HCL 218/2011 Reșița adoptată

ROMÂNIA JUDEȚUL CARAŞ - SEVERIN MUNICIPIUL REȘIȚA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA NR. 218 Din 26 IULIE 2011 privind aprobarea Proiectului tehnic “Soluţii de remediere canalizare pluvială Pasaj TMK” Consiliul Local al Municipiului Reşiţa întrunit în şedinţa ordinară din data de 26 IULIE 201.1; Având în vedere Expunerea de Motive şi Raportul de specialitate al Serviciului Public „Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa” În conformitate cu prevederile Legii nr.273/2006, privind finanțele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare ; , Văzând prevederile HG 28/2008 si privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice , precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii , cu modificările şi completările ulterioare ; În conformitate cu instrucţiunile din 2 iulie 2008 ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, de aplicare a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 privind aprobarea conținutului cadru al documentației tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii ; În temeiul art.36 alin? lit. b, alin.4 lit. d, art.45 alin.1, art.49 alin.! şi art.115 alin.1 lit. b) şi alin.3 din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE : Art.1 - Se aprobă Proiectul tehnic nr. 747/2011 “Soluţii de remediere canalizare pluvială - Pasaj TMK” Reşiţa, întocmit de către S.C. SECO S.R.L Reşiţa, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, având următorii indicatori tehnico-economici : Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) : 380.543 lei, din care : construcții + montaj (C+M) : 272.570 lei Art.2 - Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează Serviciul pentru Investiții şi Achiziţii Publice, Dezvoltare şi Proiecte Europene şi Serviciului Public Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa . Art.3 - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data comunicării. Art.4 - Prezenta hotărâre se comunică : - Primarului Municipiului Reşiţa ; - Prefectului şi Instituţiei Prefectului Judeţului Caraş — Severin ; - Serviciului pentru Investiţii şi Achiziţii Publice, Dezvoltare şi Proiecte Europene; - Serviciului Public Direcţia pentru Administrarea Domeniului Public şi Privat al Municipiului Reşiţa . PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ SIMESCU SORINDANIEL CONTRASEMNEAZĂ SECRETAR, BUCUR LUCIAN CORNEL ! "ANEXA Llht her. NR: 218/.26.07 200 S.C. SECO SRL J11/1000/1991 Resita; Str.Viorelelor 22 RO1062036 “Proiect Nr. 747 1 201 PROIECT TEHNIC “SOLUTII DE REMEDIERE CANALIZARE PLUVIALA — PASAJ TMK, Resita Beneficiar : “CONSILIU LOCAL —SERVICIUL PUBLIC "DIRECTIA PENTRU ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT * Municipiul Resita ; Jud. CARAS SEVERIN lunie 2011 SC SECO SRL Proiect 747/2011 RESITA “Solutii de remediere canalizare pluviala — pasaj TMK" Resita FOAIE DE CAPAT Denumire proiect * : “Solutii de remediere canalizare pluviala — pasaj TMK”. Resita Faza : PT Elaborator : S.C. SECO SRL -RESITA J 11/1000/1991; RO1062036 Str Viorelelor ;Nr 22 ; Beneficiar : CONSILIU LOCAL —SERVICIUL PUBLIC "DIRECTIA PENTRU ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC Si PRIVAT * Municipiul Resita jud. Caras — Severin Proiect : , 7471/2011 „ Finantator | : BUGET LOCAL DIRECTOR SEF PROIECT - iunie 2011 - ra, „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC CUPRINS. A. PIESE SCRISE Nr | Documentul ES 3 Pag. Crt , i 1. | Foaie de capat 1 2. | Cuprins 2 3. | Colectiv de elaborare | 3 4. | Melnoriu General PT | 413 5. | Program de control propus de proiectant 14 6. | Caiet de sarcini canalizare 15-29 7. | Caiet de sarcini -structura 30-38 8. | Caiet de sarcini -terasamente 39-41 9. | Centralizatorul obiectelor pe lucrare 42 10| Centralizator - Obiect 1 __ canalizare pluviala 43 11] Lista de cantitati de lucrari nr 1/4 44-45 Rigole acoperite cu gratar 12] Lista de cantitati