsarea pârâului Doman în Bârzava, aceea fiind nucleul viitoarei Reşiţe Române. Oraşul este considerat de locuitori ca fiind împărţit în două mari părţi, Reșița de sus sau oraşul vechi, respectiv Govândari, zona construită după 1965. Istoric, localitatea este atestată din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka şi Rechycha. Este menţionată în 16723 cu numele Reszinitza, al cărei locuitori plăteau impozite către paşalăcul Timişoarei, iar în anii 1690 — 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocşei împreună cu alte localităţi din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menţionează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Iniţial, au existat două sate apropiate -Reșița Romana (Reschiza Kamerală sau Olah Reşitza) şi Reșița Montană (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate în Reșița Montană, locuită la început de cărbunari români. Mai târziu, în 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia și Austria de Sus, iar între 1782 — 1787 cu familii germane din regiunea Rinului Paralel cu dezvoltarea economică a uzinelor, evoluează şi oraşul, atât demografic cât şi edilitar, însă într-un ritm nu prea accentuat. Modernizarea uzinelor, construirea (pentru aprovizionarea cu materii prime) a unor linii de cale ferată care o legau de localităţile înconjurătoare mai importante, ca și a căii ferate Timişoara — Reșița (1864) contribuie tot mai mult la împletirea dintre dezvoltarea economică și cea urbană a oraşului Reşiţa. De la 300 de locuitori în 1771, populaţia Reşiţei ajunge la 10.160 locuitori în 1900 şi la 17.384 în 1910. Sub raport economic, Reşiţa constituia o puternică bază siderurgică și constructoare de maşini (fontă, oţel, locomotive, poduri metalice, cazane). Între anii 1910 - 1925, Reșița a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarată oraş, consecinţă a recunoaşterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice şi constructoare de maşini din România modernă. Între cele două războaie mondiale, uzinele din Reșița deţineau (1939) o pondere de 80% din producţia de oţel pe ţară, 75% din producţia de fontă, 50% din producţia de locomotive și 100% din materialul rulant din ţară. Dezvoltarea socială și urbană a oraşului nu a ţinut însă pasul cu cea economic. Timp de 20 de ani (1910 — 1930) populaţie Reşiţei a realizat un spor absolut de numai 2.500 locuitori. În perioada următoare, mult mai scurtă (1930 — 1941), sporul populaţiei este dublu — 5.194 locuitori, ceea ce a făcut ca în anul 1941 Reșița să aibă 25.062 locuitori, cifră maximă pe care a realizat-o pe toată durata dezvoltării capitaliste ca centru industrial. În anii de după naţionalizare, în condiţiile reutilării şi modernizării complexului său industrial, oraşul Reşiţa ia un puternic având economic și social-culturai. Sume însemnate au fost investite pentru îmbunătăţirea şi dezvoltarea sectoarelor social, cultural şi edilitar. Pe terenuri inundabile și mlăştinoase din Lunca Pomostului şi Lunca Bârzavei, au fost ridicat în perioada de după 1950 blocuri de locuinţe. Centrul metalurgic bine conturat la începutul secolului al XIX-lea, municipiul Reşiţa se constituie ca un oraş-uzină — caracterizat prin alternanţa spaţiilor uzinale cu cele rezidenţiale. Construcţiile noi, moderne cu caracter diferit îi întregesc personalitatea civilizaţiei cu coordonate de cultură și învăţământ, sănătate și asistenţă tehnică. După 1950 a fost construit un teatru, Institutul de învăţământ superior „Eftimie Murgu”, muzeu, şcoli, licee, spitalul judeţean, lăcaşe de cult, etc. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului i s-a oferit gradul de municipiu, reședință a judeţului Caraș-Severin. Patrimoniul industrial al Reșiţei Dezvoltarea Reşiţei ca centru industrial a început odată cu lucrările de construire și lărgire pe locul actual al uzinelor, prin colonizări de forţă de muncă specializată, din Bohemia, Tirol, Slovacia, Italia și Franţa, în locul amplasamentului de la Bocşa (centru siderurgic înfiinţat la 1769), determinate de marile posibilităţi oferite de această reamplasare: păduri bogate pentru combustibil, cărbuni, căderi de apă pentru mişcarea instalaţiilor, sursă de energie ieftină, etc. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de întemeiere a celui mai vechi şi important centru metalurgic de pe continentul european odată cu punerea în funcţiune a două furnale, trei fierării pentru drugi de fier, o fierărie pentru unelte, un canal de 1.723 m ce colectează apele din Masivul Semenic și le dirijează spre centrale hidroelectrice (Crăinicel și Grebla), dar folosit şi pentru plutărit. Avantajele reamplasării acestor obiective industriale, într-o zonă dotată cu păduri, provenite prin donaţii de stat sau prin acapararea proprietăţilor ţărăneşti şi întărite prin privilegiul de a exploata zeci de mii de ţărani iobagi, nu au întârziat să dea roade. La începutul secolului al XIX-lea (1814), uzinele Reșița dădeau 19.980 măi şi 50 de funţi de fontă (circa 1.015 to), producând piese turnate din fontă, scule, şine pentru roţi de căruţă, cuie, material pentru război. În anii 1871-1872, la Reșița au fost construite primele locomotive de pe teritoriul Ungariei de atunci. Este vorba de trei locomotive pentru liniile uzinale şi de altele două mai mici pentru Erbstollen (tunelul Reșița-Doman). Marea producţie de locomotive cu aburi începe în anul 1920 prin proiectarea şi construcţia locomotivelor pentru trenurile de calatori (1932-1936), pentru trenurile grele de călători (1937 - 1940), pentru trenurile de marfă (1926 — 1936 şi 1947 -1960), pentru trenurile de călători de pe liniile secundare (1939 — 1942), locomotive cu ecartament îngust pentru exploatări forestiere. În această perioadă, la Reșița s-au construit 1.461 de locomotive cu abur. Fabricarea locomotivelor cu abur la Reșița se încheie în anul 1964 cu o serie de 10 locomotive de ecartament normal, din seria de marfă, destinate exportului. În anul 1949 ieşea pe porţile uzinelor din Reşiţa prima locomotivă dintr-o serie de 67 de exemplare, proiectată și executată integral în România. A constituit tipul de bază pentru tracţiunea trenurilor de călătorii şi de marfă pe liniile secundare din Banat, motiv pentru care a făcut parte cu precădere din parcul depourilor Arad, Timişoara și Caransebeş. Politici Primăria Municipiului Reșița a lansat tema reconversiei funicularului în urma finalizării procedurilor de achiziționare , moment în care s-a considerat că acesta poate deveni un obiectiv de interes public. Administraţia locală a elaborat o strategie de recuperare a spaţiilor industriale și de atragerea a posibililor investitori, ce a dus la finanțarea unor proiecte care vor conta în evoluţia orașului. Proiectul de funicular nu vine ca o intenție singulară, ci este parte dintr-o strategie ce începe să-şi arate rezultatele prin contractele de finanțare aflate în derulare. Strategii PLANUL STRATEGIC DE DEZVOLTARE LOCALĂ cuprinde o serie de proiecte propuse de administrația locală, din care am extras o listă a celor care au impact asupra reconversiei funicularului. Nr Sector Titlul proiectului Proiect Termen Solicitant Obiectivele Valoarea [...]