de lucrari nr 2/1 46 Refaceri sistem rutier pe traseele de racord 13| Lista de dotari 47 14| Fisa tehnica dotari 48 ? B. PIESE DESENATE Plan incadrare Planuri de situatie Rigole transversale Rigole transversale detalii „Solutii de remediere canalizare pluviala Pasaj TMK" PROIECT TEHNIC COLECTIV DE ELABORARE Sef proiect : ing. Mandric Elena Edilitare , : Ing, Mandric/Elena „Solutii de remediere canalizare pluviala —Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL - SC SECO SRL „Proiect 747/2011 RESITA „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT -TEHNIC MEMORIU GENERAL elaborat conform continutul cadru din Ordin 863/2008 al Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor A. PĂRŢILE SCRISE 1. DATE GENERALE: - Denumirea obiectivului de investiții: “Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK» - Amplasamentul: -judeţul, CARAS SEVERIN; -localitatea, Municipiul Resita -adresa poştală şi/sau alte date de identificare : Sir Traian Lalescu /str Paul lorgovici Titularul investiţiei; Municipiul Resita | - Beneficiarul investiţiei; CONSILIU LOCAL -SERVICIUL PUBLIC "DIRECTIA PENTRU ADMINISTRAREA DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT * Municipiul Resita - Elaboratorul proiectului. SC SECO SRL J 11/1000/1991; R01062036 i COD CAEN 7112 li tel/fax :0255 224423 ; - Tema proiectului, Proiect tehnic „detalii de execuţie pentru solutii de remediere a problemelor -constatate in urma inundatiilor din 24.05.2011 „conform Minuta nr. 9136 /26.05.2011-la canalizarea pluviala din zona pasajului TMK —Regim de urganta i 2. Descrierea generală a lucrărilor 2.1. În cadrul secţiunii "Descrierea lucrărilor” care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra următoarelor elemente: a) Amplasamentul; SCURT ISTORIC „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK? PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL Localitatea Resita este atestata inca in secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka si Rechycha. Cercetarile arheologice au descoperit in acest spatiu urme de locuire din perioada neolitica, dacica si romana. Este mentionata in 1673 cu numele Reszinitza, ai carei locuitori plateau impozite catre pasalacul Timisoarei, iar in-anii 1690 — 1700, izvoarele o amintesc ca depinzand de Districtul Bocsei impreuna cu alte localitati din Valea Barzavei. Conscriptia din 1717 o mentioneaza cu numele Retziza, avand 62 gospodarii impuse de catre stapanirea austriaca nou instaurata aici. Ea devine din 3 iulie 1771 locul de intemeiere a celui mai vechi si important centru metalurgic de pe continentul european. Odaia cu nasterea uzinelor, se pun bazele Resitei industriale. Initial au exista doua sate apropiate - Resita Romana (Reschiza Kamerala sau Olah Resitza) si Resita Montana (Eisenwerk Reschitza, Nemet Reschitza sau Resiczbanya). Uzinele au fost amplasate in Resita Montana , locuita la inceput de carbunari romani. Mai tarziu, in 1776, au fost colonizate 70 de familii germane originare din Stiria, Carinthia si Austria de Sus, iar intre 1782 — 1787 cu familii germane din regiunea Rinului. Intre anii 1910 — 1925 , Resita a avut statutul unei comune rurale, iar din 1925 a fost declarata oras, consecinta a recunoasterii dimensiunii sale de puternic centru al marii industrii siderurgice si constructoare de masini din Romania moderna. Din 1968, prin Legea nr. 2 privind organizarea administrativa a teritoriului i s- a oferit rangul de municipiu Resita, resedinta a judetului Caras-Severin. Orasul este considerat de locuitori ca fiind impartit in doua mari parti, Resita de sus sau orasul vechi, respectiv Govandari zona construita dupa 1965. Orasul vechi este format din mai multe cartiere: Muncitoresc, Valea Domanului, Lunca Pomostului, Moroasa | si II, Driglovatul Nou si Driglovatul Vechi, Stavila, Minda, Basovat si Lend, in timp ce in partea noua a orasului, Govandari (denumirea oficiala este Lunca Barzavei) exista patru Microraioane. La acestea se mai adauga localitatile componente, considerate si ele cartiere: Calnic, Terova, Secu si Cuptoare, iar Moniom este sat apartinator Municipiului Resita. Localitatile care apartin municipiului Resita sunt mentionate in izvoare dupa cum urmeaza : D Terova - 1433 (Cherova), 1597 (duc Czerova), 1717 ( (Zerob), 1716-1723 (Zarnova), 1779 (Zerchova); Doman t 1370 ; ? Cirnic - 1597 (Kalnic); Moniom - 1587 (Manihom); Secu - Cuptoare - 1673, 1690 - 1700 (Kuptora), 1851 (Kuptore). a... . Sub aspect urbanistic Resita a cunoscut de asemenea, importante realizari: cartiere intregi de locuinte in lunca Pomostului, pe Moroasa si lunca Barzavei. La Resita functioneaza un teatru, numit George Augustin Petculescu in Casa de Cultura a Sindicatelor (in cladirea acesteia se afla trei cluburi-discoteci: Groapa, Schela si Hot); un cinematograf Dacia, situat in orasul nou, cinematograful Cultural fiind desfiintat , cladirea a fost trecuta din patrimoniul Consiliului Local in patrimoiniu privat, ea fiind retrocedata proprietarilor. În trecut a exisiat si un al treilea cinematograf Casa Muncitoreasca, cladire in care a functionat clubul muncitoresc inainte de perioada comunista, dar dupa 1989 autoritatile au inchiriat o parte a cladiri (holul de acces) unei societati comerciale care a organizat discoteca, din cauze necunoscute in anul 2003 cladirea a ars, in prezent ea fiind in curs de demolare. „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL Oraşul Reşiţa este un oraş de vale, structurat pe axe de ape, clar evidențiindu-se axa Birzavei, ca fir colector principal, şi 3 văi afiuente ale râului — Pârâul Doman, Pârâul Țerova şi Pârâul Govândari. Valea majoră are o direcţie est — vest, în lungime de cca. 18 km, pornind dinspre zona montană Semenic, şi îndreptându-se spre Bocşa -— prin Cilnic şi Moniom, cu deschidere spre Câmpia de Vest. Zona construită urmăreşte axa apei, cu vale îngustă dinspre Semenic, până în zona centrală, iar apoi cu albie lărgită pe lunca dintre centru şi ieşirea spre Cilnic. Localitățile componente, din amonte de Reşiţa — Cuptoare, Secu, Doman, se sițuează pe culmi de deal ce se prelungesc din Masivul Semenic. Numai Țerova se situează pe o vale .adiacentă oraşului, pe Pârâul Țerova, cu vale deschisă şi culmi line de dealuri. Altitudinea medie a localităţii este de 245 m. Poziţia geografică exactă a municipiului Reşiţa dată în coordonate sferice are valorile 21 51' longitudine estică şi 450 45' latitudine nordică. Oraşul se înscrie în zona temperat continentală cu influenţe mediteraneene . Verile sunt răcoroase iar iernile sunt blânde . Municipiul Reşiţa este situat în partea de nord-vest a masivului Semenic într-o zonă de culoar topografic orientată pe direcţia nord-nord-vest — sud- sud-est . Clima este tipică depresiunilor intracarpatice ale Banatului montan . Microclimatul specific zonei este particularizat , datorită formei sinuoase a văii râului Bârzava protejată de culmi deluroase de 4 + 500 m, cu o bună protecţie împotriva vânturilor orientate pe direcţia nord-vest — sud-est . Culmea munţilor Semenic orientată nord-est — sud-vest constituie de asemenea o protecţie a zonei împotriva curenților antrenați de circulația anticiclonică şi ciclonică de toamnă şi respectiv primăvară . Poziţia în ambientul topografic de vaie moderează vitezeie vânturilor . Distribuţia vitezelor vântului în decurs de un an sunt prezentate sintetic în graficul următor : Direcţia şi frecvenţa predominantă a vânturilor din zona municipiului Reşiţa este dată de orientarea nord-nord-est — sud-sud-vest . Frecvența medie pe această direcție este de 23% pentru ambele direcții , distribuită în 16% pe direcţia nord- nord-est — sud-sud-vest respectiv 7% pe direcția sud-sud-vest - nord. nord-est . Perioada de calm sau cu viteze sub 1 m / s este de 74% . Fundamentul petrografic al zonei Reşiţa , este constituit din roci cristaline aparținățoare Sebeş- Lotru, caracterizate de un dalslandian de tip barrovian în faciesul amfibolitelor cu almadin. Zona în care aceasta aflorează, are largă extensie spre est, ocupând suprafețe mari spretȚerova, Secu şi Cuptoare. în raportul de suprapoziție, apare un complx sedimentar paleozoic, dispus în succesiune: depozite carbonifer superioare (stepanian) sunt reprezentate printr-o succesiune ritmică de microconglomerate, gresii, argilă, scoarță şi intercalaţii de cărbuni. în continuitate de sedimente sunt identificabile depozite permianinferioare, reprezentate prin argilite, conglomerate şi argile negre cu resturi fosilifere. Aceste depozite aflorează pe creasta versantului stâng al văii Bârzavei. Mezoicul este reprezentat într-un larg ecard geologic după cum urmează: oxfordianul — marne şi malnocalcare, oxfordian inferioară — calcare grezoase cu silicolite aparținând calovianului mediu, argilă bituminoasă cu sfero-siderite (spre Doman) aparţinând plienbachiah, conglomerate şi microconglomerate de vârstă simemuriană. . Contactele dintre depozitele enumerate sunt de natură tectonică. „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL Spre nord (valea Țerovei) se dezvoltă depozite terțiare în succesiune: badenianul — prin pietrişuri, nisipuri şi argilă nisipoasă, malvenian — prin nisipuri şi argilă Pe terasele fluviatile ale râului Bârzava şi ale pârâului Țerova sunt reperabile depozite ale terasei inferioare, conuri de dejecţie, precum şi aluviuni actuale şi subactuale. Zonele de versanți sunt parazitate de depozite delwviale, aparţinătoareunui cuaternar nedivizat, care se suprapun în totalitate fundamentului stâncos. Local aceste sunt afectate de alunecări artificiale în zonele în care unghiul de frecare inferioară a materialului deluvial depăşeşte unghiul pantelor naturale. SITUATIA EXISTENTA Pasajul TMK asigura comunicarea de transport intre centrul orasului si zona de iesire spre Valiug , Ploile torențiale din 24 mai 2011 au făcut Pasajul TMK a fost inoperabil, . Mmunicipalitatea reşițeană a solicitat o soluție viabilă pentru a inlatura acest neajuns care se manifesta la fiecare ploaie abundenta . In urma deplasarii in teren „impreuna cu reprezentatintii Primariei si SC AQUA CARAS SA „am constatat ca in general cauzele producerii de inundatii frecvente in Pasaj sunt : -obturari ale rigolelor longitudinale din pasaj cu corpuri plutitoare si sediment -colmatari ale tronsoanelor de canalizare „aval! de descarcarea rigolelor din pasaj cu scaderea capacitatii de transport -posibila prabusire a tronsonului CPex5 -Cpex'6 (zona foarte adinca )in zona liniilor CF din incinta TMK : =neintrarea in functiune a statiei de pompare din sistemul de drenaj al Pasajului „colmatari ale gurilor de scurgere stradale de pe arterele adiacente Pasajului TMK in urma amphor lucrari la retele in cadrul programului ISPA . -caracterul exceptional al ploii torențiale „care aduce debite mult peste cele la care au fost dimensionat sistemul static de colectare . in urma constatarii s-au stabilit unele masuri urgente de interventie : -curatarea si decolmatarea rigolelor longitudinale din pasaj -decolmatarea si spalarea tronsonului de canalizare activ prin care se descarca rigolele pe la Muzeul TMK spre strada Mihai Viteazul (CPex8 —Cpex 9 si aval de acesta ) -intocmirea de urgent a prezentului proiect cu solutii tehnice de reducere a riscului de inundare a pasajului . Primele doua masuri vor avea un character permanent si vor fi insotite de masuri de mentinere in buna functiune a sistemului de canalizare pluviala „pentru toate elementele de retea din zona pasajului -situaţia ocupărilor definitive de teren; suprafaţa totală:, 35 m? „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL reprezentând terenuri din intravilan: 35 m: - studii de teren: , , - studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referință național Se vor utiliza planurile desituatie ,topografice1:500 existente la Consiliul Local |, . în b) Prezentarea proiectului pe specialităţi; Prezentul proiect trateaza in PFU (proiect faza unica ) solutiile de reducere a riscului de inundatii in Pasajul TMK . Avand in vedere cauzele enumerate mai sus s-au luat trei tipuri de masuri de interventie dupa cum urmeaz: 1 „Asigurarea comunicarii intre rigolele longitudinale existente in pasaj „pentru asigurarea evacuarii pentru toata apa colectata prin artera activa, mentinuta in stare de functionare prin intervenii mai frecvente .In acest mod tronsonul blocat din incinta TMK va fi evitat .Deblocarea acestui tronson blocat se va mai inceca,din ambele directii „dar este foarte dificila avand in vedere adancimea mare(peste 8 m) si existenta liniilor CFde incinta „deasupra acestui tronson . 2 „Intreruperea afluentei debitelor de siroire de pe arterele adiacente pasajului prin practicarea de rigole transversale intre borduri la puncte de cota maxima „la intrarea in pasaj pe toate cele pairu sensuri de circulatie (inclusiv sub linia de 'tranvai ).Aceste rigole vor avea rolul unor santuri de garda si vor descarca in canalizarea pluviala existenta in zona si care fiind situata la cote mai ridicate nu poate prelua debitele din rigolele longitudinale existente .Prin practicarea acestor 4 slituri,sarcina de preluare pentru rigolele longitudinale este doar pentru debitele mici rezultate din udarea efectiva a suprafetei neacoperite a pasajului „iar apele de siroire colectate la bordura arterelor de circulatie adiacente pasajului vor fi interceptate -prin gratarul ce va acoperi rigolele transversale -si dirijate spre cânalizarea piuviala longitudinala existenta . li 3 .Dotarea cu utilaj de interventie pentru situatia, in care „accidetal se ajunge la o noua inundare a pasajului .Pentru astfel de situatii pentru a veni in sprijinul inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic',care in situatii de inundatii trebuie sa faca fata la multiple solicitari, beneficiarul va putea sa intervina cu mijloace proprii si anume o electropompa mobila care poate fi lansata in caminul CPex8 sau 9 „sau in orice camin de canalizare in functie de necesitati Capacitatea de evacuare mare de 250 mc/h si inaltimea de pompare adecvata „de 10 m va face acest utilaj de dotare util nu numai la inundarea pasajului „dar si in alte situatii de urgenta aparute in Municipiul Resita . „Solutii de remediere canalizare pluviala -Pasaj TMK” PROIECT TEHNIC MEMORIU GENERAL DATE TEHNICE ALE LUCRARII o „ Lucrarile propuse sunt : - » Racord longitudinal inglobat in beton intre rigolele longitudinale situate spre strada Paul N lorgovici si cele situate spre strada Traian Lalescu „care au descarcare activa spre strada Mihai Viteazul „prin curtea Muzeului TMK .Racordurile vor fi din PVC Sn4 Dn150 mm si lungimea de 90 m, i Rigole transversale R1 ,R2;R3;R4; H 80 cm; Ltot = 34,90 mI(5,70 ;8,20 ;8,70 ;9,30) Rigolele „din beton , vor fi acoperite cu gratar de colectare cu clasa de rezistenta D400 (pentru circulatie auto ) si au asigurata o zona de colectare a depunerilor .Aceste depuneri vor fi curatate ori de cate ori este nevoie prin ridicarea gratarelor .Pentru siguranta antifurt gratarele s-au , conceput din panouri mari ,manevrabile cu un utilaj de ridicare „Fata gratarului va fi prevazuta ci bavuri antiderapante de 1,5 mm Firele de gratar s-au modularizat ,cu exeptia celor de | margine „care urmeaza a fi comandatelconform datelor din santier „rigola transversala va cuprinde tot spatiul dintre borduri si va fi integral acoperita cu gratar „Sub sinele de tranvai s-au prevazut grinzisoare de sustinere iar intre sine rigola va avead de asemenea acoperire cu gratar „Barele gratarului sunt longitudinale „cu fante de 4 cm intre ele „pentru a evita colmatarea cu îrunze si inghetul . Pentru retele intersectate in timpul sapaturilor se vor da solutii pentru fiecare in parte .Desc [...]